Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare Curtea) a prezentat un comunicat de presă, pe marginea tematicii de protecție a datelor cu caracter personal. Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare CEDO) protejează datele cu caracter personal prin intermediul art. 8 ”Dreptul la respectarea vieții private și de familie”. Astfel, a fost prezentat un sumar a unor cauze relevante, printre ele regăsindu-se:

Cauza Ben Faiza c. Franța (8 februarie 2018). În speță, reclamantul s-a plâns că i-a fost încălcat dreptul la viața privată prin faptul că la urmărirea penală, într-un caz de trafic de droguri, i-a fost instalat un dispozitiv GPS pe automobilul său și interceptate convorbirile telefonice. Curtea a regăsit o încălcare a art. 8 CEDO, prin faptul că, la momentul aplicării măsurilor, nu erau reglementate limitele legale la utilizarea datelor transmise prin GPS. În legătură cu interceptarea convorbirilor telefonice nu au fost regăsite încălcări.

Cauza L.H. c. Letonia (29 aprilie 2014). În speță, reclamantul s-a plâns că i-au fost colectate datele sale medicale de o agenție de stat fără consimțământul său. Curtea a regăsit o încălcare a art. 8 CEDO, prin faptul că  legea letonă nu a limitat în niciun fel sfera de aplicare a datelor private care ar putea fi colectate de agenția de stat, fapt ce a dus la colectarea de date medicale despre reclamant referitoare la o perioadă de șapte ani fără o evaluare prealabilă dacă aceste date ar putea fi determinante, relevante sau importante pentru realizarea scopului legitim.

Cauza Roman Zakharov c. Rusia (4 decembrie 2015). În speță, reclamantul s-a plâns că operatorii de rețele mobile din Rusia au fost obligați prin lege de a instala echipamente, care să permită agențiilor de aplicare a legii să efectueze căutări operaționale și că, fără garanții suficiente în temeiul dreptului rus, acest lucru a permis interceptarea totală a comunicațiilor. Curtea a regăsit o violare a art. 8 CEDO, prin faptul că legislația rusă nu a prevăzut garanții adecvate și efective împotriva arbitrariului și riscului de abuz, ce era imens de sporit prin faptul că serviciile secrete și poliția aveau acces direct, prin mijloace tehnice, la toate comunicațiile de telefonie mobilă. Curtea a remarcat că nu sunt prevăzute circumstanțele în care ar putea fi aplicate aceste măsuri secrete de supraveghere; durata și întreruperea acestora; procedura de autorizare, păstrare și distrugere a interceptărilor; supravegherea intercepției. Mai mult de cât atât, nu existau remedii legale adecvate pentru contestarea acestor măsuri, deoarece procedura de contestare era disponibilă doar persoanelor ce au putut aduce dovezi despre intercepții, fapt ce era practic imposibil în absența unor notificări sau posibilității de acces la informații privind interceptarea.

Cauza Benedik c. Slovenia (comunicată Guvernului din Slovenia la 8 aprilie 2015). În speță, reclamantul s-a plâns că a fost încălcat dreptul său la intimitate prin faptul că datele de pe adresa IP a dispozitivului său și, prin urmare, despre identitatea sa au fost adunate fără ordin judecătoresc, de către un provider de servicii de internet, în folosul poliției. Curtea a pus următoarele întrebări Guvernului din Slovenia: este această ingerință în conformitate cu legea și necesară într-o societate democratică, în sensul art. 8 CEDO? Legislația aplicabilă pe baza căreia poliția a obținut datele care îi dezvăluie identitatea și pe baza căreia furnizorul de servicii internet a stocat și a divulgat datele de trafic și datele personale ale abonatului său îndeplinesc cerința legalității în sensul din art. 8 CEDO? A fost suficient de previzibilă și compatibilă cu statul de drept? Legea conținea măsuri de protecție adecvate și eficiente împotriva abuzului?

Cauza Libert c. Franța (22 februarie 2018). În speță, reclamantul, angajat la o companie feroviară națională, s-a plâns că a fost concediat după ce, în urma confiscării calculatorului său de lucru, au fost depistate stocate câteva fișiere pornografice și a câtorva certificate falsificate pentru terțe persoane. Reclamantul a menționat că dosare personale, stocate pe hard disk-ul computerului său de lucru, au fost deschise de către angajator în lipsa sa. Curtea nu a regăsit o violare a art. 8 CEDO, motivând că a existat un scop legitim al angajatorului, să se asigure că angajații săi folosesc calculatorul, care le-a fost pus la dispoziție pentru muncă, în conformitate cu obligațiile contractuale. Legislația franceză permite procesarea fișierelor identificate ca personale doar în prezența angajatului, însă în speța dată aceste dosare nu au putut fi identificate ca fiind private. Astfel consultarea de către angajator a fișierelor de muncă este permisă dacă este bazată pe motive relevante și suficiente.

Cauza Antovic și Mirkovic c. Muntenegru (28 noiembrie 2017). În speță, reclamanții, fiind 2 profesori la o Universitate de matematică din Muntenegru, s-au plâns că au fost instalate camere de luat vederi în spații în care aceștea predau, neavând nici un control asupra la informațiile colectate, astfel fiind ilegale. Instanțele naționale au respins cererile reclamanților, argumentând că supravegherea video a fost legală, pe motiv că aceasta este un spațiu public. Curtea a remarcat o violare a art. 8 CEDO, remarcând că viața privată ar putea include activitățile profesionale și a considerat că așa și a fost în cazul reclamanților.

Cauza Godelli c. Italia. (25 septembrie 2012). Speța vizează confidențialitatea informațiilor privind nașterea unui copil și incapacitatea unei persoane abandonate de mama ei să afle despre originea ei. Reclamanta s-a plâns că a suferit un prejudiciu grav din motiv că nu o cunoștea istoria personală, fiindcă nu a putut să-și descopere rădăcinile (rudele) de sânge din motiv la  asigurarea intereselor terților. Curtea a reținut o violare a art. 8 CEDO, pe motiv că statul italian nu a asigurat un echilibru just între interesele unui copil, care nu a fost recunoscut oficial la naștere și a fost adoptat ulterior, de a avea posibilitatea de a obține informații despre orginalitatea sa sau despre mama sa, cu consimțământul acesteia și interesele terțelor persoane.

Pentru a vedea și alte cauze prezentate accesați link-ul.