Elena Garaz
Luiza Achiruș
Luiza Achiruș: Ce v-a motivat să alegeți o carieră în avocatură și cum experiența de lucru la firme de avocatură de afaceri din Moldova și din străinătate v-a influențat abordarea practicii juridice?
Recunosc că am ales facultatea de drept fără o viziune clară cu privire la cariera care o voi urma. Admiteam mai multe opțiuni care le oferă studiile juridice. Cred că momentul de cotitură a fost câștigul de cauză într-un dosar pe care l-am preluat în cadrul Clinicii Juridice a Facultății de Drept, fiind în anul IV de studii. Clinica oferea studenților la drept posibilitatea de a obține experiență prin oferirea asistenței juridice pro bono persoanelor vulnerabile care nu au capacitate de plată. În acel caz, am reușit să restitui unei doamne în etate locuința sa, pe care a donat-o unei persoane străine, fiind manipulată. Hotărârea a fost menținută până în ultima instanță. Ieșind din ședința în care a fost pronunțată hotărârea, avocatul părții adverse mi-a propus să lucrez cu el.
Acest caz mi-a oferit o încredere că pot răsturna munți în această profesie, încredere și entuziasm care mă ține până astăzi, fiind alimentat cu alte succese (desigur alternate și de insuccese). Atunci cred că s-a decis soarta mea, să fac avocatură care să îmi permită să fac lucruri cu impact: să restitui clienților averi, să îi ajut să obțină proprietăți și avantaje, și în genere, să lupt pentru drepturile și intereselor oamenilor.
În parcursul meu profesional am avut oportunitatea de a face parte din firme de avocatură de afaceri care aveau standarde înalte în materie formulare a documentelor juridice, reguli stricte referitoare la comunicarea și modul de consultare a clienților și de etică profesională în general. Aș remarca că nici un angajator anterior nu m-a învățat cum să gestionez o afacere în avocatură, cum să abordez clientela la stabilirea relației de afaceri, cum să stabilesc politici de onorarii și alte secrete de guvernanță corporativă în avocatură. Sunt chestiuni care le tot învăț pe cont propriu când am început practica solo.
Aș remarca că dacă un angajator nu ar fi obligat să învețe avocatul din echipa sa cum să dezvolte o afacere/carieră în acest domeniu, avocații stagiari trebuie să primească un set mai complex și pluridisciplinar de informații despre cum să facă avocatură. Aici cred că e necesară stabilirea unor directive clare pentru avocații îndrumători cu privire la setul de informații și abilități care urmează să le transmită avocaților stagiari. O simplă experiență în avocatură de 5 ani îmi pare o cerință insuficientă pentru a acorda privilegiul unui avocat să inițieze un stagiar în avocatură.
Luiza Achiruș: Experiența dumneavoastră la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) v-a oferit o perspectivă unică. Cum v-a modelat această experiență abordarea litigiilor în Moldova?
Stagierea mea la Curtea m-a ajutat, cred eu, să înțeleg logica și abordarea judecătorului Curții Europene și respectiv, cum să pregătesc un dosar care se află în instanțele naționale astfel încât să aibă șanse de succes la CEDO. CEDO este foarte atentă la detalii și validează buna-credință și diligența maximă în apărarea drepturilor. Nu iartă neglijența, speculațiile și oportunismul. Chiar dacă aparent cererea întrunește criteriile de admisibilitate prevăzute de Regulamentul Curții, aspectele enumerate în propoziția precedentă, după observațiile mele, determină judecătorul european să arunce cererea în „a patra instanță” (juriștii știu).
Luiza Achiruș: Avocații sunt adesea văzuți ca apărători ai drepturilor individuale, dar ei contribuie, de asemenea, la modelarea politicilor. Ce rol ar trebui să joace avocații în crearea politicilor în Moldova, în special în ceea ce privește reforma justiției?
Avocații, fiind o verigă a sistemului de justiție și cunoscând deficiențele sistemului, pot să aducă impact în procesul de creare a politicilor statului prin dialog cu autoritățile/actorii abilitați în elaborarea politicilor, să facă advocacy, să participe la consultări publice a actelor normative, la dezbateri publice, expuneri de poziții în spațiul public, inclusiv online, să colaboreze cu organizațiile non-guvernamentale pentru a susține inițiativele de reformă, să participe la sondaje. Avocații o pot face individual, cât și prin intermediul asociațiilor profesionale, în cazul nostru, Uniunea Avocaților. De exemplu, Uniunea avocaților a fost implicată în avizarea legislației ce ține de reforma justiției, (Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (Pre-vetting), proiectul legii privind CSJ, proiecte privind cadrul conex reformei CSJ, la proiectul legii privind sistemul anticorupție, etc). Iar, în procesul de avizare, de obicei se solicită și opiniile avocaților.
Dacă să deviem de la implicarea avocaților în reforma justiției, din experiența mea personală aș vrea să remarc deschiderea autorităților în implicarea avocaților în procesul legislativ, cum ar fi, din cele mai recente, includerea de către Ministerul Justiției a avocaților în grupul de lucru instituit pentru elaborarea unei noi legi cu privire la arbitraj. Un alt exemplu ar fi oportunitatea avocaților de business de a participa în grupul de lucru instituit pentru modernizarea Legii cu privire la societățile cu răspundere limitată, inițiativă legislativă a Ministerului Economiei și Digitalizării.
Luiza Achiruș: Ați servit în calitate de arbitru în contexte naționale și internaționale. Cum poate sistemul juridic din Moldova să integreze mai bine metodele alternative de soluționare a litigiilor, cum ar fi arbitrajul?
Astăzi arbitrajul nu se bucură de multă popularitate în Moldova. După mine, o cauză ar fi lipsa cunoașterii de către mediul de afaceri și de către avocați a particularităților acestui mod alternativ de soluționare a litigiilor, precum și lipsa siguranței că hotărârile de arbitraj nu vor fi desființate în mod arbitrar, fapt ce deseori se întâmplă.
În prezent, arbitrajul este inclus în curriculumul facultății de drept și cu ajutorul profesorilor inspirați, studenții au oportunități de a participa la moot court-uri de arbitraj organizate de universități străine. Generațiile anterioare de avocați nu au avut astfel de oportunități.
Deci, pe cât de banal nu ar suna, dar e necesară educarea în materie de arbitraj, în mod special, a generației mai adulte de avocați. Iar în consecință, prin avocați, va avea loc mai ușor popularizarea arbitrajului în rândul clienților. Centrul de Instruire a Avocaților depune eforturi în vederea instruirii avocaților în materie de arbitraj. De asemenea, periodic, unii avocații entuziaști, organizații de business, organizează conferințe pe tema arbitrajului.
M-am alăturat grupului de lucru instituit de Ministerul Justiției în vederea elaborării unei legi noi cu privire la arbitraj. În prezent, sunt în vigoare două legi care reglementează arbitrajul național și cel internațional, creând o inflație legislativă incoerentă și caducă.
În calitatea mea de avocat, dar și de arbitru, am așteptări că vor fi clarificate chestiuni ce țin de arbitrabilitate, de rolul instanțelor de drept comun în procedurile de arbitraj, mi-as dori să fie instituit arbitrul de urgență și caracterul executoriu imediat al măsurilor provizorii, eliminarea temeiurilor de desființare care lasă loc arbitrariului, să fie instituit controlul asupra instituțiilor de arbitraj care se creează pentru îndeplinirea unor scopuri restrânse și ilegale și multe altele. Concomitent, va fi necesară operarea unui șir de modificări în Codul de Procedură Civilă la capitolele ce reglementează intervenția instanței în chestiuni ce țin de arbitraj, soluționarea problemei lipsei de confidențialitate în procedurile din instanțele de drept comun pe chestiuni de arbitraj, reglementări care în prezent sunt lacunare. Sper că noua lege va reglementa arbitrajul într-un mod care să ofere siguranța destinatarilor săi, în special, mediului de afaceri, în a recurge la această „justiție privată”.
Aș mai evidenția că un progres remarcabil în extinderea arbitrajului a fost implementat prin Reforma Legii SRL prin care a fost instituită aplicabilitatea arbitrajului în litigiile dintre asociați sau asociați și societate.
Luiza Achiruș: Având în vedere experiența dumneavoastră în cazuri de afaceri și comerciale la nivel înalt, ce schimbări credeți că ar trebui făcute pentru a alinia mai bine legislația moldovenească la standardele internaționale în materie de drept al afacerilor?
În primul rând, în contextul statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, în Republica Moldova în prezent are loc un proces amplu de armonizare a legislației cu cea europeană într-un șir de domenii relevante mediului de afaceri: dreptul concurenței, dreptul fiscal, vamal, ecologic, digital, financiar, GDPR, etc.
În ce ține în particular modernizarea dreptului afacerilor, nu pot să nu remarc modernizarea Legii cu privire la societățile cu răspundere limitată și a cadrului conex, denumită și Reforma SRL. Am avut onoarea să particip din partea mediului de afaceri la această reformă și am o mare satisfacție să contat că, după an de la intrare în vigoare a modificărilor, legea a produs efecte palpabile, fapt pe care îl remarc chiar la clienții mei. Pe scurt, această reformă a liberalizat guvernanța corporativă, permițând asociaților să își modeleze modelul propriu de afaceri fără constrângerile legislative nenecesare care au existat ce țineau, de exemplu, de proporționalitatea drepturilor de vot și cuantumul dividendelor cu cota parte deținută în societate, a fost instituit shareholders agreement, care permite asociaților să reglementeze cu opozabilitate între asociați modelul propriu de afacere, s-a instituit posibilitatea de luare a deciziilor prin mijloae electronice și fără proceduri greoaie de convocare a adunărilor, s-au instituit mecanisme de deblocare a proceselor decizionale, de retragere liberă a asociaților cu cote mai mici de 33% și multe altele. Aceste modificări sunt în măsură să asigure protecție intereselor antreprenorilor și să sporească încrederea investitorilor străini de a iniția afaceri în Moldova.
Dacă e să vorbim despre reforme necesare, m-aș referi la necesitatea unor reforme radicale referitoare la întreprinderile de stat. Acestea ar putea fi o sursă valoroasă de venit, dar care din cauza, inclusiv, a unor reguli de guvernanță corporativă lacunare și ineficiente, care implică multă imixtiune nenecesară din partea statului, nu își ating scopul și devin afaceri „private” sau neperformante. Mă refer, spre exemplu, la lipsa autonomiei necesare a managerului și procesele decizionale greoaie care se adoptă prin consilii de administrație din care fac parte funcționari care nu dețin competențe în antreprenoriat și industria particulară a întreprinderii de stat și care nu au viziuni strategice de dezvoltare.
Pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, după mine, ar fi necesară, inter alia, autonomie decizională pentru conducere, fapt ce ar accelera procesele și ar permite întreprinderilor să răspundă mai rapid la provocările pieței; instituirea unor consilii de administrație formate din experți independenți, care să supravegheze activitatea managerială și echilibra interesele statului și ale întreprinderii; reglementarea obligației statului de a reinvesti profitul în dezvoltare și de a nu insista la plata la timp și „în modul prevăzut de lege” a dividendelor.
Luiza Achiruș: Ce reforme ați propune în cadrul Uniunii Avocaților pentru a promova oportunități mai bune de formare și dezvoltare pentru tinerii avocați din Moldova?
Avocatura trebuie să fie în mâinile avocaților instruiți.
Mi-aș dori ca avocații să aibă acces gratuit sau ieftin la surse de doctrină străine. În acest sens, aș susține stabilirea relațiilor de colaborare cu universități și barouri din străinătate care ne-ar putea oferi acces la resursele lor juridice.
În prezent, Consiliul Centrului de Instruire al Avocaților din cadrul Uniunii Avocaților, în care, de altfel, sunt membru, depune eforturi pentru a asigura instruirea la cel mai înalt nivel avocaților în redactarea documentelor juridice. Aceasta este o abilitate de bază pentru un avocat, care merge mână în mână cu abilitățile oratorice care constituie o a doua modalitate de manifestare a avocatului. Mi-ar plăcea să promovez instruirea avocaților, și pe mine inclusiv, în arta oratoriei. De fapt, un prim pas este făcut prin organizarea, cu aportul meu, a Concursului de pledoarii care va avea loc în cadrul Adunării Generale Ordinare a Baroului Chișinău din 30 septembrie curent. Sper că acesta să fie începutul unei tradiții îndelungate în competiție în arta pledoariei avocațiale.
Mai sper să fie realizabilă oferirea burselor de studii de masterat, doctorat sau pe domenii specifice avocaților tineri talentați, precum și să fie facilitat accesului avocaților tineri la stagii în birouri de avocatură străine cu ajutorul Uniunii Avocaților.
Nu în ultimul rând, avocații tineri au nevoie de susținere sub aspect financiar. Voi susține inițiativele vechiului Consiliu de a obține reforma sistemului de contribuții sociale pentru avocați, inclusiv pentru cei tineri, pentru care suma fixă stabilită în prezent este extrem de neproporțională cu veniturile de început de cale.
Luiza Achiruș: Care considerați că sunt cele mai urgente reforme necesare în cadrul profesiei de avocat în sine pentru a asigura integritatea și responsabilitatea în rândul avocaților?
Cred că este necesară modernizarea codului de etică al avocaților, precum și elaborarea unor ghiduri tematice care să ofere instrucțiuni avocaților pe diverse subiecte ce țin de diligența avocatului la prestarea serviciilor, conflictele de interese, recurgerea la suportul inteligenței artificiale, coduri de conduită în mediul online pentru profesiile juridice, și altele, după exemplul altor țări, cum ar fi: American Bar Association Model Rules of Professional Conduct, CCBE Code of Conduct International Bar Association International Principles on Conduct for the Legal Profession.
Luiza Achiruș: Care credeți că sunt cele mai critice domenii de reformă necesare în profesia juridică din Moldova, în special în ceea ce privește formarea și dezvoltarea avocaților? Dacă veți fi ales în Consiliul UAM, care ar fi prioritatea dvs. principală în ceea ce privește reformele sau inițiativele de îmbunătățire a profesiei de avocat în Moldova?
În materie de formare/instruiri aș considera urgentă asigurarea unui acces cât posibil de egal la instruiri a avocaților, mă refer la avocații din regiunile mai îndepărtate de capitală și cei vorbitori de limba rusă. În materie de dezvoltare, cred că e necesară susținere financiară, prin reforma sistemului de asigurări sociale la care m-am referit mai sus.
Prioritatea principală ar fi susținerea politicilor bune existente și elaborarea și implementarea altor noi în tot ce ține de formarea profesională a avocaților, care, inter alia, include instruirea de a profesa avocatura în condiții de siguranță, cu utilizarea corectă a legislației AML, GDPR și alte reglementări incidente. În calitatea mea de avocată orientată spre avocatura de business, mi-aș dori să fie depuse mai multe eforturi pe dezvoltarea abilităților practice ale avocaților, cum ar fi gestionarea unei afaceri în avocatură, negocierile pentru încheierea tranzacțiilor de împăcare sau tranzacțiilor comerciale, redactarea documentelor complexe de consultanță, multe altele. Acest lucru s-ar putea realiza prin stagii și colaborări cu firme de avocatură străine, la care avocații tineri găsesc mai dificil acces. În acest sens, Uniunea avocaților ar putea aduce aport prin relațiile de colaborare stabilite cu barourile din străinătate care ar facilita acest schimb de experiență extrem de valoros.
Luiza Achiruș: Ce mesaj ați dori să transmiteți colegilor avocați care vor vota pentru alegerea noului Consiliu UAM și care sunt principalele dumneavoastră promisiuni pentru aceștia?
Oportunitatea de a reprezenta interesele avocaților în organul care gestionează și coordonează activitatea avocaților la nivel național este un privilegiu pe care îl tratez cu seriozitate și asumare deplină.
Doresc să îmi aduc aportul la continuarea luptelor curajoase inițiate de fostul Consiliu și să contribui la evoluția armonioasă și în cele mai benefice condiții a profesiei de avocat, fapt pentru care solicit respectuos de la colegi acordarea votului de încredere.