Medicina legală constituie o ramură fundamentală a științei medicale, esențială pentru sprijinirea sistemului de justiție prin furnizarea unui suport științific obiectiv în rezolvarea problemelor medicale întâlnite în cadrul proceselor judiciare.
În acest context, medicina legală joacă un rol determinant în protejarea drepturilor fundamentale ale omului, asigurându-se că justiția este aplicată cu obiectivitate și transparență, iar victimele și familiile acestora beneficiază de sprijinul necesar pentru a obține dreptate.
Astfel, prin expertiza sa, medicina legală contribuie la menținerea unui echilibru între drepturile persoanei și nevoia de a proteja interesul public în fața actelor de violență, abuz și neglijență.
Mai mult, Centrul de Medicină Legală se implică activ în continuarea procesului de modernizare și de perfecționare a asistenței medicale prin implicarea în conferințe și sesiuni de instruire. Aici, clinicieni și experți din domenii conexe colaborează pentru a dezbate inovațiile și bunele practici, contribuind astfel la creșterea standardelor în domeniul medico-legal.
Prin integrarea cercetării științifice și a progreselor tehnologice, serviciile de medicină legală nu doar că răspund nevoilor sistemului judiciar, dar se aliniază și celor mai înalte standarde de etică și profesionalism, având un impact direct asupra calității asistenței medicale.
Pentru a explora activitatea Centrului de Medicină Legală, Vă invităm să lecturați următorul interviu realizat cu Vasile Șarpe, Directorul instituției.
Importanța și responsabilitatea profesiei de expert medico-legal
Profesia de expert medico-legal implică o responsabilitate vastă, având și un grad ridicat de risc. Interacțiunea cu cadavre, substanțe periculoase și expunerea la răspunderea penală în cazul unor expertize, apreciate de terți drept eronate, sunt doar câteva dintre provocările zilnice. Obiectivitatea și respectarea celor mai înalte standarde științifice sunt imperative pentru asigurarea unei justiții corecte. Expertiza oferită în cadrul proceselor judiciare trebuie să fie riguroasă, fundamentată pe dovezi științifice solide, și să respecte principiile etice fundamentale ale profesiei.
Centrul de Medicină Legală are o misiune vitală, fiind o instituție esențială pentru sistemul judiciar. Expertizele medico-legale și psihiatrico-legale furnizate sunt indispensabile în soluționarea cazurilor juridice complexe, contribuind la clarificarea mecanismului de formare a leziunilor, stabilirea responsabilității penale și evaluarea calității asistenței medicale acordate.
Impactul reformelor asupra sistemului de medicină legală
În ciuda provocărilor majore (2023: criză de angajați, sistarea activității subdiviziunilor teritoriale), Centrul de Medicină Legală a realizat progrese semnificative pe parcursul anului 2024:
- Salariile personalului au crescut progresiv cu circa 100% față de anul 2020, țintindu-se în atragerea și motivarea specialiștilor într-un domeniu marcat de deficit de personal.
- Obținerea certificării ISO 9001, deși nu este impusă de legislația națională, reflectă angajamentul pentru excelență.
- Două laboratoare au fost acreditate internațional ISO17025, iar procesele interne au fost standardizate, ceea ce a condus la creșterea eficienței și a credibilității.
- Se intenționează digitalizarea completă a expertizelor medico-legale, asigurând astfel o modernizare esențială a proceselor.
- Ministerul Sănătății a alocat 10 locuri pentru rezidențiat, un pas important pentru atragerea viitorilor specialiști, deși doar patru persoane au răspuns acestei oportunități.
- Secția psihiatrie medico-legală a suportat îmbunătățiri radicale ale condițiilor de muncă.
Investiții în infrastructură și condiții de muncă
Alăturat progreselor listate, un domeniu de interes de dezvoltare al Centrului de Medicină Legală îl constituie modernizarea infrastructurii instituției și a subdiviziunilor teritoriale ale acesteia, o condiție esențială pentru crearea unui mediu de lucru sigur și eficient.
Procesul de reabilitare a sediilor presupune intervenții ample, inclusiv reparații capitale ale fațadelor, modernizarea infrastructurii de canalizare și implementarea unei stații de epurare pentru tratarea apelor reziduale, toate acestea având ca scop conformarea la standardele actuale de siguranță și igienă.
Deși unele subdiviziuni teritoriale, cum este cazul celei din Hâncești, au beneficiat de reconstrucții capitale, situația generală a infrastructurii rămâne o provocare. Multe subdiviziuni continuă să funcționeze în sedii preluate în comodat, ceea ce limitează stabilitatea și predictibilitatea operațională a Centrului de Medicină Legală. Lipsa sediilor proprii nu doar că subliniază vulnerabilitatea acestui domeniu, dar reprezintă și un obstacol în atingerea unor standarde înalte de performanță.
Totuși, alegerea unor soluții economice și utilizarea infrastructurilor disponibile se încadrează într-o strategie de optimizare a resurselor financiare. Acest compromis între constrângeri bugetare și necesitățile de modernizare reflectă o abordare pragmatică, dar evidențiază și necesitatea unei planificări strategice pe termen lung, care să prioritizeze investițiile în infrastructura proprie a instituției.
Standardizarea și uniformizarea expertizelor
Standardizarea dosarelor de expertiză medico-legală constituie un alt obiectiv strategic fundamental în cadrul sistemului de justiție. Elaborarea unor dosare bine structurate, detaliate și conforme cu cerințele judiciare contribuie esențial la asigurarea unei administrări corecte, transparente și echitabile a actului de justiție.
Prin adoptarea unor metodologii unitare și riguroase, se garantează că expertizele medico-legale nu doar respectă standardele internaționale, dar și că răspund în mod direct necesităților probatorii ale sistemului judiciar. Subdiviziunile teritoriale ale Centrului de Medicină Legală au un rol crucial în acest demers, promovând excelența profesională prin furnizarea unor expertize comprehensive și relevante, care sunt aliniate criteriilor de calitate și rigoare specifice lucrărilor științifice.
Uniformizarea procedurilor nu doar că sporește credibilitatea proceselor judiciare, ci și reduce riscurile de eroare sau interpretare subiectivă, consolidând astfel încrederea publicului în sistemul de justiție.
Provocări și perspective viitoare
Domeniul medicinii legale a înregistrat progrese, însă continuă să fie marcat de multiple provocări. Printre acestea se numără exodul specialiștilor și fluctuația constantă a personalului. Spre exemplu, dacă în România aproximativ 50 de experți așteaptă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, în Republica Moldova, deficitul de specialiști este atât de mare încât nu există 50 de experți disponibili pentru angajare. Reformele inițiate până în prezent, deși importante, necesită consolidare prin strategii pe termen lung, cum ar fi creșterea atractivității profesiei prin salarii competitive și îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Listarea provocărilor
Dilema reformării structurii instituționale
Tentativa de reformare a sistemului de expertize judiciare prin crearea unei structuri unice a fost adesea considerată o soluție pentru consolidarea eficienței. Totuși, această abordare a generat dezbateri aprinse în rândul specialiștilor. În prezent, Centrul de Medicină Legală funcționează separat, iar ultimele modificări propuse cadrului legal au accentuat autonomia instituțională.
Medicina legală și alte forme de expertiză judiciară, cum ar fi cele criminalistice, au metodologii, scopuri și standarde distincte. Comasarea acestor instituții ar putea duce la estomparea specificului fiecărei discipline, reducând eficiența proceselor și compromițând calitatea rezultatelor.
O structură centralizată ar reduce flexibilitatea în furnizarea serviciilor, mai ales pentru cazurile din zonele rurale sau mai puțin accesibile. În loc să aducă serviciile mai aproape de cetățeni, aceasta ar putea amplifica barierele geografice și logistice existente.
În loc să faciliteze procesele, centralizarea ar putea introduce niveluri suplimentare de aprobare și coordonare, încetinind considerabil răspunsul instituțional în cazuri urgente.
Suprasolicitarea subdiviziunilor teritoriale
Deși pe parcursul anului activitatea subdiviziunilor Centrului de Medicină Legală nu a fost întreruptă, ceea ce reprezintă un succes remarcabil, multe dintre acestea continuă să fie suprasolicitate. Unele subdiviziuni sunt nevoite să deservească două sau chiar trei-patru raioane simultan, ceea ce pune presiune pe resursele existente.
Un progres semnificativ în abordarea victimelor violenței sexuale a fost înregistrat în 2024, odată cu redeschiderea subdiviziunii teritoriale din Ungheni. Această inițiativă a fost posibilă datorită inaugurării unui Centru regional de asistență pentru victimele violenței sexuale, care oferă servicii complexe pentru șase raioane, contribuind la îmbunătățirea accesului la sprijin specializat pentru persoanele afectate.
Însă, suprasolicitarea serviciului Centrului de Medicină Legală rămâne activă, în pofida unor succese înregistrate. Acest fenomen se probează și prin intermediul statisticilor generate anual. În anul 2024, au fost planificate 34 530 de expertize, constatări și cercetări medico-legale, conform tendinței anilor precedenți. Cu toate acestea, numărul real de proceduri efectuate a depășit așteptările, ajungând la 34 669.
Raportând volumul de lucru efectuat la numărul de angajați și timpul efectiv lucrat, conform normativelor existente pentru laboratoarele medico-legale, se constată o creștere alarmantă a gradului de încărcare a personalului Centrului de Medicină Legală. Astfel, volumul general de lucru per instituție a ajuns la 188% în 2024, comparativ cu 141% în 2021, 147% în 2022 și 132% în 2023.
Este important de menționat că, în anii precedenți, volumul de lucru era raportat la numărul de funcții, nu la timpul efectiv lucrat. Această nouă metodologie de calcul oferă o imagine mai realistă a presiunii asupra angajaților Centrului de Medicină Legală, evidențiind suprasolicitarea acestora.
Probleme bugetare și capacitatea instituțională
Una dintre cele mai stringente provocări rămâne subfinanțarea cronică. Bugetele inițiale fără rezerve paralizează capacitatea de a face investiții esențiale în echipamente și infrastructură. Chiar și atunci când sunt alocate resurse pentru noi funcții, procesul de deblocare este greoi și limitat.
De exemplu, în ultimii patru ani, doar două funcții au fost dezghețate, în pofida creșterii volumului de muncă. În prezent, multe secții funcționează la capacitate maximă, cu personal care lucrează peste limita admisibilă, ceea ce sporește riscul de epuizare profesională.
Fenomenul arderii profesionale în rândul experților medico-legali
Experții medico-legali se confruntă cu un volum considerabil de muncă, determinat de specificul unic al profesiei lor. Fiecare caz presupune responsabilități urgente și imposibilitatea de a amâna procedurile.
De exemplu, în cazul unei persoane prezentate cu echimoze sau alte leziuni, expertiza medico-legală trebuie realizată neîntârziat, deoarece tergiversarea ar putea duce la pierderea probelor esențiale.
Această dinamică generează un mediu de lucru extrem de solicitant, caracterizat prin presiune constantă și un volum tot mai mare de sarcini. Lipsa posibilității de a gestiona aceste solicitări într-un ritm controlat contribuie la instalarea sindromului de epuizare profesională.
Acest fenomen este direct legat de deficitul de personal. Conform schemei de încadrare aprobate pentru anul 2024, Centrul de Medicină Legală are un total de 324,25 funcții, dintre care 33,25 (10,3%) sunt unități de conducere și 291 (89,7%) sunt unități de execuție. Cu toate acestea, din cauza moratoriului instituit prin HG 672/2019, 38,5 unități (11,9%) sunt blocate, ceea ce înseamnă că doar 285,75 de posturi pot fi ocupate.
Chiar și în aceste condiții, realitatea este și mai alarmantă: sunt ocupate doar 268,25 de posturi (82,7%), incluzând 12,5 posturi ocupate prin cumul extern. Aceasta evidențiază un deficit semnificativ de personal, care afectează toate nivelurile Centrului de Medicină Legală.
O problemă deosebit de gravă este lipsa medicilor legiști, specialiști cu o pregătire complexă, ce necesită nouă ani de studii universitare și postuniversitare. Această penurie are un impact devastator asupra funcționării Centrului de Medicină Legală, în special asupra subdiviziunilor teritoriale.
Fiind o instituție republicană cu servicii în diverse raioane și municipii, lipsa medicilor legiști afectează grav funcționarea Centrului de Medicină Legală la nivel local. Subdiviziunile teritoriale din raioane precum Briceni, Ocnița, Dondușeni, Fălești, Sângerei, Șoldănești, Călărași, Telenești, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Căușeni, Basarabeasca, Comrat, Ceadâr-Lunga, Taraclia și Vulcănești nu funcționează din lipsă de personal.
În alte raioane, precum Râșcani, Edineț, Drochia, Nisporeni și Hâncești, medicii legiști sunt pensionari, existând riscul iminent de închidere a acestora în cazul pensionării. Această situație lasă comunități întregi fără acces la servicii medico-legale esențiale, iar, în lanț, deficitul de personal duce inevitabil la suprasolicitarea angajaților rămași. Aceștia sunt nevoiți să preia un volum de muncă mult mai mare decât cel pentru care au fost angajați, ceea ce duce la epuizare fizică și psihică, stres cronic și, în cele din urmă, la ardere profesională
Lipsa personalului specializat pentru atragerea resurselor externe
Eficiența și sustenabilitatea activității unei instituții depind în mare măsură de capacitatea acesteia de a-și adapta resursele și serviciile la nevoile în continuă schimbare ale beneficiarilor. În acest sens, fluctuația personalului și absența unor specialiști dedicați atragerii fondurilor externe constituie provocări majore, care limitează posibilitățile de dezvoltare și modernizare.
Înființarea unei unități specializate în elaborarea proiectelor și atragerea fondurilor externe reprezintă o soluție strategică pentru depășirea acestor dificultăți. O astfel de structură ar îndeplini mai multe funcții critice:
- Accesarea fondurilor naționale și internaționale ar permite extinderea serviciilor, precum și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru personal.
- Resursele atrase prin proiecte externe ar putea susține implementarea de programe care să răspundă standardelor europene și internaționale, contribuind astfel la creșterea calității și eficienței serviciilor.
- Finanțările externe ar putea fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente moderne, renovarea infrastructurii existente și organizarea de programe de formare profesională continuă, aspecte esențiale pentru menținerea unui personal bine pregătit și motivat.
- Fluctuația personalului și volumul mare de sarcini pot duce la suprasolicitarea angajaților. O unitate dedicată atragerii fondurilor ar permite alocarea unor resurse suplimentare pentru angajarea de personal suplimentar și implementarea de măsuri care să reducă epuizarea profesională.
- Un astfel de departament ar putea facilita colaborarea cu organizații internaționale și alte instituții similare, contribuind la dezvoltarea unor parteneriate strategice de lungă durată. Aceste parteneriate nu doar că ar asigura transferul de bune practici, ci ar deschide și noi oportunități de finanțare și inovare.
Aspirații
Visul de a transforma Centrul de Medicină Legală într-o instituție de referință în domeniul științelor aplicate a fost, și continuă să fie, unul legitim și ambițios. Inclusiv rapoartele de audit, care au examinat în detaliu structura și evoluția instituției, au identificat necesitatea ca științele aplicate să fie structurate sub forma unui Institut și nu a unui Centru, conform reglementărilor legislative actuale. Astfel, ideea de a înființa un Institut de Medicină Legală, ca parte integrantă a unei rețele naționale de excelență, rămâne o aspirație puternică, deși legislația de față nu permite concretizarea acestei viziuni în forma dorită.
Formarea unui Institut de Medicină Legală ar putea lărgi atribuțiile educaționale ale instituției, care vor include nu doar furnizarea de cursuri de instruire, dar și dezvoltarea unor programe de educație continuă pentru specialiști din domeniu. Această direcție este esențială, întrucât educația continuă joacă un rol fundamental în menținerea standardelor profesionale și în adaptarea la noile cerințe ale cercetării și aplicării în medicină legală.
De asemenea, un Institut de Medicină Legală ar permite crearea unui veritabil centru științific, dotat cu laboratoare de încercare și de cercetare avansată. Aceste laboratoare vor deveni nucleul inovativ al activității, contribuind nu doar la dezvoltarea practică a medicinii legale, ci și la avansarea cunoștințelor științifice prin cercetări aplicate. În acest sens, instituția își propune să devină un actor activ în procesul de schimb de cunoștințe și inovare în domeniu.
Un exemplu de excelență care merită menționat în acest context este serviciul de medicină legală din Macedonia de Nord, unde acesta funcționează ca un institut autonom în cadrul Universității de Medicină. Aici, directorul este ales prin senatul universitar, iar toate persoanele implicate sunt nu doar practicieni, dar și cercetători activi, contribuind la dezvoltarea științifică a domeniului. Colaboratorii acestui institut, deși mai puțini numeric, sunt profesioniști cu titluri științifice recunoscute, ceea ce garantează un nivel înalt de calitate al cercetărilor și al activităților desfășurate. Această structură nu doar că promovează o disciplină bazată pe știință, dar și contribuie la crearea unui mediu de învățare și cercetare care stimulează excelența și inovația.
În concluzie, transformarea Centrului de Medicină Legală într-un institut de prestigiu este un obiectiv ambițios și profund necesar pentru avansarea domeniului în țara noastră.