Dumitru Melnic

Elena Ursu

1. Având în vedere criza energetică în desfășurare și angajamentele asumate de Republica Moldova în vederea tranziției către surse de energie durabilă, Ministerul Energiei a întocmit și Guvernul a avizat favorabil, în luna februarie, un proiect de lege care aduce modificări semnificative în legislația națională de profil. Acesta urmărește două obiective esențiale: pe de o parte, responsabilizarea deținătorilor de avize de racordare la rețeaua electrică, iar pe de altă parte, perfecționarea mecanismului aferent toleranțelor pentru dezechilibrele producătorilor eligibili de energie regenerabilă.

2. În timp alert, proiectul a fost adoptat în lectură finală de Parlament, iar la data de 27 martie 2025, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr. 154-156) s-a regăsit Legea privind modificarea unor acte normative nr. 45/2025 (responsabilizarea titularilor avizelor de racordare și îmbunătățirea toleranțelor pentru dezechilibre) („Legea de modificare„), care consacră obligații sporite pentru titularii avizelor de racordare și îmbunătățește dispozițiile referitoare la toleranțele aplicabile dezechilibrelor. În consecință, în prezent, Legea de modificare exercită un efect direct și substanțial asupra cadrului normativ din sectorul energiei electrice (Legea nr. 107/2016) și din domeniul energiei regenerabile (Legea nr. 10/2016).

A. Ratio legis

3. În conformitate cu Nota de fundamentare la Legea de modificare, operatorii de sistem din Republica Moldova au emis un număr foarte mare de avize de racordare, însă doar un procent mic din proiectele de construcție a unor centrale electrice au fost realizate. Astfel, deși capacitățile din rețea sunt saturate – „pe hârtie”, în realitate, ne aflăm într-un blocaj al capacității acesteia fără ca energia să fie efectiv produsă. Acest fenomen a condus la împiedicarea unor potențiali investitori – inclusiv autorități publice, prosumatori și comunități de energie – să obțină acces la rețea, pe motivul „lipsei de capacitate disponibilă”.

4. Gravitatea situației este amplificată de existența acestor „conexiuni fantomă”, care nu numai că încalcă principiul accesului nediscriminatoriu la rețea, dar și generează costuri nejustificate pentru operatori, obligați, cel puțin teoretic, să investească în extinderea rețelelor pentru a satisface o cerere inexistentă în realitate. În lipsa unui cadru de reglementare coercitiv, aceste cheltuieli ar fi fost ulterior recuperate prin tarifele aferente serviciilor de transport și distribuție, împovărând în final consumatorii, cu precădere pe cei casnici și cei aflați în situații de vulnerabilitate.

B. Problema „blocării capacităților” și introducerea garanțiilor de bună execuție

5. Pentru a preveni astfel de abuzuri, reformele legislative adoptate instituie obligația de a constitui garanții financiare de bună execuție pentru centralele electrice cu o capacitate instalată care depășește pragul de 200 kW. În esență, după obținerea avizului de racordare, titularul este ținut să-și reconfirme intenția fermă de a finaliza proiectul prin depunerea unei asemenea garanții, stabilită conform unui anumit procent din valoarea investiției preconizate. În ipoteza în care proiectul ajunge la maturitate, garanția se restituie titularului, iar în caz contrar, aceasta este reținută și destinată dezvoltării rețelei electrice de către operator. Pe această cale, doar solicitanții cu un veritabil interes în edificarea capacităților de producere vor fi în măsură să-și rezerve dreptul de racordare.

6. Din analiza dispozițiilor Legii de modificare (art. I pct.1, care introduce alineatele (9)–(13) la art. 47 din Legea nr. 107/2016), rezultă că mecanismul de stabilire și executare a acestor garanții – inclusiv condițiile, cuantumul și situațiile în care acestea sunt reținute – urmează a fi reglementat printr-o hotărâre emisă de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică („ANRE„), aspect pe deplin conform cu principiile enunțate în textul citat.

7. Se impune mențiunea că garanțiile financiare de bună execuție nu constituie condiție primară pentru obținerea avizului de racordare (acesta continuă să fie eliberat cu titlu gratuit), ci devin obligatorii ulterior, în faza premergătoare inițierii lucrărilor de construcție sau în contextul solicitării de prelungire a termenului de valabilitate al avizului. În plus, legea conține scutiri substanțiale în beneficiul producătorilor de energie care dețin statut de „producători eligibili” (și au subscris deja alte garanții în cadrul schemei de sprijin), precum și al comunităților de energie din surse regenerabile, în vederea stimulării investițiilor cu impact social și ecologic pozitiv.

8. IMPORTANT: În privința investitorilor care au obținut avize de racordare în perioadele anterioare, dar nu au inițiat încă lucrările de construcție, aceștia se vor găsi în situația de a opta fie pentru finalizarea proiectului în termenul rămas, fără a depune garanții suplimentare, fie, în cazul în care solicită o prelungire a valabilității avizului, de a constitui garanția financiară prevăzută de lege.

C. Taxa de nevalorificare și dreptul de renunțare benevolă la avize

9. Pentru a elimina blocajele create de proiectele fără perspectivă de implementare, se instituie o „taxă de nevalorificare”. 

10. Astfel, după cum am afirmat și supra,  titularii avizelor de racordare pentru centrale cu capacitatea instalată ce depășesc 200 kW dispun de opțiunea de a renunța, în mod benevol, la aviz, prin notificarea operatorului de sistem, în termen de până la 30 iunie 2025, fără a suporta penalități. Totuși, în situația în care investitorii nu inițiază construcția centralei și nu optează pentru renunțare, Legea de modificare prevede aplicarea unei taxe de nevalorificare, echivalentă cu 50–70% din cuantumul garanției financiare, valoare ce va fi ulterior fixată prin hotărârea ANRE. Această prevedere urmărește eliberarea capacităților neutilizate și remedierea fenomenului „avizelor-fantomă”, ce împiedica dezvoltarea altor proiecte.

D. Flexibilitate sporită pentru dezechilibrele producătorilor eligibili

11. Legea de modificare aduce clarificări și în ceea ce privește mecanismul dezechilibrelor aplicabil producătorilor eligibili de energie regenerabilă (eolieni și fotovoltaici), care fac parte din grupul de echilibrare gestionat de Furnizorul central. În conformitate cu reglementarea anterioară, orice deviație a producției reale față de prognoză care depășea intervalele admise de ±8% pentru centralele eoliene și ±4% pentru cele fotovoltaice conducea la calificarea întregii diferențe drept dezechilibru și atrăgea implicit consecințe financiare pentru întreaga cantitate în cauză.

12. Noua abordare legislativă, consacrată în art. II pct. 1 al Legii de modificare, prevede explicit că doar cantitatea de energie electrică ce depășește aceste praguri de toleranță este supusă calculului dezechilibrului și, deci, penalizării financiare aferente. În schimb, energia care se încadrează în aceste intervale de toleranță nu generează dezechilibru, producătorii respectivi nefiind obligați la plata vreunei sume pentru deviația respectivă, iar în cazul surplusului, aceștia beneficiază chiar de remunerație corespunzătoare. Prin urmare, noul cadru normativ reprezintă o evoluție pozitivă semnificativă pentru producătorii de energie regenerabilă, reducând considerabil povara financiară asociată dezechilibrelor și contribuind la stimularea investițiilor în sector.

13. Această ajustare legislativă creează un cadru normativ echitabil și oferă un stimulent suplimentar investițiilor din sectorul energiei regenerabile, prin diminuarea riscurilor financiare generate de imprevizibilitatea surselor eoliene și fotovoltaice. Mai mult, noile prevederi instituie premise favorabile pentru o integrare optimizată a energiei din surse regenerabile în mecanismele pieței, reflectând astfel tendințele europene actuale în materie de tranziție energetică și decarbonizare.

E. Excepții justificate: sprijin pentru producătorii eligibili și comunitățile de energie

14. În vederea asigurării echității și a evitării suprareglementării, Legea de modificare prevede scutirea de la obligația depunerii garanției financiare pentru două categorii de actori: (1) titularilor care au obținut deja statutul de producător eligibil (prin procedurile de licitație pentru preț fix sau prin confirmarea statutului de producător eligibil mic), (2) comunităților de energie din surse regenerabile. Fundamentul acestei excepții se bazează pe faptul că aceștia au depus deja garanții în alte etape ale procesului, fie nu urmăresc scopuri comerciale, fiind organizați în scopul dezvoltării durabile și valorificarea beneficiilor locale.

15. Impunerea unei garanții suplimentare în cazul lor ar fi constituit o sarcină disproporționată, care ar fi limitat accesul cetățenilor și IMM-urilor la producția descentralizată de energie, contrar principiilor europene enunțate în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cunoscută ca Directiva RED II.

16. Astfel, prin această derogare, Legea de modificare a conferit avantaje semnificative investitorilor care se încadrează în schemele de sprijin (bazate pe tarif fix sau preț fix), precum și celor care urmăresc să creeze comunități energetice pentru consum local. Astfel, aceste entități beneficiază de posibilitatea accelerării etapelor administrative de dezvoltare și racordare la rețea, fără a suporta costuri suplimentare aferente garantării financiare.

F. Impactul noii reglementări

17. Introducerea garanțiilor financiare de bună execuție contribuie decisiv la responsabilizarea titularilor de avize, reducând fenomenul capacităților neutilizate care distorsionează planificarea investițională a operatorilor de sistem și blochează accesul altor proiecte viabile. În paralel, se consolidează predictibilitatea investițiilor prin instituirea unui cadru mai clar, în care doar inițiativele serioase pot avansa către implementare.

18. Pentru operatorii de sistem, măsurile adoptate facilitează o gestiune mai eficientă a rețelei, reduc presiunea investițională inutilă și favorizează un cadru în care infrastructura reflectă realitatea proiectelor în derulare. În perspectivă, o rețea eliberată de „conexiuni fantomă” permite costuri mai stabile și sustenabile pentru consumatori și contribuie la consolidarea securității energetice, inclusiv prin reducerea dependenței de importuri.

19. Totodată, noul mecanism de calcul al dezechilibrelor – care penalizează doar abaterea ce depășește pragurile de toleranță – reduce riscurile financiare pentru producătorii de energie regenerabilă, încurajându-i să participe activ pe piață. Acest sistem favorizează integrarea surselor eoliene și fotovoltaice, în acord cu exigențele europene privind decarbonizarea și creșterea ponderii energiilor regenerabile în mixul național.

20. Excepțiile prevăzute în favoarea micilor producători eligibili și a comunităților de energie din surse regenerabile denotă o abordare proporțională și echitabilă, care evită suprareglementarea și protejează inițiativele locale cu impact social. Aceste entități beneficiază de un regim facilitat de acces la rețea și de costuri administrative reduse, încurajând astfel producția descentralizată de energie.

21. Prin ansamblul acestor intervenții, Republica Moldova își consolidează parcursul către atingerea țintei de peste 900 MW de capacitate instalată din surse regenerabile până în 2030, contribuind totodată la reducerea vulnerabilităților sistemice și la protecția consumatorilor. Succesul reformei depinde însă de implementarea eficientă și rapidă a normelor secundare de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, care va trebui să asigure aplicabilitatea clară și coerentă a noilor mecanisme instituite.

22. În concluzie, Legea de modificare reprezintă un pas strategic în modernizarea cadrului juridic din domeniul energiei electrice, echilibrând interesele operatorilor, investitorilor și consumatorilor, și constituind un instrument cheie pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate energetică și dezvoltare durabilă.

În cazul în care aveți întrebări, sugestii, comentarii sau doriți să discutăm pe subiectul prezentului material, nu ezitați să ne contactați pe adresa: [email protected].