Anda Osipov

Cornelia Furculița

Anda Osipov: Vă mulțumim pentru bunăvoința de a acorda acest interviu platformei JMD și pentru timpul alocat cititorilor. Aș vrea să începem cu un subiect care, deși era până nu demult de interes preponderent pentru economiști și juriști specializați, a ajuns să fie discutat tot mai des și în spațiul public larg datorită noii administrații SUA: tarifele.

Președintele Trump consideră tarifele drept un instrument atotputernic de rezolvare a problemelor economice ale Statelor Unite. Deși se pot găsi cu ușurință analize economice și geopolitice asupra impactului tarifelor impuse de către America, legalitatea acestora este un aspect adesea ignorat. Ce anume tarife au impus SUA și ce ele înseamnă pentru economia mondială?

Cornelia Furculița: După marea recesiune din SUA, al doilea război mondial și, în mod special, după crearea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), statele membre ale acestei organizații au tot continuat să reducă măsurile tarifare. Ca rezultat, în ultimele două decenii, tarifele au fost considerate mai puțin drept o barieră pentru comerțul exterior, accentul fiind deja pus pe măsurile non-tarifare care pot afecta comerțul între state. Cu toate acestea, Președintele Trump, atât în primul său mandat, dar în special în mandatul prezent, a afirmat în repetate rânduri că celelalte state ale lumii profită de deschiderea SUA, tratându-le într-un mod inechitabil și impunând asupra produselor de origine americană tarife înalte și limitându-le accesul și prin alte bariere non-monetare.[1]

Începând cu februarie 2025, SUA a impus tarife împotriva vecinilor săi – Canada și Mexico, precum și China, dar și tarife asupra importurilor de fier și aluminiu, automobile și piese pentru automobile.[2] Cu toate acestea, așa-zisele tarife reciproce impuse inclusiv asupra produselor originare din Republica Moldova au fost cele care au stârnit cele mai multe discuții și îngrijorări. Astfel, la 2 aprilie 2025, printr-un Ordin Executiv,[3] Președintele Trump a anunțat un tarif de minim 10% de bază sau tarife mai înalte de până la 50% pentru toate produsele (cu unele excepții precum semiconductoarele, calculatoarele și alte produse electronice), care potrivit administrației Trump sunt echivalente cu tarifele impuse de către acele țări asupra produselor de origine americană.

Anda Osipov: Și totuși ce reprezintă aceste tarife reciproce?

Cornelia Furculița: Aceste tarife, de fapt, nu reflectă în niciun mod tarifele aplicate de către alte state importurilor din SUA. Astfel, tariful impus Republicii Moldova de 31% nu reflectă tariful impus asupra produselor de origine americană ce sunt importate în Moldova. Acest tarif a fost calculat utilizând o formulă simplă ce a fost aplicată tuturor statelor (excepțiile menționate mai jos): deficitul de comerț dintre state (diferența dintre volumul de produse importate din Moldova de către SUA și volumul de produse exportate de SUA în Moldova) împărțit la volumul total de exporturi moldovenești în SUA și împărțit la 2. Această formulă este considerată una arbitrară, fără a avea un substrat economic ce ar demonstra eficiența acesteia în reducerea deficitului comercial.[4] Respectiv, pentru țările care importă mai puține produse din SUA decât exportă, tarifele sunt mai mari de 10%, iar țărilor care nu au un deficit sau au chiar un surplus cu SUA li se aplică tariful de bază de 10%. De menționat că acest deficit nu ia în calcul comerțul dintre state cu servicii. De exemplu, deficitul de comerț dintre SUA și UE a fost calculat ca fiind de 20%, motiv pentru care produsele din UE urmau să fie taxate cu 20%. Totuși, în cazul comerțului cu servicii, SUA exportă un volum mai mare către UE, echilibrând deficitul de comerț cu produse.[5] Așa-zisele tarife reciproce sunt adiționale. Astfel, dacă un produs exportat către SUA din Republica Moldova era până recent taxat cu 5%, urmează să fie taxat cu 5% + 31% (36%). Aceste tarife au devenit aplicabile la 9 aprilie 2025, dar acțiunea lor a fost suspendată la câteva ore de la intrarea în vigoare pentru un termen de 90 de zile, cu excepția tarifelor aplicate Chinei.[6] La expirarea acestui termen, rămâne să aflăm dacă și cui aceste tarife (sau altele) vor fi într-adevăr aplicate.

Anda Osipov: Cine sunt afectați de tarifele reciproce?

Chiar și aliații tradiționali ai SUA, precum UE sau Japonia, s-au regăsit în lista țărilor împotriva cărora Casa Albă a anunțat tarife calculate după aceeași formulă. Deși unele state, inclusiv UE, au încercat să negocieze anterior anunțării acestor tarife, nimeni nu a reușit să obțină un tratament preferențial sau diferit în afară de Mexico și Canada care au un acord de liber schimb cu SUA (cu toate acestea, sunt și ele supuse unor altor tarife impuse de către administrația Trump). Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord nu au fost incluse în lista publicată pe 2 aprilie 2025 pe motiv că comerțul cu aceste state nu se realizează în condiții obișnuite, acestea fiind deja supuse sancțiunilor și unor tarife foarte înalte.

Anda Osipov: Ce norme internaționale încalcă tarifele reciproce?

Cornelia Furculița: Tarifele actuale ale membrilor OMC au fost stabilitie în urma negocierilor Acordului General pentru Tarife și Comerț 1994 (GATT)[7], statele făcând concesiuni diferite în diverse sectoare de interes. Astfel, un stat a putut considera un anumit sector al economiei naționale de o importanță mai mare și a stabilit un tarif mai înalt decât SUA, iar pentru produsele din alt sector de o importanță mai redusă pentru acel stat, a impus tarife mai joase decât SUA care consideră sectorul din urmă de o importanță sporită. Este greu de imaginat ca SUA, având cea mai semnificativă putere de negociere, să fi fost forțată să încheie un acord de pe urma cărora alte state urmau să profite unilateral.[8] Astfel, în urma negocierilor, alături de toate celelalte state membre alte OMC, SUA s-a angajat să stabilească taxele la nivelul propus de ele însăși, în schimbul concesiilor făcute de celelalte state (tarifare și non-tarifare) și să aplice aceste limite în mod nediscriminatoriu. Prin urmare, acțiunile SUA, prin reinstaurarea unilaterală a unor tarife ce nu corespund celor negociate și incluse în acordurile OMC (semnate și ratificate inclusiv de SUA), contravin în mod direct acestor tratate multilaterale.[9]

Fiecare stat membru OMC și-a stabilit angajamentele proprii de reducere și plafonare a tarifelor pentru mărfuri în liste anexate Acordurilor OMC. Aceste liste includ ratele consolidate, care reprezintă ratele maxime pe care membrii s-au angajat să le impună asupra diferitor produse. Statele membre, însă, pot impune rate mai mici decât cele consolidate incluse în listele anexate acordurilor OMC (ratele aplicate).[10] Art. II GATT prevede obligativitatea respectării acestor tarife consolidate și interdicția acordării unui tratament mai puțin favorabil comerțului cu alte state decât cel înscris în listele pe care fiecare stat și le-a elaborat. Astfel, tarifele reciproce anunțate la 2 aprilie 2025 depășesc maximul pe care SUA s-a obligat să îl respecte, constituind o încălcare a Art. II GATT. Pentru modificarea unilaterală a tarifelor agreate de către statele membre sau retragerea altor concesiuni, dar și pentru inițierea unor noi runde de negocieri, GATT a prevăzut expres mecanismele ce urmează a fi respectate în Art. XXVIII și, respectiv, Art. XXVIII bis. Aceste articole, însă, au fost ignorate cu desăvârșire de către Administrația Trump atunci când a anunțat tarifele reciproce.

Art. I GATT stipulează clauza națiunii celei mai favorizate, conform căreia orice avantaj, favoare, privilegiu sau imunitate acordată de un stat membru produselor originare din alt stat va fi acordată imediat și necondiționat produselor similare originare din toate celelalte state membre OMC. Astfel, prin stabilirea tarifelor mai înalte produselor originare din unele state decât celor ce provin din alte state, SUA încalcă unul din principiile fundamentale ale OMC. Devieri de la acest principiu sunt permise pentru acordarea unui tratament mai favorabil statelor în curs de dezvoltare sau slab dezvoltate și în cazul încheierii acordurilor de liber schimb sau uniunilor vamale,[11] situații ce nu se regăsesc în cazul tarifelor reciproce care impun tarife diferite statelor lumii.

Anda Osipov: Pot fi aceste încălcări justificate în limitele excepțiilor prevăzute?

Cornelia Furculița: Atât încălcările Art. I și II GATT, precum și alte potențiale încălcări ale aceluiași acord ar putea fi legale în cazul în care ar fi justificate sub una din excepțiile expres prevăzute. SUA își justifică acțiunile ca fiind măsuri necesare în contextul unei urgențe declarate la adresa securității naționale cauzate de deficitul de comerț ce a făcut, inclusiv, ca și industria apărării să fie dependentă de adversari străini.[12] Art. XXI GATT prevede excepția de securitate, paragraful (b) (iii) permițând abateri de la normele incluse în tratat pentru măsuri care statele ‘le consideră’ necesare pentru protejarea intereselor de securitate esențiale adoptate pe timp de război sau ‘altă urgență în relațiile internaționale’. Datorită expresiei ‘le consideră’, SUA argumentează că este la discreția totală a statelor să adopte măsuri pentru protejarea intereselor naționale, poziție care a fost negată în repetate rânduri în jurisprudența OMC.[13] Ba mai mult, jurisprudența a stabilit o interpretare restrânsă a noțiunii altă urgență în relațiile internaționale, aceasta semnificând mai mult decât conflicte politice sau economice între state.[14] Pentru ca o situație să fie considerată o altă urgență în relațiile internaționale în sensul Art. XXI (b)(iii) GATT, aceasta trebuie să fie de o gravitate și seriozitate comparabilă cu cea a unui război.[15] Cu toate acestea, valoarea jurisprudenței citate este la moment limitată. Aceste decizii au fost contestate în apel, iar organul de apel ce audiază disputele dintre membrii OMC nu este funcțional din 2019 din cauza blocării numirii unor noi membri de către SUA. Prin urmare deciziile invocate nu sunt finale. Din acest motiv, SUA continuă să afirme că Art. XXI (b)(iii) GATT urmează să fie interpretat ca lăsând la discreția totală a statelor membre să stabilească care măsuri sunt necesare pentru protejarea intereselor de securitate.

Anda Osipov: Cum pot statele răspunde acestor tarife reciproce?

Cornelia Furculița: Statele lumii pot considera mai multe opțiuni drept răspuns la impunerea tarifelor reciproce. Acestea pot iniția o dispută împotriva SUA în cadrul OMC, așa cum a făcut China.[16] Totuși, din cauza nefuncționării organului de apel, oricare eventuală decizie a primei instanțe ar putea fi atacată în vid, disputa rămânând nesoluționată. Prin urmare, o astfel de acțiune în circumstanțele create ar avea o valoare mai mult simbolică, demonstrând suportul pentru sistemul de comerț multilateral stabilit de această organizație. Alte state și membri OMC, inclusiv UE,[17] au recurs la negocieri cu SUA. Precum menționează Ordinul prin care au fost impuse aceste tarife, Președintele Trump ar putea reduce sau limita efectul tarifelor în cazul în care partenerii iau măsuri semnificative pentru a remedia aranjamentele comerciale non-reciproce și se aliniază suficient de mult cu Statele Unite în ceea ce privește chestiunile economice și de securitate națională.[18] O altă opțiune aplicată de către China și analizată și de către UE ar fi impunerea unor contra-măsuri drept răspuns. Cu toate acestea, Art. 23 din Memorandumul de înțelegere privind soluționarea litigiilor al OMC[19] interzice măsurile unilaterale drept răspuns pentru o încălcare a regulilor OMC. În conformitate cu Art. 23, contra-măsurile sunt permise doar după autorizarea primită ca urmarea a soluționării litigiului conform normelor OMC. UE, însă, a adoptat Instrumentul Împotriva Constrângerilor Economice,[20] care i-ar permite și impunerea măsurilor unilaterale în baza normelor internaționale cu privire la răspunderea statelor. Totuși, conformitatea acestui instrument cu Art. 23 din Memorandum rămâne a fi controversată.[21] Ba mai mult, Ordinul prin care au fost impuse tarifele reciproce stipulează că în cazul impunerii de contra-măsuri, Președintele ar putea spori sau extinde sfera acțiunii tarifelor anunțate,[22] așa cum a procedat deja în cazul Chinei.[23] Noua Zeelandă a îndemnat mai mulți parteneri, precum Japonia și UE la crearea unei coaliții pentru comerțul liber ce ar elabora un răspuns comun tarifelor reciproce.[24]

Economiile mici, precum Republica Moldova, datorită imposibilității de a amenința în mod credibil prin impunerea unor contra-tarife și din motiv că nu își pot permite să își creeze dușmani internaționali de o asemenea talie ca SUA, sunt restrânse în acțiuni. Astfel, acestea au recurs fie la negocieri bilaterale, fie nu au comentat aceste tarife.

[1]‘Trump claims countries are ‘cheating’ the U.S. on trade. What does that mean?’, PBS News, 10 aprilie 2025, https://www.pbs.org/newshour/politics/trump-claims-countries-are-cheating-the-u-s-on-trade-what-does-that-mean [accesat 15 aprilie 2025].

[2] Pentru detalii vezi ‘Trump’s trade war timeline 2.0: An up-to-date guide’ Peterson Institute for International Economics, 14 aprilie 2025, https://www.piie.com/blogs/realtime-economics/2025/trumps-trade-war-timeline-20-date-guide‘ [accesat 15 aprilie 2025].

[3] ‘Regulating Imports with a Reciprocal Tariff to Rectify Trade Practices that Contribute to Large and Persistent Annual United States Goods Trade Deficits’, Executive Order, 2 aprilie 2025, https://www.whitehouse.gov/presidential-actions/2025/04/regulating-imports-with-a-reciprocal-tariff-to-rectify-trade-practices-that-contribute-to-large-and-persistent-annual-united-states-goods-trade-deficits/ [accesat 15 aprilie 2025].

[4] Thomas Sampson citat de Ben Chu și Tom Edgington, ‘How were Donald Trump’s tariffs calculated?’, BBC, 3 aprilie 2025, https://www.bbc.com/news/articles/c93gq72n7y1o [accesat 16 aprilie 2025].

[5] ‘United States. EU trade relations with the United States. Facts, figures and latest developments’, European Commission, https://policy.trade.ec.europa.eu/eu-trade-relationships-country-and-region/countries-and-regions/united-states_en#:~:text=The%20EU%20exported%20%E2%82%AC319,other’s%20markets%20(2022%20data). [accesat 15 aprilie 2025].

[6] ‘Trump temporarily drops tariffs to 10% for most countries, hits China harder with 125%’, CNBC, 9 aprilie 2025, https://www.cnbc.com/2025/04/09/trump-announces-90-day-tariff-pause-for-at-least-some-countries.html [accesat 15 aprilie 2025].

[7] Acordului General pentru Tarife și Comerț (General Agreement on Tariffs and Trade 1994), 15 aprilie 1994, Acordul de la Marrakesh privind constituirea OMC, Anexa 1A, 1867 U.N.T.S. 187, 33 I.L.M. 1153 (1994).

[8] Petros C. Mavroidis, ‘Reciprocal’ tariffs: what’s in a word?’, Bruegel, 27 februarie 2025, https://www.bruegel.org/analysis/reciprocal-tariffs-whats-word [accesat 16 aprilie 2025].

[9] ibid.

[10] Pentru mai multe detalii, vezi OMC, ‘Tariffs‘, https://www.wto.org/english/tratop_e/tariffs_e/tariffs_e.htm [accesat 16 aprilie 2025].

[11] Art. XXIV GATT și Tratament Diferențiat și Mai Favorabil, Reciprocitate și Participarea Mai Deplină a Țărilor în Curs de Dezvoltare (‘Enabling Clause’), Decizie L/4903, 28 noiembrie 1979.

[12] ‘Regulating Imports with a Reciprocal Tariff to Rectify Trade Practices that Contribute to Large and Persistent Annual United States Goods Trade Deficits’ (n 3).

[13] De exemplu în cauzele Russia – Traffic in Transit, Raportul Panelului, WT/DS512/R, 5 aprilie 2019, paras. 7.57-7.58, 7.102-7.103 sau US – Origin Marking (Hong Kong, China), Raportul Panelului, WT/DS597/R, 21 decembrie 2022, paras. 7.29-7.31.

[14] Russia – Traffic in Transit (n 13), para. 7.75.

[15] US – Steel and Aluminium Products (Turkey), Raportul Panelului, WT/DS564/R, 9 decembrie 2022, para. 7.154.

[16] ‘China initiates WTO dispute regarding US “reciprocal tariffs”’, OMC, 8 aprilie 2025, https://www.wto.org/english/news_e/news25_e/dsrfc_08apr25_e.htm [accesat 18 aprilie 2025].

[17] Koen Verhelst , ‘EU calls on Trump to engage in ‘two-way street’ on tariffs’, Politico EU, 15 aprilie 2025, https://www.politico.eu/article/eu-calls-on-trump-to-engage-in-two-way-street-on-tariffs/ [accesat 18 aprilie 2025].

[18] ‘Regulating Imports with a Reciprocal Tariff to Rectify Trade Practices that Contribute to Large and Persistent Annual United States Goods Trade Deficits’ (n 3), Sec. 4 (c).

[19] Memorandumul de înțelegere privind soluționarea litigiilor al OMC, 15 aprilie 1994, Acordul de la Marrakesh privind constituirea OMC, Anexa 2, 1869 U.N.T.S. 401, 33 I.L.M. 1226 (1994).

[20] Regulamentul (UE) 2023/2675 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind protejarea Uniunii și a statelor membre ale acesteia împotriva constrângerilor economice exercitate de țările terțe, JO L 2023/2675, 7 decembrie 2023.

[21] Cornelia Furculiță, ‘The Anti-Coercion Instrument: Is There a Place for Unilateralism under International Rules?’ in Wolfgang Weiss, Cornelia Furculiță, Open Strategic Autonomy in EU Trade Policy, Cambridge University Press 2024, pp. 198-243.

[22] ‘Regulating Imports with a Reciprocal Tariff to Rectify Trade Practices that Contribute to Large and Persistent Annual United States Goods Trade Deficits’ (n 3), Sec. 4 (b).

[23] Zac Anderson, ‘White House’s 245% tariff figure for some Chinese products causes confusion’, USA Today, 16 aprilie 2025, https://www.usatoday.com/story/news/politics/2025/04/16/trump-china-tariff-245-percent-trade-war/83114710007/ [accesat 18 aprilie 2025].

[24] Lucy Craymer, Alasdair Pal și Christine Chen, ‘Lucy Craymer, Alasdair Pal and Christine Chen’, Reuters, 10 aprilie 2025, https://www.reuters.com/world/asia-pacific/new-zealand-pm-prepares-speak-world-leaders-buttressing-free-trade-2025-04-09/ [accesat 18 aprilie 2025].