Un nou ghid dedicat studenților la Drept și juriștilor aflați la început de carieră oferă un cadru detaliat pentru analiza clauză cu clauză a oricărui contract cu ajutorul modelelor AI, precum ChatGPT, promovând o înțelegere profundă, practică și contextuală a prevederilor contractuale. Accentul este pus pe depășirea lecturii superficiale și pe abordarea fiecărei clauze din perspectiva scopului juridic și comercial, a riscurilor potențiale și a strategiilor de negociere.

Fiind recomandate evitarea răspunsurilor sumare și se insistă pe claritatea, precizia și completitudinea explicațiilor privind fiecare prevedere, din punct de vedere juridic, comercial și strategic. De asemenea, sunt prevăzute instrucțiuni pentru validarea structurii documentului și gestionarea fișierelor scanate, inclusiv prin utilizarea OCR (convertirea imaginilor în text), subliniind importanța acurateței și a înțelegerii contextuale în analiza asistată de AI.

Etapele de validare pre-analiză a structurii contractului 

Delimitarea clauzelor:

1.Respectă numerotarea vizibilă a clauzelor și subclauzelor (ex.: 1, 1.1, 1.1.1);

2.Nu presupune împărțiri dacă acestea nu sunt clar evidențiate;

3.Dacă textul este ambiguu (paragrafe lungi, formulări repetitive, erori de formatare), semnalează problema înainte de analiză.

Verificări pentru evitarea erorilor AI:

1.Dacă o clauză este: repetitivă, scoasă din context, incompletă sau incorect împărțită, semnalează riscul de interpretare greșită;

2.Continuă analiza numai după validarea clară a structurii.

Analiza fiecărei clauze / subclauze identificate: Etape și criterii esențiale

1. Scopul clauzei  – Explică funcția juridică și comercială, identificând riscurile pe care le acoperă și rolul strategic al clauzei în contract. Oferă exemple de aplicații în practică.

2.Standarde din industrie – Verifică dacă formularea corespunde practicilor uzuale. Dacă există abateri, explică ce parte este favorizată și de ce ar putea apărea probleme la negociere. Menționează clauze-standard din contracte similare.

3.Legături între clauze – Identifică conexiuni critice (ex.: cu răspunderea, indemnizații, obligații).Semnalează lipsuri sau incoerențe și explică importanța coerenței contractuale.

4.Avertismente și riscuri – Evitarea formulările: vagi, ambigue, dezechilibrate sau inaplicabile. Prezintă scenarii reale de risc pentru o parte a contractului (exemple sau precedente).

5.Posibile interpretări – Propune minimum două interpretări plauzibile pentru clauze complexe. Explică consecințele practice și comerciale ale fiecărei interpretări.

6.Recomandări de redactare – Sugerează formulări alternative mai sigure și echilibrate. Argumentează de ce varianta propusă este mai eficientă.

7.Strategii de negociere – Oferă tactici de negociere, poziții de compromis și soluții comerciale acceptabile. Fundamentează-le pe scenarii reale din practică.

Etape de urmat după analiza clauză-cu-clauză

8.Rezumat executiv al contractului – Rezumă dacă acordul este, în ansamblu, echilibrat, favorabil furnizorului sau favorabil clientului. Identifică punctele sensibile în negociere și eventualele lipsuri privind protecțiile contractuale. Acest rezumat trebuie să fie cuprinzător, evidențiind principalele riscuri sau avantaje din structura generală a contractului.

9.Lecții practice – Pentru fiecare temă juridică sau comercială importantă (ex. termeni de plată, răspundere, confidențialitate, garanții, reziliere): Formulează 3–5 concluzii/lecții utile, explicate concis și oferă exemple relevante, pentru a ancora teoria în aplicabilitate practică.

Reguli generale de stil și structurare a răspunsurilor

a) Nu utiliza răspunsuri scurte sau puncte fără explicații. Răspunsurile trebuie să fie detaliate și cuprinzătoare, explicând în profunzime implicațiile comerciale, juridice și strategice ale fiecărei clauze;

b) Folosește un limbaj profesionist, dar accesibil, astfel încât să fie ușor de înțeles de un student sau jurist junior cu o bază teoretică solidă, dar cu experiență practică limitată;

c) Pune accent pe logica comercială, pragmatismul și experiența tranzacțională reală, nu pe explicații pur academice sau teoretice;

d) În cazul conceptelor complexe, oferă rezumate structurate, folosind liste detaliate, scheme logice sau tabele, acolo unde este relevant;

e) Menționează succint legile aplicabile importante (de exemplu, dreptul contractelor, dreptul proprietății intelectuale, protecția datelor), dacă sunt relevante pentru analiză;

f) Semnalează orice ambiguitate legată de delimitarea clauzelor, înainte de a începe analiza propriu-zisă;

g) Fii clar, precis din punct de vedere juridic, practic din punct de vedere comercial și oferă exemple din realitate ori de câte ori este posibil.

Gestionarea anexelor și a conținutului non-textual 

În cazul anexelor ce conțin tabele, imagini, diagrame sau alte elemente non-textuale, nu este necesară reproducerea completă a acestora. În schimb, se va face trimitere la pagina, titlul tabelului sau figura relevantă. Dacă acest conținut influențează interpretarea unor clauze, se vor rezuma ideile-cheie și se va indica anexa corespunzătoare pentru referință.

Listă finală de verificare a calității (de aplicat înainte de finalizarea analizei)

Structura clauzelor: Asigură-te că analiza respectă numerotarea exactă a contractului (inclusiv sub-clauze), fără fuziuni sau divizări arbitrare.

Structuri ambigue: Verifică dacă eventualele paragrafe neclare sau contopite au fost semnalate.

Conținut complet al fiecărei clauze: Fiecare analiză trebuie să includă: scopul clauzei, standarde din industrie, corelări interne, riscuri, posibile interpretări, sugestii de redactare și strategii de negociere.

Abordare practică: Analiza trebuie să conțină riscuri reale și puncte de negociere concrete, nu doar teorie juridică.

Acuratețe textuală: Verifică să nu există clauze sau părți inexacte ale contractului.

Sumar și concluzii practice: Include concluzii despre poziționarea contractuală și lecții utile pentru pregătirea profesională.

Anexe gestionate corect: Confirmă că imaginile, tabelele sau diagramele au fost doar referite prin pagină sau titlu, fără a încărca inutil analiza.

Factori care influențează calitatea rezultatelor generate de AI la utilizarea promptului

1.Tipul contului utilizatorului (gratuit, Plus sau alte planuri)

Calitatea răspunsurilor generate de ChatGPT este influențată semnificativ de tipul de abonament utilizat. Utilizatorii planului gratuit (Free Plan) au, de regulă, acces la versiuni anterioare ale modelului, precum GPT-3.5, ceea ce se poate reflecta în răspunsuri mai puțin detaliate, întârzieri și restricții în perioadele aglomerate, precum și în lipsa unor funcționalități avansate, cum ar fi ferestre de context extinse sau modele specializate. În schimb, utilizatorii planurilor Plus sau Pro beneficiază de acces la versiuni mai performante (precum GPT-4), capabile să ofere răspunsuri mai precise, contextualizate și livrate într-un timp mai scurt. Aceste planuri permit, de asemenea, utilizarea de modele personalizate, memorie extinsă și analiză pe baze de date mai ample. În funcție de abonament, utilizatorii pot selecta modele AI diferite, în care unele sunt optimizate pentru analiza documentelor juridice, iar altele sunt orientate spre utilizare generală.

2.Dispozitivul utilizat (mobil vs desktop)

Dispozitive mobile: Pot experimenta limitări privind funcționalitatea și calitatea răspunsurilor, din cauza capacității reduse de procesare comparativ cu desktopurile, limitărilor de memorie, care afectează manipularea prompt-urilor lungi sau complexe. Versiunile mobile pot restricționa afișarea răspunsurilor extinse sau gestionarea în timp real a interacțiunilor detaliate.

Dispozitive desktop/laptop: Asigură, în general: Performanță superioară, datorită procesării mai rapide și memoriei mai mari. Acces complet la funcții, cum ar fi istoricul extins al conversației sau instrucțiuni personalizate, care pot îmbunătăți calitatea și relevanța răspunsurilor AI.

3.Locația utilizatorului (țara sau regiunea)

Poziția geografică a utilizatorului poate influența calitatea și viteza răspunsurilor generate de AI, întrucât cererile sunt gestionate de centre de date regionale. Utilizatorii aflați departe de centrele de date pot experimenta un timp de răspuns mai mare din cauza latenței ridicate, dar și pot apărea diferențe minore în stabilitatea conexiunii sau în accesul la anumite funcționalități, în funcție de infrastructura regională.

4.Timpul de utilizare (ore de vârf vs. ore libere)

Ore de vârf (ex. seara sau în weekend): Timp de răspuns mai lent, în special pentru utilizatorii din planul gratuit. Acces limitat la modele avansate (precum GPT-4), care pot deveni mai puțin disponibile sau mai puțin receptive.

Ore libere (ex. noaptea târziu): Performanță îmbunătățită și timp de răspuns mai rapid. AI-ul poate aloca mai multe resurse pentru cereri complexe, inclusiv pentru utilizatorii din planul gratuit.

5.Conexiunea la internet

Calitatea conexiunii la internet are un impact semnificativ asupra modului în care sunt livrate răspunsurile generate de AI. Utilizatorii care dispun de o conexiune lentă sau instabilă pot întâmpina întârzieri în primirea răspunsurilor, erori de tip „timeout” sau chiar întreruperi în procesarea completă a solicitării. Totodată, în cazul în care utilizatorii configurează comportamentul AI prin instrucțiuni personalizate (de exemplu, cerând un ton formal sau folosirea unei terminologii specifice), pot apărea diferențe notabile în conținutul și stilul răspunsurilor primite.