MELNIC | BERCU Legal Advisors își menține angajamentul de a oferi informații juridice esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova. În prezenta ediție, vă prezentăm principalele modificări legislative adoptate în luna aprilie 2025 și impactul acestora asupra activității antreprenoriale.

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.167-169 art.196 din 03.04.2025

Legea nr. 39 din 06.03.2025 privind organizarea și funcționarea camerelor agricole

/ în vigoare din 1 ianuarie 2026 /

Dezvoltarea comunității agricole și promovarea integrării tehnologiilor noi, a inovațiilor și a bunelor practici în procesele agricole va fi asigurată prin intermediul camerelor agricole – organizații ce au ca scop instituționalizarea dialogului și parteneriatului dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități publice centrale și locale.

Camerele agricole au scopul de a consolida și de a promova un dialog eficient și durabil al comunității agricole cu autoritățile publice, centrat pe dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol și a mediului rural.

Conform legii, prin intermediul camerelor agricole autoritățile își propun susținerea bunăstării fermierilor prin reprezentarea echilibrată a intereselor acestora, ținând cont de diversitatea activităților agricole, dimensiunea exploatațiilor agricole, amplasarea geografică și alte caracteristici individuale ale membrilor; facilitarea comunicării și colaborării între fermieri prin crearea unei platforme pentru schimbul de experiență și bune practici; dezvoltarea capacităților fermierilor prin îmbunătățirea competențelor necesare gestionării eficiente a exploatațiilor agricole și accesării fondurilor de dezvoltare a sectorului agricol;  promovarea și dezvoltarea parteneriatelor cu alte organizații și instituții naționale și internaționale; încurajarea implementării unor practici agricole durabile și prietenoase mediului în vederea menținerii echilibrului dintre producție și protecția resurselor  natural; dezvoltarea economiei rurale și la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile rurale; sporirea rezilienței fermierilor față de efectele crizelor și riscurilor din sectorul agricol, provocate de dezastre naturale și schimbări climatice.

Camerele agricole se constituie în două niveluri, fiind structurate în camere agricole regionale, organizate pe teritoriile identificate în baza localităților din mediul rural, învecinate geografic și coezive din punctul de vedere al activităților agricole desfășurate pe aceste teritorii și o Cameră Agricolă Națională – constituită de camerele agricole regionale, la nivel național, în vederea organizării și coordonării activității camerelor agricole regionale și a promovării intereselor membrilor lor în raport cu autoritățile publice, instituțiile și organizațiile naționale și internaționale în domeniu.

Astfel, conform legii, se preconizează crearea a 10 camere agricole teritoriale, în următoarele localități: Chișinău, Bălți, Hâncești, Florești, Edințe, Orhei, Ungheni, Cahul, Căușeni și UTAG.

Calitatea de membru al camerei agricole regionale va putea fi obținută de către orice persoană fizică sau juridică, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, care întrunește cumulativ următoarele condiții: practică activitate de întreprinzător în domeniul agricol pe teritoriul Republicii Moldova; are sediul în aria de activitate a camerei agricole regionale respective; deține cu drept de posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, sau cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren protejat, sau un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară pentru exploatațiile nonprofesionale. Posesia și folosința asupra bunurilor agricole trebuie exercitate exclusiv în scopul practicării activității de întreprinzător în domeniul agricol.

După cum se menționează în nota informativă a documentului, analiza experienței altor state din Uniunea Europeană, precum Austria, Slovenia, Polonia referitoare la organizarea și functionarea camerelor agricole, a demonstrat reușita instituționalizării camerelor agricole, totodată relevând aspecte-cheie în organizarea lor, pasibile a fi transpuse și de Republica Moldova, în special modelul austriac – bazat pe „Principiul de jos in sus”. Bunăoară în Austria, conceptul de camere agricole există de mai bine de 100 ani, prima cameră agricolă fiind constituită în 1922. Camerele agricole austriece dispun de birouri de specialitate, a căror numar variază de la о cameră la alta, dar și întreprinderi subordonate, cu atribuții în diverse domenii aferente (de ex. Centre de formare, centre specializate în producere – viticultură, horticultură etc,).  În același timp, în Slovenia, activitatea camerelor agricole este realizată din contul bugetului de stat (în proportie de 57% din bugetul anual al camerelor), a cotizațiilor de membru și a serviciilor prestate.  Totodată, sistemul Camerei Agricole în Slovenia mai include și о serie de institute, la care Camera este fie fondator, fie co-fondator, acestea având atribuții în domenii aferente activității Camerei, precum și Serviciul public de consiliere agricolă, care oferă atât servicii publice de consultanță/gratuite, cât și servicii cu plată.

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.175-178 art. 200 din 11.04.2025

Hotărârea Guvernului nr. 144 din 19.03.2025 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice

În temeiul Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiență energetică, Instituția Publică Centrul Național pentru Energie Durabilă (IP CNED) – o instituție publică de suport, care coordonează și organizează activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniul eficienței energetice, a dezvoltat Conceptul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice (SINEE). Conceptul este destinat să asigure realizarea funcțiilor IP CNED în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor și valorificării surselor de energie regenerabilă, prin utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale

Noul instrument digital va facilita gestionarea lucrărilor de eficiență energetică și va sistematiza datele privind economiile de energie, contribuind la o planificare mai eficientă și transparentă a intervențiilor din domeniu.

SINEE va cuprinde 7 subsisteme specializate, acoperind teme esențiale precum performanța energetică a clădirilor, sursele regenerabile de energie și monitorizarea rezultatelor.

Cetățenii și actorii din sectorul public și privat vor avea acces online la informații relevante și servicii oferite de CNED, prin intermediul unei platforme digitale integrate. Centralizarea datelor va permite monitorizarea progresului național în domeniul eficienței energetice și atingerea obiectivului de reducere anuală a consumului final de energie cu 0,8%.

SINEE constituie o soluție din categoria Guvern către Guvern (G2G), Guvern către Business (G2B) și Guvern către Cetățeni (G2C), îndreptată spre eficientizarea utilizării resurselor informaționale în domeniul eficienței energetice, creșterii transparenței și asigurării accesului la date și servicii online pentru instituții ale statutului, agenți economici și specialiștii care lucrează în domeniul respectiv.

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 179-182 art. 210 din 14.04.2025

Legea privind prevenirea geoblocării nejustificate nr. 54  din  20.03.2025

/ în vigoare din 14.04.2027 /

Geoblocarea este o practică prin care accesul clienților din alte state la anumite magazine online este restricționat pe baza cetățeniei, a locului de reședință sau a sediului acestora. Noua lege are drept scop prevenirea discriminării clienților pe bază de cetățenie, naționalitate, domiciliu/reședința temporară ori sediul clienților.

La modul practic, implementarea proiectului de lege va asigura faptul că naționalitatea clienților, locul de reședință sau locul de stabilire nu poate fi folosit pentru a refuza accesul la un magazin online sau la un serviciu furnizat online și consumat offline. Vor fi eliminate barierele astfel încât, indiferent de locul în care se află un consumator, acesta va putea accesa produse și servicii interesate. Comercianții nu vor mai putea să restricționeze accesul pe baza adresei IP sau a coordonatelor GPS. Acest lucru înseamnă un comerț mai liber, corect, cu șanse egale.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării este desemnat drept autoritatea competentă pentru a oferi consultanță în caz de litigii.

Legea va prevedea un termen de adaptare de 24 de luni de la data publicării, pentru a oferi timp suficient autorităților și sectorului privat să se conformeze noilor norme. Totodată, actul își va înceta acțiunea din momentul intrării în vigoare a tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu excepția articolului care vizează autoritățile competente pentru implementarea măsurilor legislative.

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 193-194 art. 225 din 22.04.2025

1. Legea horticulturii nr. 62 din 27.03.2025

/ în vigoare 22.10.2025 /

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii. Actul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

Printre principiile generale ce urmează a fi puse la baza dezvotării sectorului se regăsesc independența de importuri; integrarea și accesul la piața internațională; inofensivitatea produselor; securitatea alimentară etc.

Autoritățile preconizează efectuarea odată la 10 ani a recensămțntului general agricol care va include toate exploatațiile agricole cu orice formă de organizare juridică, inclusiv gospodăriile auxiliare ale familiilor, membrii cărora sunt deţinători de terenuri agricole, întovărăşirile pomicole, loturile pomicole şi legumicole.

Potrivit legii, va fi reglementată înființarea și scoaterea din circuit a plantațiilor pomicole, fiind propusă zonarea pomiculturii (delimitarea zonelor şi actualizarea lucrărilor de zonare şi microzonare a speciilor pomicole se efectuează de către instituțiile de cercetări științifice în domeniul horticol, de comun cu alte institute publice din domeniu). Astfel, producătorilor urmează a fi propuse recomandări, în funcție de condițiile pedo-climaterice și pentru realizarea producției de calitate superioară, la bază cărora vor fi puse condițiile climatice și pedologice, amplasareaa geografică, tradițiile locale, dar și de tendințele piețelor.

Totodată, actul conține cerințe pentru materialul săditor pomicol, de arbuști fructiferi și căpșun (autohton și de import), precum și pentru producătorii acestora, face referire la stabilirea duratei de funcționare a plantaţiilor pomicole şi bacifere, stabilind că casarea și defrișarea plantațiilor este efectuată în modul determinat de Guvern.

Se regăsesc și măsurile de stimulare a dezvoltării sectorului pomicol, legumicol, a plantelor aromatice, medicinale, condimentare și ciupercilor, cerințele de punere a acestora pe piață (atât în stare proaspătă cât și procesate) etc.

2. Legea privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online nr. 53  din  20.03.2025

/ în vigoare 22.04.2026 /

Noua lege transpune parțial normele Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 și are scopul de a contribui la buna funcționare a pieței prin stabilirea de norme menite să asigure faptul că întreprinderile menționate și utilizatorii profesionali de site-uri în relația lor cu motoarele de căutare online beneficiază de un grad adecvat de echitate, transparență și măsuri reparatorii eficace.

Prevederile noii legi se vor aplica serviciilor de intermediere online și motoarelor de căutare online furnizate sau oferite spre furnizare întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online și, respectiv, utilizatorilor profesionali de site-uri care își au sediul sau reședința în RM și care, prin intermediul serviciilor de intermediere online sau al motoarelor de căutare online respective, oferă bunuri sau servicii consumatorilor aflați pe teritoriul RM, indiferent de locul de stabilire sau de reședință al furnizorilor serviciilor respective și indiferent de dreptul aplicabil.

Este stabilit expres că Legea nr. 53/2025 nu se va aplica serviciilor de plată online sau instrumentelor ori schimburilor publicitare online care nu sunt furnizate cu scopul de a facilita inițierea tranzacțiilor directe și care nu presupun o relație contractuală cu consumatorii.

Totodată, legea menționată nu va aduce atingere normelor care interzic sau sancționează conduita unilaterală sau practicile comerciale neloiale în măsura în care aspectele relevante nu sunt reglementate de Legea nr. 53/2025; normelor de drept civil, în special dreptului contractelor, inclusiv normelor privind validitatea, constituirea, efectele sau încetarea unui contract; normelor juridice care reglementează cooperarea internațională judiciară în materie civilă, concurența, protecția datelor, protecția secretelor comerciale, protecția consumatorului, comerțul electronic și serviciile financiare.

În sensul legii publicate, prin „servicii de intermediere online” se vor subînțelege serviciile care întrunesc următoarele cerințe:

– sunt servicii ale societății informaționale în sensul art. 4 din Legea nr. 284/2004 privind serviciile societății informaționale;
– le permit întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să ofere bunuri sau servicii consumatorilor, cu scopul de a facilita inițierea unor tranzacții directe între respectivele întreprinderi și consumatori, indiferent de locul în care se încheie în final respectivele tranzacții;
– sunt furnizate întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online pe baza unei relații contractuale între furnizorul respectivelor servicii și întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online care oferă bunuri sau servicii consumatorilor.

/ în vigoare 22.10.2025 / 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.199-200 art. 233 din 25.04.2025

Hotărârea pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului (ajustarea cadrului normativ în domeniul securităţii industriale) nr. 182 din 03.04.2025

 / în vigoare 25.05.2025 /

Noua Hotărâre operează introduce o amplă revizuire a Cerințelor minime de securitate pentru exploatarea sistemelor de distribuție a gazelor combustibile naturale aprobate prin HG nr. 552/2017 și, punctual, modifică Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere (HG nr. 1117/2002).

Actul urmărește armonizarea normelor tehnice cu Legea nr. 151/2022 privind securitatea obiectivelor industriale potențial periculoase, cu Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și cu noile reglementări ANRE privind racordarea și distribuția gazelor.

Sunt descrise cerințe suplimentare privind avizele de racordare expirate, re-autorizarea proiectelor după un an de inactivitate și elaborarea compartimentului obligatoriu „Măsuri de securitate, sănătate în muncă și prevenire incendii” în proiectele pentru sisteme de gaze.

Se instituie obligativitatea notificării prealabile și a înregistrării obiectivului industrial în Registrul de stat odată cu obținerea autorizației de construire. Se consolidează rolul diriginților de șantier și al serviciilor de inginerie independente în verificarea execuției, iar investitorul devine titular explicit al acestei obligații.

Se rescrie integral secțiunea privind organizarea lucrărilor periculoase cu gaze: echipe minime, responsabil tehnic, plan de lucru obligatoriu pentru operațiunile complexe, exceptarea anumitor lucrări repetitiv-standard de la autorizațiile individuale, criterii stricte pentru dotarea echipajelor și frecvențe noi de verificare a echipamentelor de protecție, scărilor, frânghiilor, detecției de gaze și ventilației.

Actul clarifică obligația exploatării rețelelor interioare până la robinetul de siguranță de către operatorii de distribuție, iar deservirea aparatelor din aval revine întreprinderilor specializate înscrise în registrul obiectivelor potențial periculoase. Se introduc liste exhaustive de documente tehnice, fișe de post, instrucțiuni tehnologice și planuri de prevenire pe care operatorul trebuie să le elaboreze, să le actualizeze și să le păstreze.