La 22 mai 2025 Legislativul a adoptat, în lectura a doua cu votul a 59 de deputați Legea cu privire la exercitarea profesiei de psiholog. Inițiativa, depusă de deputata PAS Liliana Grosu și redactată împreună cu experți naționali după ample consultări cu practicienii din domeniu, societatea civilă și mediul universitar, își propune să uniformizeze standardele de calitate și să răspundă presiunii tot mai mari asupra serviciilor de sănătate mintală.
În prezent, aproape o mie de psihologi activează în instituții publice de educație, sănătate, asistență socială, justiție și ordine publică, în timp ce sectorul privat rămâne, în mare parte, în afara unui cadru normativ clar. Dincolo de recenta Lege 114/2024 privind sănătatea și bunăstarea mintală și de Comunicarea Comisiei Europene din iunie 2023, niciun act normativ nu stabilea până acum reguli clare pentru profesie; lipsa lor genera incertitudine, acces inegal și riscul practicii neautorizate. Într-un context modelat de pandemia COVID-19 și de criza umanitară provocată de războiul din Ucraina, importanța intervențiilor psihologice pentru reziliența socială a devenit evidentă, iar Republica Moldova se alătură acum celor 97 % dintre statele UE care au o lege dedicată profesiei respective.
Noul cadru stabilește definiții unitare – de la asistență psihologică și supervizare la raport de evaluare – și introduce trei trepte profesionale: (1) psiholog practicant, (2) psiholog specialist și (3) psiholog principal. Accesul la fiecare nivel este condiționat de tipul de studii, experiența dovedită și, la vârful ierarhiei, de promovarea unui interviu pe baza portofoliului profesional. Pentru toți practicienii, atestarea devine obligatorie o dată la cinci ani.
Legea instituie Registrul unic al psihologilor, gestionat electronic, care va oferi transparență asupra tuturor specialiștilor, fie că lucrează în sectorul public, privat salariat sau cu drept de liberă practică. Pentru aceștia din urmă sunt prevăzute forme flexibile de organizare – cabinet individual, cabinet asociat ori societate profesională – fiecare legată strict de specializările înscrise în atestat.
De asemenea, Legea instituie Colegiul Național al Psihologilor ca organizație profesională de drept public, apolitică și autonomă, cu sediul la Chișinău și trei filiale regionale. Colegiul aprobă Codul deontologic, standardele de calitate și cele de atestare, eliberează și retrage atestate, gestionează Registrul unic, avizează metodele de evaluare și asistență psihologică și reprezintă interesele profesiei în raport cu autoritățile publice. Finanțarea provine din cotizații, taxe pentru servicii, donații, granturi, venituri proprii și alocații bugetare.
Pe lângă mecanismele de autoreglementare, statul își asumă să garanteze asistență psihologică anumitor categorii: copii în risc și cu dificultăți de incluziune școlară, tineri între paisprezece și treizeci și cinci de ani, beneficiari de servicii sociale și medicale, victime ale infracțiunilor (inclusiv violență domestică) și persoanele afectate de situații excepționale. Serviciile pot fi furnizate direct de structuri publice sau subcontractate de la psihologi privați autorizați.
Nota de fundamentare estimează un cost total de implementare de 141,5 milioane lei: 132,5 milioane pentru salarizarea celor 991 de posturi de psiholog din sectorul public, 2,4 milioane pentru crearea Colegiului și 6,6 milioane pentru funcționarea lui anuală. În schimb, se anticipează beneficii sociale și economice pe termen lung, de la acces mai echitabil la servicii de calitate la reducerea costurilor de reabilitare prin prevenție și intervenții timpurii.
Legea va intra în vigoare după douăsprezece luni. Totodată, art. 32 a Legii, consacră sărbătoarea profesionalã „Ziua psihologului din Republica Moldova”, celebrată anual în data aprobării prezentei legi, marcând simbolic recunoașterea unei profesii indispensabile sănătății mintale și coeziunii sociale.
