Klaus Hage

Luiza Achiruș

• → President of the Administrative Tribunal of Minden, Germany

• → Judge at the Administrative Tribunal of Minden, Germany

PENTRU VERSIUNEA ÎN ROMÂNĂ ACCESAȚI LINKUL

During the Summer School dedicated to administrative law, I had the privilege of conducting an interview with Mr. Klaus Hage, President of the Administrative Tribunal of Minden, Germany—an accomplished jurist with impressive experience. Through his reflections on the role of administrative law in a democratic society, the delicate balance between law, morality, and equity, and the challenges of harmonizing legal cultures, this dialogue offers a profound and authentic perspective on the functioning of the rule of law. The meeting with Mr. Hage was not merely a lesson in law, but also a lesson in life—about patience, adaptability, and the deeper meaning of the legal profession in a constantly changing world.

Luiza Achiruș: Mr. Hage, what inspired you to pursue a career in law, and why did you choose to specialize in administrative law?

Klaus Hage: When I finished high school, I was interested in three fields: history, economics, and law, but in the end, I decided to study law.

Initially, I focused on private law. However, during the second stage of legal training in Germany—the so-called “Referendariat”—I discovered a genuine attraction to public law, and from that moment on, I concentrated in that direction.

After completing the “Referendariat,” I worked for the Ministry of Justice of the State of Saxony. Even then, my ambition was clear: I wanted to become a judge at an administrative court. I was told that after two years, I would have the opportunity. However, by the time those two years passed, there were no available positions in administrative courts, so I accepted a position as a judge in a court specializing in social law—a field that essentially belongs to public law and is closely related to it.

I served there for four years. Later, as my wife could not find employment in the town we were living in, we decided to move to Minden. There, I was offered a position as a judge in administrative litigation—precisely the role I had aspired to from the beginning.

Luiza Achiruș: In what way should administrative law adapt to the increasingly complex and fast-paced realities of modern society?

Klaus Hage: That is not an easy question. In this context, we speak of the need for legislative flexibility. Laws must be drafted in such a way that they can cover a broad spectrum of concrete situations, and this is only possible by using more general legal concepts and clauses that allow for discretionary judgment. Naturally, such drafting comes with a disadvantage: the difficulty of predicting with precision the decisions or rulings of authorities. Nevertheless, it is the only way a law can remain applicable and relevant over the long term, adjusting to ever-changing realities.

Luiza Achiruș: What were the main challenges in adapting the German model to the specific legal and administrative context of the Republic of Moldova?

Klaus Hage: I primarily relied on the legal framework applicable in Germany. If you assign a task to a German expert, you will receive a solution inspired by German law; similarly, if you assign it to a French expert, you will get a solution aligned with French law. Each specialist knows their own legal system best. Of course, I would not have proposed a German-inspired solution unless I was convinced that this system offers efficient legal tools.

However, we did not simply copy German law. The Administrative Code adopted in the Republic of Moldova is an original construct, composed of elements drawn from several German statutes and adapted to the local context. In Moldova, all these elements are consolidated within a single administrative litigation procedure, which required us to adapt—or even create—new clauses tailored to the country’s realities.

Overall, it can be said that the German model served as the foundation for the drafting of the Moldovan Administrative Code, but with significant modifications reflecting the particularities of Moldova’s legal system.

Luiza Achiruș: Have you noticed significant differences between the administrative legal culture in Moldova and that of Germany? How can these differences be overcome for better harmonization with European values?

Klaus Hage: The structure of the administrative legal culture in the Republic of Moldova and Germany is very similar. It is true that in Germany, there are separate administrative courts, while in Moldova a single court handles all types of cases. However, Moldova does have judges specialized in administrative litigation—and this is what truly matters: that there are experts dedicated to these types of cases. Whether they exist within a separate court or not is less important; what matters is their existence.

We have consistently advised our Moldovan partners that, for a small country like Moldova, creating a separate administrative court may not be a practical solution. What is similar between Moldova and Germany is the three-tier court system: court of first instance, court of appeal, and the Supreme Court. What is decisive is the specialization of judges—something present both in Germany and in Moldova. In this sense, I believe the Republic of Moldova meets European Union standards.

Luiza Achiruș: How do you view the relationship between law, morality, and equity? Where does one end and the other begin?

Klaus Hage: That is a difficult and philosophical question. Ideally, all three should be aligned. Morality and the law may differ to some extent? A good law must be morally sound, and it must treat similar cases in a similar manner.

Luiza Achiruș: Do you believe that European legal systems are sufficiently effective in responding to current social challenges?

Klaus Hage: I believe that, overall, the European legal culture is solid and functional. If there is anything to criticize, it would not concern its fundamental principles, but rather certain developments that unfortunately did not yield the expected outcomes—some of which could even be considered failures in development.

I cannot cite a specific legal example, but what concerns me most is the growing fragmentation of society. The widening gap between social classes, the polarization of political opinions, and the lack of genuine social cohesion are not legal problems per se, but they do have an indirect impact on the legal sphere. These are signs of a societal development that, regrettably, is not moving in a favorable direction.

Luiza Achiruș: Is there a book, a speech, or a life experience that has profoundly shaped your professional thinking—or perhaps a life lesson you have learned?

Klaus Hage: The life lesson I have learned is this: expect the unexpected. Don’t plan too rigidly—things rarely happen as planned. When I was a student, I read an article about legal interpretation, published in a legal journal. That article answered many of the questions I had during my first two years of law school. I perceived it as a true legal tool.

Luiza Achiruș: Thank you, Judge Hage, for the openness, clarity, and depth with which you shared your professional journey and your reflections on administrative law. You have succeeded in transforming a field often perceived as technical and abstract into a living space where fairness, responsibility, and humanity can coexist.

For young legal professionals in the Republic of Moldova, your words are more than a lesson in law—they are an invitation to courage, reflection, and the building of a career grounded in strong principles, as well as adaptability and empathy. I hope your vision and experience inspire a new generation of professionals who believe in the power of law to serve the citizen, not just the institution.

I am sincerely grateful for the time you have given and the generosity with which you answered each question.

VERSIUNEA ROMÂNĂ

În cadrul Școlii de Vară dedicată dreptului administrativ, am avut privilegiul de a realiza un interviu cu domnul Klaus Hage, președinte al Tribunalului Administrativ din Minden, Germania, un jurist cu o experiență impresionantă. Prin reflecțiile sale despre rolul dreptului administrativ într-o societate democratică, despre echilibrul delicat dintre lege, moralitate și echitate, precum și despre provocările armonizării culturilor juridice, acest dialog oferă o perspectivă profundă și autentică asupra funcționării statului de drept. Întâlnirea cu domnul Hage nu a fost doar o lecție de drept, ci și o lecție de viață, despre răbdare, adaptare și sensul profesiei juridice într-o lume aflată în continuă schimbare.

Luiza Achiruș: Domnule Hage, ce v-a inspirat să urmați o carieră în drept, și de ce ați ales specializarea în drept administrativ?

Klaus Hage: Când am absolvit liceul, aveam trei domenii care mă interesau: istoria, economia și dreptul, dar în final am ales să studiez dreptul.

Studiile mele inițiale au fost axate pe dreptul privat, dar în faza a doua a pregătirii juridice – așa-numitul „Referendariat” – am descoperit o atracție reală pentru dreptul public și m-am concentrat din acel moment pe această direcție.

După finalizarea „Referendariatului”, am lucrat la Ministerul Justiției al landului Saxonia. Încă de atunci, dorința mea era clară: voiam să devin judecător la Curtea Administrativă. Mi s-a spus că, după doi ani, voi avea această posibilitate. Totuși, când cei doi ani au trecut, nu mai erau posturi disponibile în instanțele administrative, așa că am acceptat o poziție de judecător într-o instanță specializată în dreptul social – un domeniu care, în esență, aparține tot dreptului public și are o legătură strânsă cu acesta.

Am activat acolo timp de patru ani. Ulterior, pentru că soția mea nu a reușit să-și găsească un loc de muncă în localitatea în care trăiam, am decis să ne mutăm la Minden. Acolo s-a ivit oportunitatea de a ocupa o funcție de judecător în contenciosul administrativ – exact ceea ce mi-am dorit de la început.

Luiza Achiruș: În ce fel ar trebui să se adapteze dreptul administrativ la realitățile tot mai complexe și rapide ale societății moderne?

Klaus Hage: Întrebarea nu este una ușoară. În acest context, vorbim despre necesitatea flexibilității legislative. Legile trebuie redactate astfel încât să acopere un spectru cât mai larg de situații concrete, iar acest lucru este posibil doar prin utilizarea unor concepte juridice mai generale și a unor clauze care lasă loc de apreciere. Desigur, acest tip de formulare vine și cu un dezavantaj: dificultatea de a prevedea cu exactitate deciziile sau hotărârile autorităților. Cu toate acestea, este singura cale prin care o lege poate rămâne aplicabilă și relevantă pe termen lung, adaptându-se realităților în continuă schimbare.

Luiza Achiruș: Care au fost cele mai mari provocări în procesul de adaptare a modelului german la specificul juridic și administrativ al Republicii Moldova?

Klaus Hage: M-am orientat mai mult după legea aplicabilă în Germania. Dacă încredințați o sarcină unui expert german, veți primi o soluție inspirată din dreptul german; la fel, dacă o încredințați unui expert francez, veți primi o soluție conformă dreptului francez. Fiecare specialist își cunoaște cel mai bine sistemul juridic național. Desigur, nu aș fi propus o soluție inspirată din dreptul german dacă nu aș fi fost convins că acest sistem oferă instrumente eficiente.

Totuși, nu am copiat legea germană. Codul administrativ adoptat în Republica Moldova este o construcție originală, alcătuită din elemente preluate din mai multe legi germane, adaptate contextului local. În Moldova, toate aceste elemente se regăsesc într-un singur proces de contencios administrativ, astfel încât am fost nevoiți să adaptăm sau chiar să creăm clauze noi, potrivite realităților din țară.

În ansamblu, se poate afirma că modelul german a stat la baza conceperii Codului administrativ al Republicii Moldova, dar cu ajustări semnificative și conform particularităților specifice sistemului juridic.

Luiza Achiruș: Ați remarcat diferențe semnificative între cultura juridică administrativă din Moldova și cea germană? Cum pot fi depășite aceste diferențe pentru o armonizare mai bună cu valorile europene?

Klaus Hage: Structura culturii juridice administrative dintre R.Moldova și Germania este foarte apropiată. Da în Germania există instanțe separate administrative iar în R.Moldova este o instanță care soluționează toate tipurile de cauze, dar și în R.Moldova există judecători specializați pe contencios administrativ și aceasta este esențialul, că există experți pentru aceste cazuri și nu contează dacă ei există într-o instanță separată ci de fapt în general că ei există. Noi mereu am spus partenerilor noștri din Moldova că pentru așa o țară mică cum e R.Moldova, să ai o instanță proprie pe contencios administrativ nu este o idee bună și ceea ce este asemănător între Moldova și Germania sunt aceste trei nivele de instanță- instanța de fond, instanța de apel și Curtea Supremă. Decisiv este specializarea judecătorilor, ceea ce avem în Germania cât și în Moldova, în așa fel cred că R.Moldova îndeplinește standardele Uniunii Europene.

Luiza Achiruș: Cum vedeți relația dintre lege, moralitate și echitate? Unde începe și unde se termină fiecare?

Klaus Hage: Este o întrebare grea și filozofică. În mod ideal toate trei trebuie să fie la același nivel. Moralitatea și legea pot cumva să se diferențieze? O lege bună trebuie să fie corectă din punct de vedere moral, și o lege bună trebuie să prelucreze cazuri asemănătoare într-un mod asemănător.

Luiza Achiruș: Credeți că sistemele juridice europene sunt suficient de eficiente pentru a răspunde provocărilor sociale actuale ?

Klaus Hage: Consider că, în ansamblu, cultura juridică europeană este solidă și funcțională. Dacă ar fi totuși ceva de reproșat, nu ar ține de principiile sale fundamentale, ci mai degrabă de anumite evoluții care, din păcate, nu au avut rezultatele așteptate – unele chiar pot fi privite ca eșecuri ale dezvoltării.

Nu aș putea oferi un exemplu juridic concret, dar poate că ceea ce mă preocupă cel mai mult este tendința tot mai accentuată de fragmentare a societății. Diferențele tot mai mari dintre clasele sociale, polarizarea opiniilor politice și lipsa unei coeziuni sociale reale nu sunt, desigur, probleme juridice în sine, dar afectează indirect și spațiul dreptului. Sunt semne ale unei evoluții sociale care nu este, din păcate, una favorabilă.

Luiza Achiruș: Există o carte, un discurs sau un moment de viață care v-a influențat profund gândirea profesională sau poate o lecție de viață care ați învățat-o?

Klaus Hage: Lecția de viață este – așteaptă-te la ceea ce nu te-ai așteptat, nu planifica prea multe că niciodată nu o să se întâmple așa cum ai planificat. Când eram student am citit așa un articol despre interpretarea legilor, articolul era scris într-un ziar juridic și acel articol a fost răspunsul la multe întrebări pe care eu mi le-am pus în primii doi ani de studenție la drept, pentru că eu am perceput acest articol ca un instrument juridic.

Luiza Achiruș: Vă mulțumesc, domnule judecător Hage, pentru deschiderea, claritatea și profunzimea cu care ați împărtășit din parcursul dumneavoastră profesional și din reflecțiile asupra dreptului administrativ. Ați reușit să transformați un domeniu adesea perceput ca tehnic și abstract într-un spațiu viu, în care echitatea, responsabilitatea și umanitatea pot coexista.

Pentru tinerii juriști din Republica Moldova, cuvintele dumneavoastră sunt mai mult decât o lecție de drept – sunt o invitație la curaj, la reflecție și la construcția unei cariere bazate pe principii solide, dar și pe adaptabilitate și empatie. Sper ca viziunea și experiența dumneavoastră să inspire o nouă generație de profesioniști care să creadă în forța dreptului de a servi cetățeanul, nu doar instituția.

Vă sunt recunoscătoare pentru timpul acordat și pentru generozitatea cu care ați răspuns fiecărei întrebări.