Curtea Supremă de Justiție a publicat o fișă tematică privind acțiunea civilă în procesul penal, accentuând condițiile în care aceasta poate fi exercitată pentru repararea prejudiciilor cauzate prin infracțiune.
Conform fișei, instanța poate examina acțiunea civilă în procesul penal dacă sunt întrunite cumulativ:
- a fost înaintată acțiunea civilă;
- părții civile i–a fost cauzat un prejudiciu;
- între infracţiunea săvârșită şi prejudiciul pretins există o legătură cauzală;
- prejudiciul material este cert;
- prejudiciul nu a fost reparat integral până la hotărâre.
I. Considerații generale
Potrivit Codului de procedură penală (art. 219–226), acțiunea civilă poate fi soluționată conform normelor penale, iar normele civile se aplică doar subsidiar. Spre deosebire de procesul penal, în procedura civilă nu operează prezumția nevinovăției, iar probațiunea se bazează pe preponderența probelor. Instanța poate repara daunele materiale și în lipsa unei înaintării acțiuni civile, dar acest lucru constituie un drept al instanței, ci nu o obligație. CPP accentuiază că intentarea acțiunii civile
în cadrul procesului penal este un drept al victimei, iar instanța de judecată nu poate să treacă peste principiul disponibilității și să încaseze prejudicii în lipsa unei pretenții menționate clar, ca excepție fiind victemele deosebit de vulnerabile. Acțiunea civilă este permisă doar în legătură directă cu fapta penală, iar în apel nu pot fi formulate pretenții noi, cu excepția cheltuielilor de asistență juridică.
II. Despre subiectul răspunderii delictuale
Acțiunea civilă în procesul penal are drept scop obținerea de despăgubiri pentru partea vătămată, de regulă din contul inculpatului, dar și din contul unei părți civilmente responsabile – cum ar fi o companie de asigurări – în cazurile prevăzute de lege. Potrivit practicii Curții Supreme de Justiție, atragerea în proces a unei astfel de părți este esențială pentru legalitatea obligării sale la plată. Astfel, în cauza nr. 1ra–531/2024, § 16–22, Curtea Supremă de Justiție a dispus încasarea de la compania de asigurări în folosul părții vătămate a venitului net ratat din cauzaincapacității de muncă, rezultat din salariul total ratat cu deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor la fondul de pensii. Inculpatul poate fi obligat să plătească cheltuielile neacoperite de asigurător. De asemenea, în cazul mai multor inculpați, despăgubirea poate fi dispusă fie solidar, fie proporțional cu vinovăția fiecăruia, în funcție de circumstanțele speței.
III. Prejudiciul material
Prin urmare, CSJ constată că formele prejudiciului material pot include:
- Cheltuieli pentru tratamente și îngrijire (ex. 1ra-1092/2023, 1ra-833/2023);
- Costurile de înmormântare (1ra-754/2024);
- Plăți de asigurări, indemnizații sau pensii (1ra-621/2024, 1ra-531/2024);
- Costuri legate de depozitarea bunurilor (1ra-1611/2022).
Totodată, prejudiciul real trebuie dovedit cu acte justificative (1ra-195/2024, § 11 și § 28, 1ra-479/2024). Dacă se solicită despăgubiri pentru venituri ratate, calculul trebuie să fie realist, nu speculativ (1ra-1371/2023).
Admiterea în principiu a acțiunii civile este posibilă doar pentru prejudiciul material, nu și pentru cel moral (1ra-754/2024, §41; 1ra-1611/2022, §43).
Conform art. 387 alin. (3) CPP, în cazuri excepționale, când prejudiciul material nu poate fi justificat imediat din lipsă de probe, instanța poate admite acțiunea civilă în principiu (1ra-833/2023, §26; 1ra-1371/2023, §61). Totuși, dacă partea civilă poate prezenta justificările într-un termen rezonabil, inclusiv prin amânarea ședinței, instanța trebuie să le acorde acest drept și să nu admită acțiunea doar „în principiu” (1ra-195/2024, §26; 1ra-1117/2023, §32).
Admiterea în principiu poate pune o povară suplimentară asupra părții vătămate, obligând-o să inițieze un proces civil separat doar după ce hotărârea penală devine definitivă sau irevocabilă, riscând între timp imposibilitatea executării (1ra-531/2024, §26; 1ra-1611/2022, §43).
Judecătorul nu poate admite în principiu acțiunea dacă în dosar există probe care confirmă întinderea prejudiciului material. Este inadmisibil de a admite în principiu acțiunea civilă în situația în care cauza a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 CPP, iar condamnatul nu a contestat mărimea prejudiciului material (încheierea nr. 1ra-848/2023, § 34).
În cauza nr. 1ra-531/2024 (§ 28, § 31-32), Curtea Supremă de Justiție a conchis că neprezentarea certificatului cu privire la salariul net, când este dovedit salariul brut, nu justifică admiterea în principiu a acțiunii civile. În acest caz, salariul net urmează a fi calculat de instanța de judecată.
De asemenea, când succesorul părții vătămate a prezentat în apel acte justificative originale privind cheltuielile funerare, iar acestea nu erau acoperite de asigurare, acțiunea nu putea fi admisă în principiu – instanța de apel a fost casată de CSJ, care a pronunțat o hotărâre nouă (1ra-754/2024, §42–43).
IV. Prejudiciul moral
Potrivit art. 219 alin. (4) CPP și art. 2037 Cod civil, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanțele trebuie să analizeze: gravitatea suferințelor, vinovăția părților, nivelul satisfacției oferite victimei prin această despăgubire, precum și practica CtEDO. Judecătorii au obligația să-și justifice decizia, mai ales când se abat de la standardele obișnuite.
Curtea Supremă de Justiție a arătat că orice infracțiune presupune suferințe, dar ceea ce trebuie stabilit este întinderea acestora. În cauza nr. 1ra-754/2024, pentru decesul unui fiu minor, instanța a acordat 1.000.000 lei, ghidându-se de jurisprudența CtEDO (Boboc, Timuș, Ghimp). În cauza nr. 1ra-1501/2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul și a casat decizia instanței inferioare în partea ce ține de acțiunea civilă. În loc de 25.000 de lei, CSJ a dispus încasarea sumei de 140.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru suferințele cauzate minorei prin distribuirea ilegală a imaginilor sale de natură pornografică.
De asemenea, în cauza 1ra-1119/2023 privind un viol, despăgubirea de 200.000 lei a fost considerată proporțională cu trauma psihologică suferită, Curtea făcând trimitere la cauza G.M. și alții v. Moldova, unde CtEDO a acordat 25.000–30.000 euro.
Cauze în care Curtea Supremă de Justiție a respins recursul în care se contesta mărimea prejudiciului moral:
- 1ra-830/2023 (despăgubire de 100.000 de lei pentru cauzarea din imprudență a leziunilor corporale grave);
- 1ra-588/2023 (despăgubire de 100.000 de lei pentru cauzarea de leziuni corporale medii cu consecințe de durată);
- 1ra-833/2023 (despăgubiri de 80.000 de lei și 150.000 de lei pentru cauzarea leziunilor corporale medii și, respectiv grave, cu necesitatea îngrijirii medicale pe o perioadă îndelungată și recuperare postoperatorie);
- 1ra-1119/2023 (despăgubire de 200.000 de lei cauzată de inculpat ca urmare a întreținerii multiplelor raporturi sexuale cu fiica sa vitregă minora);
- 1ra-569/2023 (despăgubirea de 200.000 de lei pentru cauzarea din imprudență a decesului mamei de 79 de ani);
- 1ra-754/24 (despăgubirea de 1.000.000 de lei pentru cauzarea decesului fiului minor).
IV. Cheltuielile de asistență juridică
Deși Codul de procedură penală nu reglementează expres încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru partea vătămată sau partea civilă, se aplică prevederile art. 96 din Codul de procedură civilă (CPC). Instanța poate obliga partea care a pierdut procesul să compenseze cheltuielile juridice ale celeilalte părți, în măsura în care acestea sunt reale, necesare și rezonabile.
Totodată, conform art. 22 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 414/2006, asigurătorul este responsabil doar pentru cheltuielile legate de latura civilă a procesului penal, dar nu poate fi interpretată ca impunând asigurătorului și obligația de a despăgubi pentru cheltuielile de asistență juridică determinate de dezacordul păgubitului cu pedeapsa penală aplicată asiguratului. Ultimele cheltuieli ar putea totuși fi solicitate de la asigurat (ibidem 1ra–531/2024, § 34–35).
Pentru a obține compensarea, partea trebuie să prezinte:
- dovada plății onorariului (dispoziții/bonuri),
- factura fiscală emisă de avocat,
- lista detaliată a acțiunilor și timpului alocat (Hot. Consiliul Uniunii Avocaților nr. 19-02/2022).
Neprezentarea acestei liste poate duce la respingerea cererii (CSJ, 1ra-1117/2023, §40; 1ra-830/2023, §27-28), însă instanța poate aprecia onorariul în funcție de dosar și prestația avocatului (CSJ, 1ra-531/2024, §33-37; 1ra-754/2024, §43).
Pentru stabilirea sumei compensate, instanța va ține cont de mai mulți factori (Hot. Plen CSJ nr. 25/2004, pct. 211), precum: complexitatea cauzei, aportul avocatului, timpul și munca depusă, aptitudinile necesare, rezultatul obținut, și alte elemente relevante.