Inteligența artificială a trecut, pentru avocați, de la „jucărie de laborator” la instrument folosit în muncă de zi cu zi – pentru drafturi de cereri, cercetare juridică, sumarizarea transcriptelor sau analiza documentelor. Însă acolo unde crește productivitatea, cresc și riscurile: erori nedetectate, breșe de confidențialitate, delegare fără supraveghere și chiar goluri în acoperirea polițelor de răspundere profesională.

Nicholas Lieberknecht analizează printr-un articol în Reuters, care este standardul de diligență tehnologică în rândul avocaților.

Un sondaj al American Bar Association citat de Reuters arată că 45,3% dintre avocații respondenți cred că AI va deveni mainstream în următorii 3 ani, iar 12,8% consideră că deja este larg utilizată. Cu alte cuvinte, cunoașterea beneficiilor și riscurilor AI începe să intre în standardul de competență profesională al avocatului.

Unde apar problemele? În ultimul an, exemplele s-au înmulțit: avocați care depun acte cu jurisprudență „inventată” de un chatbot (cazul Mata v. Avianca), încălcări ale confidențialității prin încărcarea datelor clientului în instrumente publice, utilizarea fără verificare a textelor generate automat, sau chatbot‑uri care ar putea fi considerate practică neautorizată a avocaturii dacă oferă sfaturi juridice directe fără supervizare umană.

Pe fondul acestor incidente, mai multe instanțe din SUA solicită declararea utilizării AI în actele depuse, iar numeroase firme impun avocaților juniori să notifice partenerii când folosesc astfel de instrumente. În California, Consiliul Judiciar ia în discuție o regulă prin care toate cele 65 de instanțe ale statului vor trebui fie să adopte o politică AI, fie să interzică tehnologia – politici ce includ verificarea acurateții și interdicția introducerii datelor confidențiale în instrumente publice.

American Bar Association a venit cu o opinie în acest sens. Aceștia subliniază obligațiile privind competența, confidențialitatea, comunicarea cu clientul, sinceritatea față de instanță și supravegherea personalului. Barouri și comitetele etice statale publică treptat ghiduri relevante: validați rezultatele, înțelegeți unde se stochează datele și informați clientul atunci când AI are un rol material în produsul juridic.

Totodată, the Law Society indică că: ~75% dintre marile firme din Regatul Unit folosesc deja AI, în timp ce doar ~30% dintre firmele mici explorează tehnologia. Diferența de resurse, lipsa politicilor interne și necunoașterea riscurilor (hallucinations, drift, guvernanță de date) încetinesc adopția – dar clienții vor începe să o ceară pentru eficiență și costuri reduse.

Interesant este faptul că, polițele standard de răspundere profesională (malpraxis) pentru avocați de regulă nu exclud explicit folosirea AI, dar pot apărea dispute dacă munca generată nu a fost revizuită de un avocat și nu se califică drept „serviciu profesional” acoperit. Alte excluderi pot fi declanșate: acte intenționate (ignorarea verificării), răspundere contractuală (nerespectarea SLA privind confidențialitatea tehnologică), sau excluderi pentru defecțiuni tehnologice. Breșele de date care implică informații personale pot muta disputa pe polițele cyber. Specialiștii vorbesc deja de riscul „Silent AI”: zone neclare în polițe care ar putea lăsa firmele descoperite în litigii de nouă generație.

EU AI Act – bate la ușă.

Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act) este primul cadru legislativ cuprinzător privind AI: intrat în vigoare la 1 august 2024, unele obligații (inclusiv alfabetizare AI și interdicții pentru practici cu risc inacceptabil) se aplică din 2 februarie 2025; regulile pentru modelele de AI cu scop general (GPAI) și guvernanță devin aplicabile la 2 august 2025; aplicarea deplină – 2 august 2026 (cu tranziții pentru sisteme de risc înalt). Pentru profesioniștii dreptului contează că utilizările AI în administrarea justiției și gestionarea lucrătorilor intră în categoriile de risc ridicat.

Moldova își conturează propria agendă AI.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat la 2 octombrie 2024 „White Paper on AI & Data Governance” – primul cadru de politici național care urmărește interoperabilitate, intervenție umană, transparență, securitate, responsabilitate și protecția datelor. A fost creat și un Sub‑Consiliu guvernamental pentru AI & Data Governance, iar Republica Moldova a semnat la 5 septembrie 2024 Convenția‑cadru a Consiliului Europei privind AI, Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept.

Ce facem practic? (Check‑list rapid pentru firmele de avocatură din Republica Moldova)

– Politică internă AI: ce instrumente sunt aprobate, pentru ce tipuri de lucrări, cine validează.
– Revizuire confidențialitate: nu încărcați date client într-un instrument public fără acord și fără să știți politica de retenție.
– Verificare obligatorie (human‑in‑the‑loop): niciun draft AI fără citarea surselor verificate și revizie de avocat.
– Registru intern AI: logați când, pentru ce dosar și ce volum de text a fost asistat de AI; ajută la apărări de malpraxis și la raportarea către clienți.
– Ajustați polițele: discutați cu brokerii dacă activitățile asistate de AI intră în definiția „serviciilor profesionale”; evaluați acoperirea cyber.
– Formare continuă: includeți module AI + protecția datelor în programul CIA și la nivel de firmă; folosiți parteneriate internaționale deja existente pentru conținut.
– Pregătiți alinierea la viitorul cadru UE (AI Act) și la Convenția Consiliului Europei: maparea fluxurilor de date, evaluări de risc, intervenție umană documentată.

Credit & sursă principală:

Nicholas Lieberknecht, „From innovation to exposure: artificial intelligence risks for legal professionals”, Reuters, 14 iulie 2025.

Adaptare și contextualizare: JURIDICEMOLDOVA.md.