Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a publicat o Opinie Consultativă fără precedent privind responsabilitățile statelor în contextul schimbărilor climatice, stabilind că protecția mediului nu mai este doar un angajament moral sau politic, ci o obligație juridică fermă derivată atât din tratatele internaționale, cât și din dreptul internațional cutumiar.
Solicitată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 77/276, opinia clarifică faptul că statele au obligația de a preveni prejudiciul semnificativ adus sistemului climatic global, inclusiv prin controlul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activități umane, indiferent dacă aceste emisii afectează teritoriul propriu sau alte state.
CIJ afirmă că pe lângă obligațiile din tratate precum Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și Acordul de la Paris, statele sunt ținute și de obligațiile generale ale dreptului internațional cutumiar în special obligația de a preveni prejudiciul transfrontalier semnificativ și obligația de cooperare internațională. Aceste norme au fost reafirmate ca fiind aplicabile și în contextul schimbărilor climatice, conferindu-le o forță juridică directă chiar și în lipsa unui angajament scris bilateral sau multilateral.
Astfel se face apel la un standard de diligență necesară sporită, ținând cont de complexitatea și gravitatea crizei climatice. Statele trebuie să acționeze în mod proactiv, anticipativ, cu resursele de care dispun, în funcție de capacitatea lor și de principiul responsabilităților comune, dar diferențiate.
Opinia stabilește că obligațiile internaționale ale statelor vizează nu doar inacțiunea, ci și acțiunile care agravează schimbările climatice. În acest sens, CIJ nu exclude posibilitatea angajării răspunderii internaționale pentru daunele climatice, deși opinia consultativă nu determină vinovății individuale. Practic, opinia funcționează ca un cadru normativ de referință pentru viitoare litigii, inițiative judiciare sau arbitraje climatice.
Mai mult, CIJ face referire la faptul că efectele schimbărilor climatice afectează în mod disproporționat statele insulare mici, comunitățile vulnerabile și, nu în ultimul rând, generațiile viitoare. Această recunoaștere consolidează legătura dintre drepturile omului și dreptul mediului, într-o abordare integrată, orientată spre sustenabilitate și echitate intergenerațională.
În privința drepturilor individuale, CIJ reamintește că accesul persoanelor fizice la căi legale depinde de tratatele care consacră astfel de drepturi și nu derivă direct din opinia prezentă. Totuși, avocații specializați în litigii climatice vor putea invoca această opinie drept fundament interpretativ în procesele naționale sau internaționale.
Deși consultativă, opinia CIJ are o greutate interpretativă majoră, fiind emisă de cea mai înaltă forță juridic internațional și va influența:
-
argumentele din litigiile climatice în instanțe interne sau internaționale,
-
elaborarea legislației naționale privind tranziția verde,
-
conturarea politicilor publice de mediu în contextul obligațiilor statale.