MELNIC | BERCU Legal Advisors își menține angajamentul de a oferi informații juridice esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova. În prezenta ediție, vă prezentăm principalele modificări legislative adoptate în luna iulie 2025 și impactul acestora asupra activității antreprenoriale

1. Legea 149/2025 cu privire la cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

/ în vigoare din 01.01.2026 / 

În contextul angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, legiuitorul moldav continuă să consolideze o arhitectură instituțională compatibilă cu acquis-ul comunitar, adoptând o lege-cadru prin care Republica Moldova va putea acorda asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar, proiectul actului fiind elaborat de Ministerul Afacerilor Externe („MAE”).

Potrivit preambulului actului normativ, ce reflectă scopul şi raţiunea adoptării acestuia:

„Republica Moldova, ca stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană şi ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, recunoaşte principiul solidarităţii între naţiuni şi acceptă asumarea responsabilităţii de a identifica soluţii pentru problemele globale şi de a sprijini alte state pe parcursul dezvoltării lor sociale şi economice […]”

În temeiul art. 5, MAE, în calitate de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a Republicii Moldova, va îndeplini următoarele atribuţii ce țin de:

• Elaborarea Programului multianual strategic (4 ani) şi Planului anual;
• administrarea fondurilor;
• raportarea Guvernului şi conducerea unui Comitet consultativ interinstituţional care va stabili priorităţile tematice şi geografice ale intervenţiilor.

Utilizarea mijloacelor financiare prin implementare directă se va realiza de către MAI prin:

1. achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice;
2. donaţii;
3. transfer de expertiză către beneficiari;
4. acordarea burselor de studii şi de cercetare.

Legea reglementează acordurile de finanţare, plafonul pentru componenta umanitară şi introduce reguli de transparenţă, raportare şi recuperare a fondurilor neutilizate.

În situații de criză sau dezastru, ajutorul umanitar va fi activat fără întârziere: MAE va putea distribui rapid resurse materiale, detașa echipele IGSU și acorda sprijin financiar, în coordonare cu organisme internaționale și societatea civilă. Guvernul are la dispoziție 6 luni pentru a adopta regulamentele de aplicare a legii și de funcționare a Comitetului consultativ.

2. Legea 152/2025 pentru modificarea unor acte normative (privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale)

/ în vigoare din 04.07.2025 / 

Actul aduce o serie de modificări la matricea legală ce ghidează sectorul energetic, printre care Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, Legea nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, dar și Codul penal.

Se introduce concepte noi precum: 

• Tariful uniform de distribuţie a gazelor naturale: tarif unic pentru prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, determinat şi aprobat de ANRE, care se stabileşte şi se aplică în comun pentru toţi operatorii sistemelor de distribuţie în raport cu reţelele de distribuţie a gazelor naturale pe care le exploatează. Tariful se stabileşte în mod diferenţiat, în funcţie de nivelul de presiune din reţelele de distribuţie a gazelor naturale;”.
• Entitatea pentru reconciliere: entitatea desemnată de ANRE, care este responsabilă de efectuarea şi primirea plăţilor compensatorii de egalizare către/de la operatorii sistemelor de distribuţie, pentru a se asigura că operatorii sistemelor de distribuţie respectivi îşi recuperează integral veniturile reglementate şi, concomitent, nu obţin venituri în exces celor reglementate atunci când aplică tariful uniform de distribuţie a gazelor naturale;”

În paralel, legea instituie un regim obligatoriu de stocare: furnizorii cu amănuntul trebuie să mențină până la 15 % din consumul anual al clienților protejați în depozite din UE sau Comunitatea Energetică, sub monitorizarea ANRE, care poate aplica penalități de până la 15 % din cifra de afaceri (dar nu mai puțin decât valoarea gazului lipsă) pentru neconformare. Pentru regiunea transnistreană se creează o entitate de aprovizionare distinctă, responsabilă de contracte interne de transport, echilibrare și propriile stocuri.

Pe frontul concurențial, toate tranzacțiile – inclusiv cele transfrontaliere – vor fi derulate pe piața angro, bilateral sau prin platforme omologate, iar ANRE capătă puterea de a impune programe de tip gas-release și un cadru robust de supraveghere împotriva manipulării pieței, ajustând în același timp terminologia din Codul penal.

Pentru consumatori, legea extinde dreptul la schimbarea gratuită a furnizorului (casnici și non-casnici mici), impune contracte la preț fix pe termen determinat și obligă furnizorii să afișeze clar riscurile. ANRE va lansa un comparator public de oferte, iar facturile vor include linkul dedicat.

Instrumentarul de licențiere la fel se revizuiește: ANRE poate suspenda o licență în 5 zile, desemna furnizori de înlocuire și obliga titularul suspendat să presteze temporar servicii de facturare, limitând perturbările. Furnizorii de serviciu public sunt redefiniți pentru a include și consumatorii non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale, însă legea trasează un calendar de ieșire – din aprilie 2026 clienții non-casnici mari vor încheia contracte exclusiv pe piață.i.

Pentru implementare, Guvernul trebuie ca, în termen de un an, să aprobe hărțile digitale, iar ANRE – într-un interval de 30 de zile până la patru luni – să stabilească pragurile de consum, să desemneze entitatea de reconciliere, să definească obligațiile de stoc pentru iarna 2025-2026 și să adapteze metodologiile tarifare, asigurând funcționarea noii arhitecturi încă din primul sezon rece după intrarea în vigoare.

3. Simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri și armonizarea procedurilor în domeniul vamal: 3 legi de aderare la 3 convențiile internaționale:

1. Convenția privind simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri, adoptată la Interlaken la 1987;
2. Convenția privind regimul de tranzit comun (adoptată în Interlaken în 1987);
3. Convenția pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale, (Kyoto 1973).

Actele, elaborate și promovate de Ministerul Finanțelor stabilesc măsuri ce  vizează:

• simplificarea formalităților în cadrul comerțului cu mărfuri între cele statele contractante ale Convențiilor. În mod special, este introdus un document administrativ unic (Single Administrative Document – SAD), care este utilizat în orice regim de export și import și pentru un regim de tranzit, indiferent de natura și originea mărfurilor.
• simplificarea și armonizarea procedurilor vamale de tranzit între părțile contractante prin folosirea sistemului electronic Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS). Printre avantajele de care va beneficia Serviciul Vamal figurează schimbul de date în timp real între autoritățile vamale din cele 37 de state contractante ale Convenției. În același timp, mediul de afaceri va efectua mai repede formalitățile vamale și va suferi mai puține costuri pentru formalitățile de tranzit.
• optimizarea regimurilor și practicilor vamale în scopul facilitării comerțului internațional, eficientizării controlului vamal și a procedurilor de vămuire.

4. Legea 126/2025 privind  finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole 

/ în vigoare 01.01.2026 / 

În prezent, cadrul normativ ce vizează domeniul subvenționării agriculturii este stipulat de Legea 71/2023 cu privire la subvenționare în agricultură și mediul rural, însă prin adoptarea noii legi se urmărește inclusiv implementarea acțiunilor prevăzute de Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA).

În primul rând, legea reglementează acordarea sprijinului financiar din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, stabilind criterii obiective și nediscriminatorii pentru accesarea fondurilor. 

Astfel, PSPA prevede atât intervenții sectoriale (fructe si legume; produse apicole; vitivinicol, dar și alte sectoare conform Listei produselor agricole si alimentare), precum și intervenții pentru dezvoltarea rurală, ce se referă la plăti sau sprijin pentru următoarele tipuri de intervenții:  angajamente în materie de mediu și de climă și alte angajamente în materie de gestionare;  investiții în irigații; investiții în produse agroalimentare cu valoare adăugată;  susținerea tinerilor fermieri; înființarea și dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural, sprijinirea micilor fermieri și a fermelor de familie; instrumente de gestionare a riscurilor; inițiativa LEADER, precum și schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor. Aici este important de menționat că  plafoanele și condițiile specifice de acordare a sprijinului financiar pentru intervențiile sectoriale și cele pentru dezvoltare rurală vor fi uterior incluse în PSPA.

Totodată, sprijinul acordat în cadrul PSPA va putea  lua oricare dintre următoarele forme: rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar;  costuri unitare;  sume forfetare, dar și finanțare la rate forfetare

De asemenea, legea prevede și instituirea unui sistem integrat de administrare și control, ce  se va aplica intervențiilor bazate pe suprafața și pe animale, dar în măsura în care va fi necesar, sistemul integrat va fi utilizat, de asemenea, pentru gestionarea și controlul condiționalității și pentru intervențiile din sectorul vitivinicol.

Printre obiectivele noii legi se regăsesc sprijinirea veniturilor fermelor și a rezilienței sectorului agricol; îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității fermelor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv punerea unui accent mai mare pe cercetare, tehnologie și digitalizare;  îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric și nu în ultimul rând, contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și promovarea energiei durabile.

5. Hotărârea Guvernului 379/2025 cu privire la stabilirea Regulamentului de implementare a Sistemului de depozit pentru ambalaje

În temeiul prevederilor Executivului, Regulamentul stabilește mecanismul de creare și funcționare la nivel național a Sistemului de depozit pentru ambalaje („SDA”), unic și aplicabil pentru ambalajele reutilizabile și ambalajele de unică folosință pentru care s-a constituit un depozit. 

Conform Regulamentului, SDA reprezintă o modalitate prin care operatorii economici prevăzuți în Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, îndeplinesc responsabilitatea extinsă a producătorului pentru preluarea, transportul, reutilizarea și reciclarea ambalajelor supuse sistemului de depozit. Funcțiile Administratorului SDA, după cum stabilește actul normativ, vor fi exercitate de entitatea juridică desemnată de către Ministerul Mediului în conformitate cu procedura aprobată prin Regulament și în temeiul Legii nr. 209/2016.

Prin ambalaj supus sistemului de depozit (SD) se subînțelege ambalajul reutilizabil și de unică folosință din sticlă, plastic sau metal, care are aplicat marcajul SDA, utilizat pentru băuturile alcoolice și nealcoolice specificate în Legea 209/2016, cu volum de la minimum o zecime de litru și până la 3 litri inclusiv. Nu vor fi obiectul noilor prevederi paharele pentru băuturi, ambalajele de tip pouches (ambalaje flexibile de tip pungă în straturi), bag-in-box (băuturi în cutie închisă de carton și orice alt ambalaj care nu își poate păstra forma după golire).

Regulamentul prevede că producătorii care plasează pe piață produse ambalate vor achita Administratorului SDA un tarif de administrare – suma de bani plătită prin transfer bancar pentru fiecare unitate de ambalaj SD plasată pe piața națională, destinată acoperirii costurilor generate de implementarea și funcționarea al sistemului de depozit, inclusiv eventualele contribuții plătite de către Administratorul SDA pentru neîndeplinirea obiectivelor de returnare. Tariful va fi diferit, în funcție de tipul de ambalaj: de unică folosință sau reutilizabil, precum și în funcție de material, greutate și volum.

Conform estimărilor preliminare, implementarea noilor prevederi nu necesită resurse financiare bugetare. Totodată, sunt generate costuri pentru agenții economici care plasează pe piață băuturi ambalate în ambalaje de unică folosință și reutilizabile: de configurare și reetichetare a băuturilor; achiziționarea/închirierea automate reversibile (taromate); de preluare manuală în magazine; logistica; costuri administrative etc.

6. Legea 174/2025 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe dopante

/ în vigoare 17.01.2026 /

Noul cadru normativ mută accentul antidoping din zona exclusiv sportivă înspre sănătatea publică, vizând prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe dopante. Actul interzice, cu excepția medicamentelor prescrise, orice operațiune comercială sau de promovare legată de steroizi anabolizanți, androgeni și alte substanțe incluse de Guvern pe două liste distincte: „grad mare de risc“ (efecte grave, posibil letale) și „risc“ (efecte de severitate medie). Lista suplimentelor alimentare cu ingrediente dopante este, de asemenea, blocată la frontieră și pe piața internă.

Legea creează Consiliul pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe dopante – un for consultativ interinstituțional găzduit de Agenția Națională Antidoping (ANAD), fără personalitate juridică, dar independent în decizii. Consiliul are șapte membri (ANAD, Ministerul Sănătății, IGP, Poliția de Frontieră, AMDM, Serviciul Vamal și ANSA), mandat de patru ani și se întrunește trimestrial; el elaborează raport anual către Guvern până la 10 aprilie și poate semnala necesitatea armonizării legislației cu UNESCO, Consiliul Europei și Codul Mondial Antidoping.

Pe linie practică, toate cluburile și federațiile care antrenează sportivi (definiți după Legea 24/2023) trebuie, în termen de 30 de zile de la înregistrare, să obțină o autorizație de funcționare antidoping emisă de ANAD, valabilă trei ani și afișată vizibil. Condiția minimală este ca minimum 20 % din personal să fi absolvit cursul de instruire antidoping organizat de ANAD; persoanele sancționate pentru dopaj nu pot fi angajate pe durata suspendării. Autorizarea se retrage de drept dacă în spațiile clubului se depistează activități de trafic; poate fi suspendată între o lună și șase luni pentru abateri; și se percepe o taxă stabilită de Guvern. Cluburile trebuie să notifice ANAD, în zece zile, orice supliment alimentar comercializat și să dețină certificatul ANSA de siguranță alimentară, fiind interzisă vânzarea produselor desigilate.

Pentru control, inspectorii ANAD au acces neîngrădit la spațiile și documentele entităților sportive; substanțele confiscate se predau AMDM spre distrugere, costurile revenind ANAD. Legea introduce și un mecanism de „content-blocking“: paginile web care oferă sau promovează substanțe dopante pot fi închise conform Legii criminalității informatice nr. 20/2009, iar ANAD poate accesa datele din registrul de stat al unităților de drept prin platforma MConnect, simplificând verificările.

Guvernul are șase luni pentru a ajusta cadrul normativ și a adopta listele de substanțe și suplimente, precum și cuantumul taxei de autorizare. Simultan, Legea 24/2023 se modifică: ANAD primește obligația explicită de a autoriza cluburile și federațiile în materie de educație antidoping pentru antrenori și instructori. Noua lege, așadar, deplasează presiunea sancțiunii de la sportivul individual către mediul organizațional și către lanțul comercial al substanțelor, instituind o arhitectură permanentă de coordonare și de control în scopul protejării sănătății publice și a integrității sportului.

7. Legea 153/2025 cu privire la medicamente

/ în vigoare 17.08.2025 /

Legea nr. 153/19.06.2025 privind medicamentele instituie un cadru complet, de la autorizarea punerii pe piață până la supravegherea post-market, care armonizează legislația RM cu acquis-ul Uniunii Europene și pune în centru siguranța pacienților și funcționarea competitivă a pieței farmaceutice.

În primul rând, actul introduce „obligația de serviciu public”, prin care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață, producătorii și distribuitorii angro trebuie să asigure continuitatea aprovizionării, iar Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) monitorizează eventualele discontinuități și intervine pentru a preveni deficitul de medicamente.

Procesul de autorizare este uniformizat și accelerat: Capitolul III descrie o procedură «unică» de evaluare științifică, iar AMDM poate recunoaște datele depuse deja într-un stat UE, scurtând termenele de obținere a autorizației de punere pe piață. Complementar, mecanisme speciale permit importul temporar de produse neautorizate local, dar autorizate în UE, atunci când sănătatea publică o cere.

Pentru circulația transfrontalieră legislația distinge două instrumente. Importul paralel este reglementat distinct, iar importul clasic – inclusiv din Spațiul Economic European – se supune autorizației de fabricație și import și verificării calității fiecărui lot.

Etichetarea și prospectul sunt standardizate la nivel european prin art. 96, care enumeră elementele obligatorii de pe ambalaj, inclusiv menționarea în Braille și atenționările de siguranță. În paralel se consolidează regulile de publicitat și se introduce aprobarea prețului de producător, cu aplicabilitate integrală de la aderarea la UE.

AMDM dobândește prerogative extinse în farmacovigilență și control: competențele de supraveghere, inclusiv inspecții neanunțate și recoltare de probe pentru testare oficială.

Transportul medicamentelor de uz personal în bagajele călătorilor este permis numai în cantități limitate pentru tratament de scurtă durată (maximum trei săptămâni) sau, pentru terapii cronice, pe cel mult douăsprezece luni, cu obligația prezentării rețetei la vamă.

În fine, pentru combaterea falsificării, legea impune măsuri de blocare la frontieră și de retragere imediată a produselor suspecte, întregul dispozitiv fiind susținut de obligația aplicării elementelor de siguranță pe ambalaj. 

Prin aceste dispoziții, Republica Moldova adoptă un regim modern și predictibil, aliniat la standardele UE, care protejează sănătatea publică și garantează accesul continuu la medicamente sigure, eficiente și de calitate.

8. Hotărârea Guvernului 443/2025 pentru aprobarea Regulamentului privind încetarea activităţii zonelor economice libere

/ în vigoare 17.07.2025 / 

Regulamentu stabilește reguli clare pentru încetarea activității zonelor economice libere (ZEL), la expirarea duratei lor de funcționare, anterior, legislația reglementând doar funcționarea și închiderea anticipată a ZEL-urilor, fără a prevedea proceduri pentru închiderea la termen, ceea ce crea incertitudini juridice și dificultăți pentru investitori și autorități.

Actul introduce un cadru clar și previzibil: definește responsabilitățile instituțiilor implicate, stabilește o perioadă de tranziție, prevede măsuri pentru protejarea investițiilor și a locurilor de muncă, precum și proceduri pentru lichidarea patrimoniului și închiderea raporturilor juridice.

Mai mult, sunt reglementate etapele procesului de închidere: de la notificarea rezidenților și încheierea raporturilor contractuale, până la inventarierea bunurilor, lichidarea administrației și transmiterea activelor către autoritățile competente. De asemenea, sunt prevăzute reguli privind regimul vamal aplicabil în această perioadă, în conformitate cu Codul vamal și alte legi relevante.

Un element important al proiectului este încurajarea reconversiei infrastructurii existente, prin transformarea ZEL-urilor în alte forme de utilizare economică, cum ar fi parcurile industriale. În acest mod, se asigură continuitatea dezvoltării regionale și valorificarea durabilă a resurselor disponibile.

Pentru protejarea investitorilor, rezidenții înregistrați până la 31 decembrie 2023 vor putea beneficia de regimul vamal preferențial până în anul 2034, chiar dacă zona economică liberă este închisă între timp.

Astfel, Guvernul urmărește să asigure un proces ordonat, corect și previzibil de închidere a zonelor economice libere, în beneficiul tuturor părților implicate: autorități, investitori și comunități locale.

Precizăm că o zonă economică liberă poate fi închisă în două situații:

• la termen, odată cu expirarea perioadei de funcționare prevăzute prin lege;
• anticipat, în baza unor motive obiective, precum absența activității economice pe o perioadă extinsă, încălcarea gravă și repetată a legislației în vigoare sau alte circumstanțe care compromit scopul pentru care a fost creată zona.

Pentru fiecare dintre aceste cazuri sunt prevăzute proceduri distincte, care vor fi coordonate de structuri interinstituționale desemnate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

9. Modificări în legislația fiscală: Legea 187/2025 pentru modificarea unor acte normative

Actul aduce un val consistent de modificări în peste 20 de acte normative, grupate pe domenii fiscale, vamale, de protecţie socială şi administrare publică. 

Contribuţii şi indemnizaţii de asigurări sociale
Prin modificarea Legii nr. 489/1999, procentul suportat din bugetul CNAS pentru indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă scade de la 95 % la 70 %. Astfel, angajatorii vor suporta o proporţie mai mare din costul concediilor medicale, ceea ce impune revizuirea bugetelor salariale începând cu exerciţiul financiar 2026. În paralel, lista veniturilor excluse din baza de calcul a contribuţiilor se extinde: diurnele şi cheltuielile de chirie pentru personalul medical detaşat şi plăţile de maximum 2 500 lei/lună destinate serviciilor alternative de îngrijire a copiilor până la 3 ani rămân neasigurabile şi neimpozabile atâta timp cât se încadrează în plafon.

Regimul accizelor şi TVA
Pentru comercianţii auto (CAEM 45.1), legea deschide posibilitatea de a solicita restituirea accizei (cu excepţia accizei suplimentare) aferente autoturismelor aflate în stoc la 31 decembrie 2025, cu condiţia comercializării lor după 1 ianuarie 2026. Prin derogare, termenul-limită de aplicare a unor cote reduse de TVA la autovehicule se prelungeşte până la 2028. În acelaşi timp, a fost eliminată obligaţia de plată a accizei la intrarea mărfurilor în regim de perfecţionare activă; de acum, acciza se datorează exclusiv la plasarea lor în liberă circulaţie. Pentru ţigarete s-a introdus o metodologie de conversie în „bucăţi fiscale” în funcţie de lungime, ceea ce va afecta atât evidenţa depozitelor, cât şi calculul accizelor.

Impozitul pe venit şi preţurile de transfer
Articolul 20 din Codul fiscal extinde scutirea la plăţile angajatorului pentru servicii alternative de îngrijire a copiilor, iar la articolul 24 aceste cheltuieli devin deductibile în aceleaşi limite. Noul articol 226¹⁹ resetează regimul preţurilor de transfer: pragul pentru obligaţia de raportare este coborât la 20 milioane lei, termenul de depunere a fişei informative a fost mutat la 25 iunie (lunii a şasea), iar dosarul de transfer pricing se depune doar la solicitarea SFS în maximum 120 de zile. Pentru rezidenţii parcului IT, ajustările de preţ de transfer vor fi reflectate într-o declaraţie specială privind impozitul unic, cu aceeaşi scadenţă.

Comunicare electronică obligatorie
Codul civil, Codul administrativ, Codul vamal şi Codul fiscal converg spre un model unitar de interacţiune: toţi contribuabilii – persoane juridice sau persoane fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzător – vor primi actele oficiale prin portalul guvernamental al unităţilor de drept. Documentele se consideră comunicate din ziua următoare încărcării, ceea ce obligă la monitorizarea zilnică a cutiei poştale electronice pentru a evita decăderi din termene.

Vămuire şi facilităţi la import
Codul vamal permite de acum operaţiuni de îmbuteliere şi ambalare în regim de perfecţionare activă, iar termenul de soluţionare pentru informaţia tarifară obligatorie se reduce la 45 de zile. Persoanele juridice vor primi toate deciziile vamale exclusiv prin acelaşi portal guvernamental. Pentru anumite abateri descoperite post-vămuire, amenda se calculează procentual în funcţie de nivelul controlului iniţial, stimulând corectitudinea declaraţiei iniţiale. Un contingent preferenţial de 1 200 tone de carne de porc congelată poate fi importat fără taxă vamală până la 31 octombrie 2025, după principiul „primul venit – primul servit”.

Politici pentru IMM şi investiţii
Noua redimensionare a plafoanelor europene aliniază România… (Moldova) la standardele UE: microîntreprinderile rămân sub 2 milioane €, întreprinderile mici sub 10 milioane €, iar cele mijlocii sub 25 milioane €. În plus, Fondul pentru antreprenoriat şi creştere economică (FACEM) primeşte instrumentul „fond de fonduri”; statul poate acoperi tranşa de primă pierdere, stimulând astfel investiţiile private şi instituţionale în start-up-uri şi scale-up-uri. Toate vechile „programe” de stat se redenumesc „instrumente de susţinere”, iar declaraţiile IMM au un model unic aprobat de fiecare autoritate administratoare.

Alte sectoare reglementate
În transporturi rutiere, platformele electronice de management (ride-sharing, curierat smart) trebuie notificate la Agenţia Naţională Transport Auto; neconformările repetate pot duce la suspendarea activităţii. În domeniul jocurilor de noroc, legea stabileşte orientativ destinaţia dividendelor virate la buget: 60 % sport, 20 % cultură, 20 % cinematografie. Comerţul interior integrează noua structură „hală de producere şi comercializare la comandă”, iar unităţile din zona liberă „Bălţi” primesc scutire de drepturi de import pentru echipamentele donate centrului TechZone.

10. Hotărârea ANRE 402/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind garanţiile de origine

/ în vigoare 18.07.2025 /

Noul Regulament reprezintă un instrument nou care va oferi transparență și trasabilitate asupra provenienței energiei verzi furnizate consumatorilor.

Conform actului, garanțiile de origine sunt certificate electronice ce confirmă că un anumit volum de energie a fost produs din surse regenerabile. Ele urmează a fi emise de ANRE și înregistrate într-un sistem electronic securizat.

Producătorii de energie regenerabilă vor putea solicita și primi garanții de origine pentru fiecare 1 MWh de energie livrat în rețea. Acestea pot fi vândute furnizorilor sau direct consumatorilor, care le pot folosi pentru a demonstra că energia utilizată este, într-adevăr, din surse regenerabile.

ANRE va emite garanțiile în maximum 30 de zile de la primirea solicitării. Certificatele sunt valabile 12 luni de la data producerii energiei și pot fi transferate între participanții la piață, independent de comercializarea fizică a energiei. Pentru a garanta autenticitatea, sistemul va fi interconectat cu registrul european de garanții de origine. Astfel, garanțiile emise în Republica Moldova vor fi recunoscute și în statele membre ale Uniunii Europene.

Totodată, ANRE va putea efectua verificări riguroase pentru a se asigura că energia provine real din surse regenerabile. În acest caz, producătorii sunt obligați să permită accesul pentru controale, iar nerespectarea regulilor poate duce la suspendarea emiterii garanțiilor. Sistemul va fi conceput ca să elimine riscul de fraudă – nu vor putea fi emise garanții duplicate pentru aceeași unitate de energie, iar eventualele certificate eronate vor fi retrase imediat.

De asemenea, toți furnizorii care livrează energie electrică consumatorilor finali vor fi obligați să se înregistreze în sistem. Până la operaționalizarea completă a platformei electronice, ANRE va utiliza un sistem temporar pentru evidența garanțiilor.

Implementarea sistemului electronic al garanțiilor de origine reprezintă un pas important spre inițierea unei piețe comunitare de tranzacționare a acestora. Noile reglementări creează premisele necesare producătorilor pentru obținerea unor venituri suplimentare, contribuind direct la recuperarea accelerată a investițiilor.

11. Tarife de transport, praguri de consum și obligații de stocare a gazelor naturale: Hotărârile ANRE

Consiliul de Administrație ANRE a aprobat (HANRE 424/2025, 425/2025), hotărâri importante pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova. Mai exact, a fost aprobat tariful reglementat pentru serviciul de transport al gazelor naturale la punctele de interconectare de intrare/ieșire unde S.R.L. „Vestmoldtransgaz” oferă capacitate condiționată, stabilit în cuantum de 277,26 lei pentru 1000 m³/h sau 26,26 lei/MWh/h. 

ANRE susține că acest produs va spori atractivitatea utilizării sistemului de transport de către traderi, în vederea valorificării coridorului transbalcanic și a tranzitului de gaze naturale spre Ucraina.

Totodată, în scopul executării prevederilor Legii nr. 152/2025 prin care a fost modificată Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, conform căreia au fost stabilite Agenției anumite responsabilități noi, Consiliul de Administrație a aprobat mai multe hotărâri, și anume:

Au fost stabilite pragurile de consum anual pentru clasificarea consumatorilor noncasnici, după cum urmează:

• consumatori noncasnici mici – până la 10 000 m³/an;
• consumatori noncasnici mijlocii – între 10 000 și 100 000 m³/an;
• consumatori noncasnici mari – peste 100 000 m³/an.

De asemenea, a fost aprobată cantitatea totală de gaze naturale ce urmează a fi stocată până la 1 noiembrie 2025 pentru perioada rece a anilor 2025-2026, în volum de 145 374,710 mii m³, echivalentul a 1 534 873,458 MWh, precum și lista furnizorilor obligați să instituie stocuri de gaze naturale și cantitățile aferente fiecăruia. Până la 15 noiembrie 2025, furnizorii obligați vor prezenta informații privind cantitatea de gaze naturale stocată, dacă aceasta este creată și menținută direct sau prin intermediul altor furnizori sau traderi, precum și rutele de livrare la frontiera Republicii Moldova.

S.R.L. „Chișinău-gaz” a fost desemnată, pentru o perioadă de cinci ani, în calitate de entitate de reconciliere, responsabilă de efectuarea și primirea plăților compensatorii de egalizare către și de la operatorii sistemelor de distribuție. Tarifele uniforme pentru serviciul de distribuție vor reduce impedimentele furnizorilor din piața nereglementată de a furniza gaze naturale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, sporind astfel gradul de liberalizare a pieței.

12. Plafonul de 12 salarii – declarat neconstituțional: Hotărârea 9/2025 a Curții Constituționale 

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional plafonul de 12 salarii medii lunare impus despăgubirilor pentru salariații concediați ilegal. Dispoziția, introdusă la art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii prin Legea nr. 243/2022, a fost contestată în 5 cauze reunite, autorii sesizărilor susținând că limita fixă împiedică repararea integrală a prejudiciului și îi încurajează pe angajatori să riște concedieri abuzive, costurile fiind ușor de anticipat.

Examinând norma prin prisma art. 43 și 54 din Constituție, Curtea a constatat că dreptul la muncă poate fi restrâns numai în măsura în care subzistă o legătură rațională și proporțională cu un interes legitim. Parlamentul a invocat două scopuri: soluționarea rapidă a litigiilor de muncă și protejarea patrimoniului angajatorilor. Curtea a admis doar parțial aceste argumente. 

Tergiversarea proceselor nu poate fi pusă în sarcina exclusivă a salariatului, instanțele având instrumente procedurale pentru a preveni abuzurile. În plus, legislația internațională (Carta Socială Europeană) cere o indemnizație „adecvată”, nu una plafonată arbitrar.

În privința protecției proprietății angajatorului, Curtea a recunoscut că despăgubirile foarte mari pot deveni împovărătoare, dar a subliniat existența unor soluții mai puțin intruzive: compensarea doar a perioadelor fără venit, deducerea veniturilor obținute între timp sau a indemnizației de șomaj, ori stabilirea unor criterii flexibile ce permit instanței să ajusteze suma în funcție de circumstanțe. Prin limitarea rigidă la 12 salarii, legea priva judecătorul de posibilitatea de a adapta reparația la prejudiciul real.

Curtea a mai remarcat că, în lipsa altor mecanisme de compensare deplină, salariatul rămâne expus unor pierderi materiale și morale pe care plafonul nu le acoperă. În plus, predictibilitatea oferită angajatorului poate transforma regula într-un stimulent pentru concedieri nelegale, contrar scopului protecției muncii.

În consecință, textul „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului” a fost declarat neconstituțional. Până la o nouă reglementare, instanțele vor calcula despăgubirea în funcție de prejudiciul efectiv, putând deduce veniturile realizate ulterior și, după caz, indemnizația de șomaj. Totodată, Curtea a trimis Parlamentului o adresă pentru a crea un mecanism echilibrat, capabil să asigure despăgubiri adecvate fără a impune angajatorilor sarcini disproporționate.

13. Legea 549 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului și evaluării bunurilor imobile)

/în vigoare din 31.08,2025/

Textul modifică, simultan, Legea cadastrului bunurilor imobile, Legea privind formarea bunurilor imobile, Legea activităţii de evaluare, Legea geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii, precum şi Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Raţiunea intervenţiilor este dublă: pe de o parte, uniformizarea practicilor profesionale şi ridicarea nivelului de calificare al specialiştilor; pe de altă parte, creşterea calităţii serviciilor prestate cetăţenilor şi administraţiei publice, prin mecanisme clare de supraveghere şi sancţionare.

În primul rând, reforma redefineşte statutul inginerului cadastral. Sunt introduse certificate de competenţă profesională valabile cinci ani, obţinute prin programe de formare coordonate cu autoritatea de profil şi verificate extern. Accesul la profesie devine condiţionat de un certificat al inginerului cadastral emis de o comisie specializată; acelaşi organism poate aplica avertismente, suspenda sau chiar retrage certificatul atunci când constată abateri grave ori repetate. Pentru a asigura permanenta conectare la standardele tehnice, legea instituie obligaţia formării continue o dată la cinci ani şi plasează lucrările sub controlul Inspectoratului Naţional de Supraveghere Tehnică, care raportează neregulile comisiei de certificare.

Al doilea palier vizează simplificarea circuitului cadastral al terenurilor publice, mai ales al celor aflate în gestiunea autorităţilor locale. Noile proceduri scurtează paşii pentru înregistrarea primară şi permit înregistrarea rapidă a suprafeţelor destinate utilităţii publice, dezvoltării locale ori programelor investiţionale. În paralel, se stabileşte un nomenclator detaliat al lucrărilor cadastrale – de la modificarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale până la calculul cotelor-părţi în condominiu – şi se precizează că orice lucrare trebuie recepţionată formal înainte de a produce efecte juridice.

O noutate majoră priveşte evaluarea bunurilor mobile, domeniu practic nelegiferat până acum. Evaluatorii acestor bunuri vor fi certificaţi de comisii organizate sub egida Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru, pe baza unor criterii similare celor din evaluarea imobilelor: studii relevante, stagiu practic de minimum un an, certificat de competenţă profesională şi inexistenţa antecedentelor penale. În plus, metodele de evaluare vor fi unificate prin preluarea şi publicarea standardelor internaţionale, însoţite de ghiduri şi documente tehnice elaborate la nivel naţional.

Pentru a verifica respectarea acestor standarde, proiectul creează Consiliul de verificare a rapoartelor de evaluare, structură independentă formată din specialişti ai agenţiei, reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile. Consiliul poate analiza rapoarte la cererea beneficiarilor, a organelor judiciare sau a autorităţilor publice şi poate propune suspendarea ori retragerea certificatului evaluatorului dacă descoperă erori materiale ori metodologice care distorsionează valoarea bunului.

Transparenţa procesului de evaluare fiscală a imobilelor este sporită prin obligativitatea consultării publice: rezultatele intermediare vor fi publicate pe geoportalul agenţiei, iar proprietarii au trei luni pentru a formula contestaţii motivate. Contestaţiile se vor soluţiona într-un cadru procedural unitar, astfel încât litigiile privind valoarea impozabilă să fie reduse la minimum.

În ansamblu, Guvernul mizează pe profesionalizarea sectorului, pe un cadru normativ coerent şi pe întărirea încrederii publice în serviciile de cadastru, geodezie şi evaluare.