Consiliul Concurenței publică un nou articol în care atrage atenția asupra riscurilor concurențiale ce pot apărea în cadrul tranzacțiilor comerciale majore. Instituția subliniază că, dincolo de aspectele juridice, fiscale sau legate de proprietatea intelectuală, nerespectarea regulilor concurențiale rămâne adesea o zonă insuficient evaluată, deși poate genera consecințe riscante după finalizarea unei tranzacții.
În acest context, due diligence este un proces de analiză detaliată și sistematică desfășurat înaintea unei tranzacții comerciale importante, cum ar fi o fuziune sau o achiziție a unor active semnificative. Prin această procedură se evaluează situația juridică, financiară și operațională a unei întreprinderi. Scopul principal al acesteia este de a identifica riscurile asociate tranzacției, de a confirma informațiile furnizate de vânzător și de a permite cumpărătorului să ia o decizie informată și să negocieze eficient condițiile acordului.
În mod obișnuit, consultanții implicați în procesul de due diligence se concentrează asupra riscurilor juridice legate de litigii, aspecte fiscale, dreptul muncii, drepturi de proprietate intelectuală, obligații contractuale etc. Totuși, în contextul actual, devine din ce în ce mai importantă evaluarea riscurilor asociate nerespectării legislației în domeniul concurenței – o componentă adesea neglijată, dar care poate avea consecințe semnificative după finalizarea tranzacției.
De ce trebuie analizate riscurile concurențiale?
Întreprinderile pot fi implicate, în trecut sau în prezent, în diverse acțiuni care ar putea constitui încălcări ale legislației în domeniul concurenței, de ex.:
– participarea la înțelegeri de tip cartel;
– punerea în aplicare a unor practici care pot fi calificate ca abuz de poziție dominantă;
– aplicarea unor restricții verticale ilegale în relații cu partenerii (de ex., interdicții de vânzare online sau fixarea prețurilor de revânzare);
– punerea în aplicare a unor concentrări economice fără notificare la Consiliul Concurenței sau înainte de autorizare de către Consiliu etc.
Dacă întreprinderea analizată a fost implicată într-o asemenea conduită sau face obiectul unei investigații în desfășurare, pot apărea riscuri majore pentru cumpărător, cum ar fi:
– aplicarea unor amenzi substanțiale de către Consiliul Concurenței;
– riscuri reputaționale și de conformitate post-tranzacție;
– consecințe financiare semnificative, inclusiv acțiuni în despăgubiri inițiate de clienți sau concurenți afectați.
Ce trebuie verificat în cadrul unui due diligence din perspectiva dreptului concurenței ?
1. Istoricul sancțiunilor și investigațiilor anterioare:
– A fost întreprinderea sancționată anterior de către Consiliul Concurenței?
– Au fost impuse măsuri corective? Ce impact au avut sau pot avea acestea asupra activității comerciale?
2. Investigații în derulare:
– Există investigații în desfășurare din partea Consiliului Concurenței în care este vizată întreprinderea?
3. Evaluarea contractelor/practicilor comerciale existente:
– Există contracte care includ clauze potențial restrictive care ar putea constitui încălcări ale Legii concurenței (cu condiții de exclusivitate, clauze de neconcurență etc.)?
– Există alte politici sau practici comerciale (inclusiv cele aplicate de fapt, fără a fi reflectate în contracte scrise) care pot ridica probleme din perspectiva legislației concurenței?
4. Riscuri legate de nenotificarea concentrărilor economice:
– Au existat în trecut tranzacții care ar putea constitui concentrări economice și care nu au fost notificate Consiliului Concurenței?
– A fost autorizată anterior vreo concentrare economică cu implicarea întreprinderii în cauză, cu asumarea angajamentelor? Dacă da, este esențială verificarea respectării acestor angajamente și a impactului lor asupra activității viitoare.
Ce se întâmplă dacă aceste riscuri sunt omise ?
Ignorarea riscurilor concurențiale în procesul de due diligence poate avea consecințe grave:
– Cumpărătorul poate achiziționa o întreprindere implicată în practici anticoncurențiale, devenind astfel expus la sancțiuni viitoare;
– Lipsa notificării unei concentrări anterioare poate atrage sancțiuni după finalizarea tranzacției planificate;
– Angajamentele asumate anterior sau măsurile impuse de autoritate pot reduce substanțial beneficiile scontate ale tranzacției, iar nerespectarea lor poate genera sancțiuni în viitor.
Concluzii
În cazul tranzacțiilor complexe, implicarea unor specialiști în dreptul concurenței în echipa de due diligence este esențială. Riscurile legate de nerespectarea normelor de concurență nu trebuie neglijate – identificarea lor în timp util permite evaluarea corectă a tranzacției și prevenirea unor probleme majore ulterioare, inclusiv de natură financiară.
Consiliul Concurenței recomandă, ca o bună practică, includerea explicită a unei componente de analiză concurențială în procesul de due diligence.