MELNIC | BERCU Legal Advisors își menține angajamentul de a oferi informații juridice esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova. În prezenta ediție, vă prezentăm principalele modificări legislative adoptate în luna august 2025 și impactul acestora asupra activității antreprenoriale.
Legea nr. 220/2025 pentru modificarea Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate
/ în vigoare din 01.01.2026 /
Din 1 ianuarie 2026 în Republica Moldova va intra în vigoare conceptul publicitatea de stat. Acest tip de publicitate are ca obiect un mesaj promoțional sau autopromoțional, un anunț public sau o campanie de informare efectuată prin plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea, în orice serviciu mass-media sau pe platformă online, de către, pentru sau în numele unei entități din sectorul public și se efectuează în schimbul unei plăți și în baza contractului încheiat de către entitatea din sectorul public cu furnizorul de servicii mass-media sau de platforma online.
Astfel, noile prevederi reglementează și obligativitatea atât a entităților din sectorul public, cât și a furnizorilor media/platforme online de a publica rapoarte anuale privind publicitatea de stat și mesajele de interes public difuzate contra plată. Totodată, Agenția Achiziții Publice va fi responsabilă de monitorizarea procedurilor de achiziție publică de publicitate de stat și de elaborarea unui raport anual în acest sens.
O altă prevedere se referă la planificarea și raportarea privind mesajele de interes public ale entităților din sectorul public. În acest sens, entitățile vor elabora și aproba anual un plan de difuzare a mesajelor de interes public, care va conține informații despre semnificația și obiectivele, costul estimativ al producerii, distribuirii și difuzării, sursa de finanțare, perioada de implementare, precum și instrumentele de comunicare utilizate. Planul va fi publicat pe pagina web a entității din sectorul public.
În același timp, anunțurile publice transmise de entitățile din sectorul public în cazul stării de urgență și care sunt justificate printr-un interes public major nu sunt considerate publicitate de stat și sunt plasate, promovate, publicate sau difuzate gratuit. De asemenea, în perioada electorală, este interzisă difuzarea publicității de stat care promovează realizările sau obiectivele entităților publice, precum și a mesajelor de interes public neautorizate de Comisia Electorală Centrală.
Cheltuirea banilor publici pentru publicitate va urma criterii transparente, obiective și publicate online, vizând diversitatea și independența editorială, respectarea deontologiei și profilul publicului-țintă. Dacă valoarea anuală a contractelor depășește 100.000 lei, entitatea publică are obligația de a publica procedura în sistemul electronic de achiziții publice.
Atât instituțiile publice, cât și furnizorii de media/online vor publica anual rapoarte cu privire la sumele cheltuite, furnizori și grupurile de întreprinderi implicate. Rapoartele vor fi transmise Agenției Achiziții Publice, care devine autoritate de monitorizare și publică, la rândul ei, un raport consolidat.
Legea redefinește regimul mesajelor de interes public. Difuzarea acestora cu titlu gratuit este posibilă doar în măsura în care difuzorul își exprimă în mod expres acordul. În același timp, entitățile din sectorul public pot încheia contracte de difuzare a unor asemenea mesaje numai dacă obiectul acestora se circumscrie atribuțiilor și competențelor lor legale.
Fiecare instituție are obligația de a elabora anual un Plan de difuzare a mesajelor de interes public, document care trebuie să conțină obiectivele urmărite, costurile estimate pentru producere, distribuire și difuzare, sursele de finanțare, perioada de implementare și instrumentele de comunicare utilizate, iar acest plan urmează a fi publicat pe site-ul oficial al entității.
Totodată, instituțiile publice trebuie să asigure publicarea unor rapoarte anuale care să detalieze modul de implementare a planului și cheltuielile efective aferente, asigurând astfel un nivel ridicat de transparență și responsabilitate în utilizarea resurselor pentru comunicarea de interes public.
Hotărârea CNPF 33/1/2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind fuziunea și dizolvarea fondurilor de pensii facultative
/ în vigoare din 01.08.2025 /
Hotărârea aprobă un Regulament complet care standardizează, etapizează și condiționează strict fuziunea prin absorbție și dizolvarea fondurilor de pensii facultative, cu scopul declarat de protecție a intereselor pe termen lung ale participanților și beneficiarilor.
Regulamentul permite numai fuziunea prin absorbție.. Inițiativa aparține administratorilor fondurilor, iar în cazul fondurilor ocupaționale este necesar acordul prealabil al angajatorului care achită contribuțiile. Decizia se adoptă de adunările generale ale acționarilor administratorilor implicați cu majoritate simplă, însă fuziunea nu poate fi demarată fără avizul prealabil al CNPF. Autoritatea are dreptul să solicite orice informații relevante și decide în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului complet, comunicând hotărârea motivat în cel mult 5 zile lucrătoare de la adoptare; procedura poate fi suspendată pentru neconformități.
Procedura implică trei etape:
Prima etapă este avizarea prealabilă a inițierii fuziunii, pe baza unui set de documente minimale: procese-verbale ale adunărilor generale ale acționarilor pentru fondul absorbant și cel absorbit, notă de fundamentare privind impactul asupra participanților, proiectul documentului de informare a participanților, dovada acordului angajatorului (dacă e cazul) și dovada achitării taxei. Odată emis avizul, administratorului fondului absorbit îi este interzis să mai încheie noi contracte individuale de aderare; în aceeași zi lucrătoare următoare comunicării avizului, acesta publică pe pagina sa web oficială anunțul de inițiere a procedurii.
A doua etapă privește pregătirea fuziunii: în cel mult 30 de zile lucrătoare de la aviz, administratorii încep inventarierea și verificarea exhaustivă a activelor și pasivelor, drepturilor și obligațiilor, datelor și documentelor, inclusiv registrul deținătorilor de unități de fond și istoricul contribuțiilor, conversiilor, valorii unitare a activului net, comisioanelor și raportărilor către CNPF. Inventarierea se finalizează printr-un proces-verbal semnat de ambii administratori, confirmat cel puțin de funcția de audit intern. Orice lipsă de documente se notează, iar reconstituirea este obligatorie în 5 zile lucrătoare, cu mențiunea „Reconstituit”; dacă reconstituirea nu e posibilă, se depune declarație pe proprie răspundere. În această etapă se impune utilizarea unor metode de evaluare identice pentru același tip de instrumente, aliniate metodologiei fondului absorbant la data transferului.
Un pilon esențial îl reprezintă informarea participanților fondului absorbit. După aviz, administratorii semnează documentul de informare care descrie calendarul estimativ, elementele esențiale ale prospectului fondului absorbant (denumire, risc, politică investițională, taxe și comisioane, garanții, nivel minim al contribuției, depozitar, alte informații relevante), linkul de acces la prospect, precum și datele de plată (IBAN/bancă). Documentul se transmite prin poștă sau poștă electronică la ultima adresă cunoscută a participanților, se publică în Monitorul Oficial, într-un ziar cu difuzare națională pe cel puțin trei ediții consecutive și pe paginile web oficiale ale ambilor administratori, fiind menținut pe toată durata fuziunii. De la data primei publicări curge un termen de 30 de zile în care participanții pot declara în scris dezacordul și solicita transferul fără comisioane la un alt fond, toate costurile fiind suportate de administratorul fondului absorbit; dacă pe piață nu există alternativă de transfer, acest drept nu se aplică. La expirarea termenului, administratorul fondului absorbit raportează CNPF și fondului absorbant numărul de dezacorduri și solicitări de transfer.
A treia etapă este transferul patrimoniului și al participanților, care durează 10 zile de la semnarea procesului-verbal de inventariere. Administratorii și depozitarii încep transferul tuturor activelor și pasivelor, drepturilor și obligațiilor, datelor și documentelor către fondul absorbant, cu asigurarea continuității obligațiilor de administrare.
Totodată, se instiutuie procedura de dizolvare, permisă strict în condițiile art. 10 din Legea nr. 198/2020, după epuizarea opțiunilor de transfer al administrării. Dizolvarea necesită aviz prealabil CNPF, un dosar cu fundamentări, raportări ale depozitarului și auditorului, programul cronologic și dovada informării participanților.
Pe durata lichidării, administratorul sau lichidatorul acționează doar pentru finalizarea dizolvării și folosește mențiunea „în lichidare” în toate documentele. Activul total se distribuie proporțional cu activul personal reflectat în bilanțul de lichidare. Raportul final, cu evidența plăților către participanți, se transmite CNPF, se publică pe pagina web oficială și se comunică în Monitorul Oficial.
Legea nr. 251/2025 pentru modificarea Codului civil și a unor acte normative
/ în vigoare din 01.01.2026 /
Legea aduce o reformă asupra regimului moștenirii și dreptului de proprietate, prin modificări ample ale Cărții a patra din Codul civil.
Modificările aduc precizări detaliate cu privire la moștenitorii nedemni. Potrivit noului art. 2170, acțiunea privind decăderea din dreptul de moștenire poate fi intentată de orice persoană în avantajul căreia ar putea opera înlăturarea moștenitorului nedemn, chiar și indirect. Nedemnitatea succesorală trebuie constatată prin hotărâre judecătorească definitivă, iar efectele ei operează de la momentul rămânerii definitive a hotărârii. Moștenitorul nedemn are obligația de a restitui bunurile primite și fructele acestora, iar cota sa se redistribuie între ceilalți succesibili (art. 2174). Pentru a evita suprapuneri, articolele 2171 și 2172 au fost abrogate.
Prin modificarea art. 2178 și 2186, soțul supraviețuitor este inclus expres în clasa I de moștenitori legali, împărțind cota egală cu copiii defunctului. În plus, se menține dreptul de preciput: soțul supraviețuitor primește, în afara cotei sale succesorale, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun, atât timp cât acestea sunt necesare menținerii gospodăriei și nu sunt accesorii inseparabile ale unui imobil.
Modificările articolelor 2389–2391 stabilesc că efectele juridice ale acceptării și renunțării la moștenire produc efecte de la data deschiderii succesiunii. Termenul general de opțiune succesorală este unificat la 12 luni de la această dată. În cazul minorilor sau persoanelor puse sub ocrotire, decizia privind acceptarea sau renunțarea revine autorității tutelare, care trebuie să acționeze în termen.
Se introduce instituția transmisiei succesorale (art. 2399): dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire se transmite la rândul său moștenitorilor celui decedat. Potrivit art. 2400, persoana care renunță la moștenire este considerată ca și cum nu ar fi dobândit-o niciodată, iar notarul are obligația de a informa pe cei care beneficiază de renunțare.
Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil se completează cu un nou capitol III privind aplicarea reformei succesorale. Regula generală este că noile dispoziții se aplică moștenirilor deschise după 1 ianuarie 2026. Prin derogare, în cauzele în care procedura succesorală nu a fost încă deschisă, competența notarului se aplică indiferent de data decesului. În același timp, testamentele întocmite înainte de 1 ianuarie 2026, conform legii anterioare, rămân valabile, precum și opțiunile succesorale deja exprimate de moștenitori.
Hotărârea 493/2025 cu privire la aprobarea Programului de stat pentru constituirea şi dezvoltarea parcurilor industriale
/ în vigoare 01.09.2025 /
Constituirea, dar și dezvoltarea parcurilor industriale se va realiza în baza unui program de stat, ce presupune finanțare anuală din bugetul de stat, având ca scop susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.
Programul transpune modificările recente aduse Legii nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale, prin introducerea unei clasificări moderne a parcurilor industriale în trei categorii distincte: parcuri generale, parcuri specializate în domenii inovative și tehnologice, respectiv platforme industriale multifuncționale pentru mică producție, ceea ce permite adaptarea infrastructurii la necesitățile diverselor regiuni economice. O noutate o reprezintă instituirea unui cadru normativ și procedural riguros pentru identificarea și selecția terenurilor eligibile, care trebuie să fie exclusiv bunuri proprietate publică, cu destinație clară, libere de sarcini sau litigii, racordate la utilități și cu o suprafață minimă de 5 hectare.
Astfel, programul publicat prevede atât crearea de noi parcuri industriale în localități cu infrastructură insuficientă, cât și extinderea sau modernizarea parcurilor existente, inclusiv a platformelor industriale multifuncționale care se află la un stadiu incipient de implementare.
Conform Programului, vor fi acordate mijlocele financiare, ce vor putea fi utilizate pentru constituirea noilor parcuri industriale și pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție, dar și pentru consolidarea infrastructurii tehnice și de producție a parcurilor industriale parțial dezvoltate. Programul se aplică inițiatorilor creării parcurilor industriale care întrunesc câteva condiții, cum ar fi: dețin bunuri proprietate publică disponibile pentru dezvoltarea noilor parcuri industriale și bunuri proprietate publică pe care au fost create parcuri industriale parțial dezvoltate. Se va lua în considerare și dacă dețin studiile de prefezabilitate și documentația tehnică, inclusiv cele elaborate în cadrul Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale pentru parcurile industriale sau platformele industriale multifuncționale parțial dezvoltate, ceea ce constituie un avantaj în procesul de selecție și implementare. Un aspect important este și faptul dacă dețin sau, după caz, se angajează să obțină până la demararea lucrărilor de execuție acordul de mediu.
Implementarea Programului va contribui semnificativ la dezvoltarea regiunilor și la crearea de locuri de muncă. Astfel, se preconizează crearea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și de producție pentru cel puțin 8 parcuri, precum și atragerea investițiilor în cadrul fiecărui parc de cel puțin 20 mil. de lei sau înregistrarea a cel puțin 7 rezidenți.
Programul prevede și instituirea unui Comitet de coordonare cu membri desemnați din rândul reprezentanților Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Congresului Autorităților Locale din Moldova, Instituției Publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, precum și al altor autorități publice centrale sau instituții publice. Acest comitet va aproba manualului operațional al Programului, va evalua cererile pentru crearea noilor parcuri industrial, va examina solicitările de includere în Program a parcurilor industriale parțial dezvoltate, precum și va adoptarea deciziilor privind semnarea memorandumurilor de colaborare pentru continuarea dezvoltării infrastructurii în cadrul Programului. Tot comitetul va decide aprobarea extinderii perioadei de implementare a Programului.
Legea 236/2025 pentru modificarea unor acte normative (ajustarea cadrului normativ conex Codului urbanismului şi construcţiilor)
/ în vigoare 12.09.2025 /
Potrivit noii Legi, autoritatea administrației publice locale, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) sau, după caz, Agenția de Inspectare a Monumentelor (Agenție) vor întreprinde măsurile necesare, conform competențelor, pentru sistarea lucrărilor de construcții neautorizate și/sau a lucrărilor de desființare/de demolare neautorizate, asigurând executarea prescripției de sistare prin monitorizarea respectării acesteia.
Astfel, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Codul urbanismului și construcțiilor nr.434/2023 (la data de 12 septembrie 2025), art.324 va fi completat cu alin. (3) și alin. (4) care vor prevedea că în cazurile în care va fi îngrădit/blocat accesul reprezentantului autorității administrației publice locale, al INST sau, după caz, al Agenției la șantier și/sau la locul execuției lucrărilor de construcții și/sau a lucrărilor de desființare/de demolare prin acțiuni de limitare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau de opunere a rezistenței, de intimidare, de amenințare sau dacă acțiunile în cauză sunt urmate de tulburarea liniștii, de încălcarea ordinii publice ori de alte acțiuni violente care atentează la viața, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei, reprezentanții autorităților respective vor sesiza, în mod obligatoriu, organele de poliție pentru a asigura accesul organului de control la locul în care urmează să fie efectuat controlul.
În cazul continuării lucrărilor de construcții și/sau a lucrărilor de desființare/de demolare care au fost sistate prin actul de control al reprezentantului autorității administrației publice locale, al INS sau, după caz, al Agenției, reprezentantul în cauză va avea obligația de a întocmi un act de constatare a continuării lucrărilor sistate prin actul de control și, în termen de o zi lucrătoare, va preda actul de constatare respectiv organului de urmărire penală competent.
Totodată, prin Legea nr. 236/2025 sunt revizuite/completate art. 81 și art. 82 din Cod. Astfel, aplicarea noilor prevederi are ca obiectiv motivarea dezvoltatorilor pentru a construi locuri de parcare subterane suplimentare, contribuind la fluidizarea traficului și facilitarea utilizării terenurilor din curțile blocurilor în calitate de spații verzi.
Hotărârea Guvernului 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale şi vamale)
/ în vigoare 14.08.2025 /
Una dintre cele mai semnificative măsuri ale executivului vizează restituirea TVA prin majorarea de la 20% la 70% a pragului de restituire pentru contribuabilii care utilizează „e-Factura” și/sau bonuri fiscale emise de echipamente conectate la sistemul MEV. Această modificare urmărește să sporească capacitatea contribuabililor de a reinvesti și de a asigura continuitatea fluxului economic. La fel, proiectul prevede simplificarea procesului de beneficiere de restituire a TVA fără efectuarea controlului fiscal, iar cererile de restituire și compensare vor fi comasate într-un singur formular.
În ceea ce privește desemnarea procentuală, proiectul introduce un termen clar pentru depunerea cererilor de către organizațiile necomerciale: 1 iunie – 30 septembrie a fiecărui an.
La fel, se modifică și Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești, pentru a preciza că toate restituirile trebuie efectuate din bugetul și din clasificația economică aferente încasării inițiale.
Pe segmentul vamal, proiectul propune completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal cu noi definiții și tipuri de autorizații, inclusiv statutul de exportator aprobat, precum și introducerea referințelor la Convenția privind regimul de tranzit comun, în vederea facilitării operațiunilor vamale.
Totodată, borderoul de achiziție a laptelui va fi exclus din lista formularelor tipizate cu regim special, în cadrul procesului de simplificare administrativă.
Hotărârea Guvernului 509/2025 cu privire la instituirea Programului naţional privind acordarea indemnizaţiilor lunare tinerilor angajaţi pentru prima dată în câmpul muncii în industrii de importanţă strategică pentru Republica Moldova
/ în vigoare 14.08.2025 /
Guvernul instituie un program național care acordă tinerilor angajați pentru prima dată în câmpul muncii, în industrii de importanță strategică, o indemnizație lunară de 3.000 lei per beneficiar, pe o durată de cel mult 12 luni consecutive. Valoarea indemnizației se actualizează anual în funcție de condițiile economice și de posibilitățile bugetului de stat. Implementarea este realizată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), iar finanțarea indemnizațiilor se asigură din alocațiile anuale ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale; controlul executării hotărârii revine aceluiași minister.
Eligibil este cetățeanul Republicii Moldova cu vârsta de până la 35 de ani inclusiv, angajat cu contract individual de muncă la un agent economic dintr-o industrie strategică (conform anexei nr. 1), cu salariul de bază cel puțin egal cu salariul minim pe țară (5500 lei), care nu a mai lucrat în ultimele 12 luni la un agent economic din aceleași industrii. Solicitantul trebuie să dețină un act de studii din lista prevăzută de anexă, identitate electronică validă și cont bancar în lei. Dacă actele de studii sunt din străinătate, echivalarea se face în cel mult două luni de la confirmarea provizorie a eligibilității.
Înscrierea și validarea se desfășoară exclusiv digital, prin aplicația guvernamentală EVO. Confirmarea automatizată a eligibilității se face în cel mult două luni de la îndeplinirea pașilor tehnici în EVO și este disponibilă pentru angajările efectuate începând cu 3 iunie 2025. După validare, solicitantul își asociază contul bancar în EVO și capătă statutul de beneficiar.
Indemnizația se plătește pentru lunile în care condițiile rămân îndeplinite, inclusiv în perioade de concediu de odihnă, incapacitate temporară de muncă și concediu de paternitate. Beneficiarul poate schimba o singură dată locul de muncă, fără pierderea dreptului, dacă noul angajator activează tot într-o industrie strategică și restul condițiilor se păstrează; revalidarea nu este necesară în acest caz. Plata nu se acordă pentru perioada dintre încetarea raporturilor de muncă și reangajare, iar termenul maxim de 12 luni continuă să curgă; plata încetează la epuizarea celor 12 luni, la reangajare în activități din afara listei strategice, la încetarea raportului de muncă fără reangajare sau la intrarea în concediu de maternitate ori concediu pentru îngrijirea copilului până la 3 ani.
Angajatorii poartă răspunderea pentru veridicitatea datelor transmise prin IRM19/IPC21. Falsul ori informațiile eronate atrag excluderea beneficiarului, restituirea supraplății de către angajator către ANOFM și recuperarea sumelor necuvenite prin SFS. Erorile de interoperabilitate se corectează de deținătorul sistemului informațional sursă. Persoana exclusă poate solicita reexaminarea eligibilității la ANOFM, în format fizic sau online, pe baza datelor oficiale din serviciul electronic.
Legea 164/2025 cu privire la energia electrică
/ în vigoare 19.08.2025 /
Legea nr. 164/2025 instituie cadrul juridic unitar pentru organizarea, funcționarea și reglementarea sectorului energiei electrice în Republica Moldova, aliniind piața internă la standardele Uniunii Europene prin transpunerea directivelor și regulamentelor relevante și înlocuirea reglementărilor depășite. Actul fixează principiile de bază ale pieței – concurență loială, transparență, protecția consumatorului și integrarea în piața europeană – și clarifică terminologia esențială: operator de transport și de sistem, operator de distribuție, furnizor, piață angro și cu amănuntul, prosumator și consumator vulnerabil.
Arhitectura instituțională este împărțită clar: Guvernul setează strategiile și politicile de securitate energetică și autorizează investițiile strategice; Ministerul Energiei elaborează politica sectorială și coordonează interoperarea europeană; ANRE este autoritatea de reglementare cu atribuții de licențiere, aprobare a tarifelor, monitorizare a conformării și sancționare a abaterilor. Accesul la piață este condiționat de licențe pentru producere, transport, distribuție și furnizare, cu proceduri explicite de acordare, suspendare și retragere, iar accesul la rețele se realizează pe baze transparente și nediscriminatorii.
Pe infrastructură, operatorul de transport și de sistem (Moldelectrica) exploatează, întreține și dezvoltă rețeaua de transport, garantând siguranța și fiabilitatea, în timp ce operatorii de distribuție administrează rețelele locale, conectează utilizatorii și asigură calitatea serviciilor. Regimul pieței acoperă atât segmentul angro – contracte bilaterale, piețe pentru ziua următoare și intrazilnică, bursă – cât și segmentul cu amănuntul, cu prețuri formate concurențial, intervenția reglementatorului fiind rezervată măsurilor de protecție pentru consumatorii vulnerabili. Operatorii de piață sunt ținuți de obligații stricte de transparență asupra tranzacțiilor.
Drepturile consumatorilor sunt consolidate: schimbarea furnizorului se face gratuit și rapid, furnizorul de ultimă opțiune rămâne un plasă de siguranță, iar informarea asupra prețurilor și condițiilor contractuale devine explicită. Statutul de consumator vulnerabil atrage instrumente dedicate (tarife reglementate sau compensații), iar prosumatorii pot produce pentru autoconsum și injecta surplusul în rețea în condiții reglementate. În plan economic, ANRE aprobă tarifele de transport, distribuție și furnizare reglementată pe metodologii transparente și previzibile, astfel încât acestea să acopere costurile justificate, să permită investiții necesare rețelelor și, simultan, să protejeze utilizatorii finali.
Legea promovează interconectarea cu România și Ucraina, integrarea tehnică în ENTSO-E și participarea la piața regională, reglementând tranzitul internațional și cooperarea cu operatorii externi. Pentru situații de criză, Guvernul și operatorii pot aplica măsuri excepționale pentru protejarea continuității alimentării, iar operatorii de sistem sunt obligați permanent să echilibreze producerea și consumul. Mecanismul de conformare este susținut de un regim sancționator robust: ANRE poate aplica amenzi pentru abuz de poziție dominantă, refuzul accesului la rețele, manipularea pieței sau alte încălcări, în cuantum proporțional, inclusiv ca procent din cifra de afaceri. Dispozițiile tranzitorii prevăd un termen general de 12 luni până la intrarea în vigoare, pentru adaptarea operatorilor și autorităților; contractele și licențele existente își păstrează valabilitatea, dar trebuie armonizate cu noile reguli.
Legea 228/2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice)
/ în vigoare 01.01.2026 /
Persoanele care desfășoară activități de consultanță în tehnologia informației, arhitectură, în domeniul relațiilor publice și al comunicării, persoanele care prestează activități de curățenie, cei care oferă servicii foto etc. vor putea activa sub forma de antreprenor independent.
Potrivit noii Legi, un antreprenor independent este definit ca persoana fizică rezidentă care desfășoară, în mod individual, activitate economică în domeniul prestării serviciilor, fără a constitui o formă juridică de organizare.
Actul prevede completarea Codului fiscal cu un capitol nou – regimul fiscal al antreprenorului independent, potrivit căruia subiecți ai impunerii vor fi antreprenorii independenți înregistrați de Agenția Servicii Publice care, fără a constitui о forma organizatorico-juridică, desfășoară activități în domeniul prestării serviciilor indicate conform Clasificatorului activităților economice la codurile specificate (39 de coduri CAEM).
Este foarte important de menționat că aceste persoane nu vor ține contabilitate, nu vor prezenta rapoarte, dări de seamă fiscale și statistice.
Astfel, cota impozitului unic în cazul antreprenorilor independenți va constitui 15% din obiectul impunerii pentru un venit anual al antreprenorului independent ce nu depaseste 1 200 000 lei (limita TVA) și va include impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, taxele locale. Totuși, dacă venitul anual va depăși plafonul, pentru partea excedentară a venitului se va aplica о cota a impozitului unic de 35%.
Calcularea impozitului unic se realizeaza trimestrial de catre Serviciul Fiscal de Stat, prin remiterea avizelor de plata pana la data de 25 a lunii urmatoare trimestrului de gestiune.
