II. EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR ÎN BASARABIA

379
Banca urbană a Chișinăului (actualmente Sala cu Orgă)

Partea I: ISTORICUL SISTEMULUI BANCAR

Evoluţia sistemului bancar pe teritoriul Republicii Moldova contemporană este strâns legat de etapele istorice prin care aceasta a trecut în ascensiunea sa cronologică. Astfel, urmează a se lua în considerare perioada ocupaţiei ţariste, când Basarabia era parte a Imperiul Rus până la 1918; anii de după Unirea din 1918 până la anexarea Basarabiei în 1940 de URSS; existenţa Basarabiei în cadrul URSS până la 1991; şi perioada de după 1991, adică după dobândirea independenţei[i] .

Basarabia în componenţa Imperiului Ţarist. În 1864, prin decretul ţarului Alexandru al II-lea din 20 decembrie 1963, a fost deschisă sucursala Băncii de Stat a Imperiului Rus, înfiinţată la 1960[ii]. În data de 18 octombrie 1871 a fost adoptat Regulamentul Băncii Comerciale din Chişinău, cu un capital iniţial de 1 milion de ruble[iii], majoritatea acţionarilor erau marii moşieri, comercianţii, proprietarii de terenuri. Capitalul iniţial fiind împărţit în 4000 cote de participare egale, a câte 250 de ruble[iv]. Domeniul principal de activitate îl reprezenta atragerea de depozite, acordarea de credite garantate, ş.a. Pe parcursul unei perioade îndelungate Banca Comercială Chişinău era singura instituţie financiară în gubernia rusească Basarabia, ce activa pe principiile capitalului privat.

În 1885 în Basarabia este deschisă banca ţărănească, aceasta îndeplinea două funcţii: acordarea de împrumuturi nobililor ereditare garantate prin ipoteca, şi ajutarea la împroprietărirea ţăranilor, prin vânzarea terenurilor (asupra cărora s-a exercitat dreptul de ipotecă) ţăranilor şi suplinirea resurselor financiare lipsă prin împrumuturi avantajoase[v].

În afară de sucursalele băncilor din Rusia, în Basarabia la începutul secolului XX existau 6 bănci provinciale: Banca Basarabiei (cu 20 de sucursale); Banca Dunării de Jos (cu 4 sucursale); Banca Soroca; Banca Cetatea Albă; Banca Comercială Industrială a Basarabiei; Banca Creditul Comercial L.Lijschitz&Co. Dezvoltarea instituţiilor bancare a contribuit la colectarea economiilor şi creditarea industriei, comerţului, agriculturii şi a altor ramuri ale economiei Basarabiei[vi].

 Basarabia în componenţa României Mari.  O deosebită dezvoltare sistemul bancar la cunoscut după înfăptuirea Marii Uniri, de la 1918, când după obţinerea independenţei noua Republică Democrat Moldovenească la 27 martie 1918 votează unirea Basarabiei cu Ţara Mamă, România. Doar în perioada 1918-1928 în România Mare creşte numărul băncilor de la 215 la 1122[vii]. Pe teritoriul Basarabiei se deschid sucursale ale următoarelor bănci: Banca Dacia, Banca Românească, Banca Uniunea Română, Banca Viticolă a României, Banca Iaşilor, Banca Moldova etc. În perioada crizei 1929-1933 mai multe bănci din toată ţara s-au prăbuşit, de la numărul menţionat anterior de 1122, rămăseseră către finele crizei doar 873. Mai mult, în perioada imediat ulterioară, numărul lor nu a crescut, ci sa micşorat şi mai drastic ca urmare a fuziunilor şi absorbţiilor, către 1941, numărul băncilor a fost de 275, dimensiunile capitalului bancar rămânând practic neschimbat[viii].

În perioada în care Basarabia era în componenţa României, organul central era reprezentat de Consiliul Superior Bancar, care a fost instituit prin Legea bancară din 1934[ix]. Conform art. 4 comerţul de bancă nu putea fi exercitat decât cu autorizaţia Consiliului Superior Bancar, printre alte atribuţii ale Consiliului Superior Bancar erau: supravegherea activităţii bancare în ţară, acordarea de autorizaţii pentru sucursale, inclusiv decide lichidarea unei bănci. Conform art. 42 Consiliul Superior Bancar funcţionează pe lângă Banca Naţional Română, astfel nu urmează a fi pus semnul de egalitate între Consiliul Superior Bancar şi o autoritate de supraveghere bancară din ziua de azi asemenea BNM-ul.

Basarabia în componenţa URSS. În perioada sovietică sistemul bancar al RSSM era încadrat în sistemul sovietic, luând în considerare comerţul ca atare lipsea în viaţa economică a ţării, tot ce ţine de activitatea bancară a stagnat. În anul 1945 la Chişinău a fost deschis un birou la nivel republican al Băncii de Stat URSS, care se subordona direct Consiliului de Administraţie de la Moscova; şi trei birouri regionale: Cahul, Tiraspol şi Bălţi[x]

O dată cu reformele economice întreprinse în perioada anilor 1980-1990 în URSS, activitatea bancară nu a putut fi neglijată, astfel dacă până la acel moment sistemul bancar era centralizat prin Banca de Stat URSS, după 1988 pe teritoriul URSS-ul au început a activa alte 5 bănci specializate: Banca pentru Relaţii Economice Externe; Banca pentru Industrie şi Construcţii; Banca Agro-Industrială; Banca pentru locuinţe, servicii comunale şi dezvoltare socială; cât şi  Sberbank-ul[xi].

Republica Moldova. În data de 4 iunie 1991 prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova[xii], Banca Republicană din Moldova a Băncii de Stat a URSS este reorganizată în Banca Naţională a Moldovei. Prin Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară din 12 iunie 1991[xiii] s-a pus bazele sistemului bancar din ziua de astăzi. Analiza detaliată a actelor normative ce reglementează şi ce au reglementat activitatea bancară în Republica Moldova va fi obiectul de studiu al subcapitolului 1.3.

Din momentul declarării independenţei de către Republica Moldova, sistemul bancar activează pe două nivele: primul – BNM; pe al doilea – băncile comerciale (termen ce nu mai este utilizat de noua lege bancară nr. 202/2017).

Conform datelor oferite de „Victoriabank” SA[xiv], aceasta afirmă că este prima banca comercială înregistrată în Republica Moldova. Fondată în data de 12 octombrie 1989, tot atunci în cadrul adunării generale aceasta îşi primeşte denumirea. La 12 aprilie 1990 banca efectuează prima operaţie financiară, interesant este faptul că prima filială nu a fost deschisă la Chişinău ci la Bălţi, în data 1 februarie 1991. Mai mult, licenţa din partea BNM-ul este obţinută abia la 1 decembrie 1991, licenţă cu nr. 7. Licenţa cu nr. 1 însă a fost obţinută de către „Bancosind”, care a fost înregistrată la 11 septembrie 1991 în Registrul Central al Băncilor din Republica Moldova, astfel „Victoriabank” nu este prima bancă din ţară, chiar dacă „Bancosind” din 1997 nu mai activează ca urmare a retragerii licenţei şi iniţierii procedurii de lichidare[xv], în data de 25 ianuarie 2018 Agenţia Servicii Publice a Republicii Moldova a anunţat oficial încheierea procedurii de lichidarea în cazul „Bancosind”.

Sistemul bancar a fost zguduit de mai multe valuri, care au finalizat cu retragerea licenţelor unor bănci (unele licenţe/autorizaţii au fost retrase ca urmare a depunerii unei cereri în acest sens la BNM):

  • în anii 90’ au fost retrase autorizaţiile: „Basarabia”; filialei BCA „Finist Bank” din Rusia; filialei „Dacia-Felix” SA din România; BCA „Capital-banc”; BCA „Bancosind”; BCA „Bucuriabank”; BCIA „Vias”; Băncii „Guinea” SA; „BIID MB” SA;
  • începutul anilor 2000: BCI „Oguzbank” SA; BC „BTR” Moldova SA; băncii municipale „Chişinău” SA”; „International Commercial Bank (Moldova)” SA;
  • 2005-2010: BC „BUSSINESBANK” SA; BC „INVESTPRIVATBANK” SA;
  • 2012: BC „Universalbank” SA;
  • 2015: BC „Banca de Economii” SA; BC „UNIBANK” SA; BC „BANCA SOCIALĂ” SA.[xvi]

În ceea ce ţine de ultimele cazuri de retragere a licenţei şi iniţiere a procedurii lichidării silite, aceste evenimente au influenţat negativ evoluţia sistemului bancar în RM, practic având un efect de stagnare şi necesitând redresarea promptă a situaţii economice create, ori până în 2015 aceste bănci erau liderii pieţei financiare în Moldova.

La momentul actual conform datelor sitului oficial al BNM-ului, în Republica Moldova deţin licenţa 11 bănci[xvii]:

  1. Banca Comercială „COMERŢBANK” SA;
  2. Banca Comercială „VICTORIABANK” SA;
  3. Banca Comercială „MOLDO-AGROINDBANK” SA;
  4. Banca Comercială „Moldindconbank” SA;
  5. Banca Comercială „EuroCreditBank” SA;
  6. „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA;
  7. Banca Comercială „ENERGBANK” SA;
  8. Banca Comercială „ProCredit Bank” SA;
  9. Banca Comercială Română Chişinău SA;
  10. Banca Comercial „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” SA;
  11. Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Grupe Societe Generale” SA.

Conform Legii privind activitatea băncilor art. 4, autoritatea competentă pentru bănci este Banca Naţională a Moldovei (cu privire la aceasta a se vedea subpunctul 2.1.).

Totodată pe lângă retragerea licenţei şi iniţierea procedurii de lichidare silită în cazul băncilor menţionate mai sus, în special a celor din 2015, tot atunci ca urmare a crizei financiar sistemice cu care s-a ciocnit Republica Moldova, BNM începând cu 11.06.2015, a instituit procedura de supraveghere specială asupra 3 bănci (BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A. şi BC „Moldindconbank” S.A.) . În legătură cu modificările în legislaţie, supravegherea specială a fost substituită cu supravegherea intensivă, iar, la data de 20.10.2016, la BC „Moldindconbank” S.A. regimul de supraveghere intensivă a fost schimbat în regim de intervenţie timpurie. E de menţionat că aceste 3 bănci deţin 65.0 la sută din totalul activelor sectorului bancar[xviii].

O dată cu intrarea în vigoare a Legii privind activitatea băncilor la 01.01.2018, este de aşteptat ca noile cerinţe impuse să fortifice sistemul bancar şi să asigure stabilitatea financiară în Republica Moldova.


[i] Legea privind Declaraţiea de Independeţă a Republicii Moldova nr. 691 din 27.08.1991. În MO: nr. 11-12 art. 103,118 din 30.12.1991.
[ii] Лашков Н.В. Отчет о праздновании столетнего юбилея присоединения Бессарабии к России. Кишинёв: Типография Бессарабского губернского юбилейного комитета, 1912, стр. 43.
[iii] Rubla rusească la 1871 conţinea 17,99 g. argint, ceea reprezenta echivalentul a circa 160 MDL.
[iv] Victor Slăvescu, Organizaţia de credit a României. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1922, p. 25.
[v] Д.Д. Батранчук, Исторические и экономические особенности развития банковской системы Республики Молдова. В: Вопросы экономики и право, но. 5/2011, Москва: ООО “24-Принт”, 2011, стр. 172.
[vi] Cornelia Grigoriţă, Autoreferat al tezei de doctor: Managementul sistemului de credit al Republicii Moldova în perioada de tranziţie. Chişinău: 2004, p. 9.
[vii] Vasile Turliuc, ş.a., op.cit., p. 198.
[viii] Ibidem.
[ix] Legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă nr. 70 din 1934. În MO: nr. 105 din 8 mai 1934.
[x] Д.Д. Батранчук, op.cit., p. 176.
[xi] Л.М. Павловская, Эволюция банковского законодательства в СССР – РФ на рубеже 1980-1990-х гг. В: Вестник Самарского финансово-экономического института, но. 1 (9) /2011, Москва: ООО “24-Принт”, 2011, стр. 56.
[xii] Decretul Preşedintelui RM cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 122 din 04.06.1991. În Veştile: nr. 7-8-9-10/8 din 1991.
[xiii] Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară nr. 601-XII din 12.06.1991. În Monitor: nr. 11-12/99 din 1991. (abrogată)
[xiv] http://www.victoriabank.md/ro/about-us-bank-history?page=16 (vizitat la 05.05.2018).
[xv] Hotărârea BNM cu privire la retragerea autorizaţie şi încetarea activităţii BCA „Bancosind” nr. 129 din 15.12.1997. În MO: nr. 84-85 art. 164 din 18.12.1997.
[xvi] Toate datele au fost colectate prin utilizarea platformei: http://weblex.md/search/index.
[xvii] https://www.bnm.md/ro/content/bancile-licentiate-din-republica-moldova (vizitat la 06.05.2018).
[xviii] https://www.bnm.md/ro/content/situatia-financiara-sectorului-bancar-semestrul-i-2017 (vizitat la 06.05.2018).

Autor: Vlad BERCU