ROGER GLADEI – despre avocatura de business, his way și diverse proiecte

1.258 views

ROGER GLADEI


»
Managing Partner BAA Gladei și Partenerii

» Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional din Chișinău – AmCham

» Formator la Institutul Național de Justiție din Moldova

1. Cum ați ajuns să îmbrățișați profesia de jurist și care au fost motivele ce au stat la baza acestei alegeri?

A fost ceva între legitate și întâmplare. De fapt, aveam deja o profesie la acel moment, una frumoasă, de profesor de istorie. Ba chiar și citeam economia politică la Academia de Poliție, unde salariul lunar era cu 10 lei mai mare decât la Universitatea de Stat, pe care tocmai o absolvisem și unde cu generozitate mi s-a propus postul de profesor, unicul vacant în acel an. Deci, între a-i învăța pe alții și a mai învăța de la alții, până la urmă am ales atunci cea din urmă.

2. Când ați ajuns să practicați profesia de jurist, cum vi s-a dat tranziția de la student la profesionist și care au fost impedimentele cu care v-ați ciocnit?

Nu am avut parte de perioadă de tranziție. Încă mă încordam să înțeleg la curs diferența dintre perimare și prescripție când conducerea băncii la care deja lucram jurist începător m-a chemat și mi-a pus sarcină: fă băiete un model sănătos de contract de credit, nu de alta că cu cel pe 2 pagini, anexat la Regulamentul provizoriu al BNM, departe nu ajungi. Bine că banca tocmai trase prima linie de credit de la BERD și contractul făcut de colegii de pe Tamisa mi-a fost ca o urzeală pe care am împletit firele clauzelor locale. Să știți că am întâlnit ulterior acel model de contract, cu sau fără variații, la mai multe bănci din Moldova, sper că le-a fost de folos.
Am avut și am în viață mare noroc de oameni care au încredere în mine. În general, cred că intuiția de a desprinde în cineva ceva ce altora le scapă este un atu important în viață, care face diferența dintre obișnuit și deosebit. Steve Jobs spunea: ”Nu are sens să angajezi oameni capabili și să le spui ce să facă, noi angajăm oamenii capabili ca să ne spună ei ce să facem.”
E important să ai din start alături un guru, un veteran grizonant cu mustața impregnată cu praf de pușcă de la atâtea bubuituri prin sălile de judecată. Cât de înaltă mi se părea tribuna după care ședeau cei trei judecători la Curtea Supremă de Justiție! Și cât de persuasivi erau avocații veterani, unuia dintre care eu tocmai îi adusesem geanta! Parcă și acesta are dreptate, dar nici celălalt n-o ia prin miriște, cum dar Zeița Themis să distingă cu ”ochiu-nchis afară, ce-nlăuntru se deșteaptă” (vorba lui Eminescu)?
Îmi amintesc cum după mai mulți ani, când deja devenisem avocat, colegi de la alte birouri refuzau să facă și practică judiciară. ”Nu poți lucra acolo, e prea mult meșteșug și înțelegeri dubioase” – un argument care îți legitimează zona de confort și te face să te-ntrebi dacă nu cumva ar trebui să revii în aceste săli atunci când lucrurile se vor limpezi, iar Reforma Justiției va naște. Doar că viața nu se repetă și nu poți pretinde că ai fost pilot de Formula 1 dacă ai avut doar marea ocazie să vezi bolizii zburând pe sub nasul tău. Avocat au Barreau fără Avocat à la Cour nu există, cred eu.

3. Pe scurt, care este istoricul apariție și dezvoltării Biroului Asociat de Avocați „Gladei și Partenerii”?

Un cumul de circumstanțe, cum spun juriștii. Sunt 10 ani de atunci, tocmai absolveam școala de management în afaceri (MBA) de Grenoble (merci soției, care m-a convins să merg acolo), în care profesori de pe tot globul au avut grija să ne tălmăcească concepte moderne gen disruptive innovation, alternative thinking sau blue ocean. Teoretic, deja penetrasem piața franceză de servicii juridice, asta a fost subiectul tezei anuale la disciplina de marketing.
M-am întâlnit cu un fost coleg de birou de la bancă, un bun profesionist care deja era avocat cu acte-n regulă, ne-am așezat la o cafea și i-am punctat pe un șervețel, la concret, ce vreau să facem împreună. În 10 minute deja vorbeam despre altceva, iar într-o săptămâna aveam primul proiect în comun.
Am avut noroc? Nu ai nevoie de noroc dacă-ți fondezi strategia pe scopul de a înțelege pentru ce te vrea clientul, scria Clay Christensen, preferatul meu management guru, în ultima sa apariție la acel moment ”Competing Against Luck”. Decât să te încordezi cu elaborarea unei misiuni sau viziuni mărețe, mai bine decizi, la mod practic, cum vrei și poți fi de folos celor care au nevoie de tine. ”Așa rezolvăm noi problemele pentru că știm ce contează și de ce” – o teză din cartea de mai sus care cred că stă la baza culturii organizaționale a biroului nostru.
Din ziua întâi avem și un set de valori, făcut public pe pagina web, de care chiar ne conducem. Mai mult, este un sine qua non pentru orice nou-venit să trăiască aceleași valori, nu să le învețe ci anume să le trăiască. Este un model care lucrează: vii cu bagajele pline de cunoștințe teoretice și cu marea dorință de a deveni un profi, cunoscut și apreciat, dar mai mult decât atât, căutat și respectat, apoi înveți continuu, de la colegi, de la viață, din experiența proprie de antrenare în proiecte serioase și frumoase, și atunci nu ai cum să nu crești.
Avem o echipă deosebită, puternică și talentată, un aliaj unic de experiență, creativitate și prospețime în gândire. Poți inventa și posta slogane frumoase, pe ușa de intrare sau pe pagina web, dar nu au nici un rost până când clientul nu spune ce crede. ”Combinație fără pereche de experiență și flexibilitate”, ”anticipând nevoile clientului și antrenând experiența bogată”, ”o firmă puternică pentru reprezentarea companiilor internaționale”, ”o echipă profesionistă și dedicată”, citez aici fără falsă modestie câteva dintre părerile clienților, spuse nu nouă, ci cercetătorilor de la cele mai respectate anuare internaționale Chambers Global, Legal 500 și IFLR 1000.
De fapt, să știți că colegii avocați din alte jurisdicții cu plăcere cooperează cu firmele de avocatură din Moldova care lucrează după aceleași standarde. Piața este globală, chiar dacă expertiza este pur locală, și nu vin avocații din Londra sau Kuala Lumpur să asiste clienții pe lege moldovenească. Vin la noi, la colegii noștri din alte birouri bune, stabilim relații de parteneriat, recomandăm reciproc clienții buni, punând la bătaie reputația proprie, acumulată tot din practică. În cei 10 ani de activitate, am stabilit și fructificat relații de parteneriat egal cu cele mai bune firme de avocatură din Occident, inclusiv cu toate firmele de avocatură din Cercul Magic londonez. Ca să devii avocat clasat în Chambers Global, nu trebuie să pleci peste mări și țări, pot fi bun și acasă.

4. Care este specificul avocaturii de business în Republica Moldova?

Este o îngemănare a tradițiilor sănătoase locale cu bunele standarde occidentale. Nu te poți pretinde mare avocat în afaceri dacă nu te deschizi proiectelor internaționale, cu participarea străinilor, care vin să facă investiții în Moldova. Technology spillover (transferul de tehnologie) din partea investitorilor străini în proiectele locale este valabil și pentru industria serviciilor juridice; asistând pe proiecte de infrastructură, de exemplu, repede înveți să faci diferența practică între FIDIC Red, Yellow sau Silver Book.

5. Ce altă profesie v-a tentat în afara jurisprudenței?

Cred că voi reveni cândva mai mult la profesorat. Am fost, cum vă spuneam, profesor universitar vreun an, acum 24 de ani, dar am renunțat plecând în teren, să învăț înainte de a-i învăța pe alții. Mai nou, am acceptat cu plăcere să țin un curs de drept financiar-bancar la Institutul Național al Justiției, e altfel, răspunzi la întrebări din experiența proprie.
Sunt specialist certificat în arheologie, muzeologie, apoi în bănci și burse, mai nou în administrarea afacerilor; cred că nu mă pierd în viață. Unica ”profesie” care nu mi-ar place este cea de șef, nacialnic; partea bună este că avocatura nu te lasă niciodată să devii un șef, chiar dacă devii antrenor, ieși pe teren împreună cu echipa în fiecare zi.

6. Domnul Gladei, știm că ați stat la baza mai multor proiecte de legi, relatați-ne vă rog despre această experiență?

Este deosebită, în sensul că clientul tău este întreaga țară, nu o persoană. E ca și cum ai construi un pod magistral, va fi trafic masiv în fiecare zi, mulți ani înainte. Normele legale sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice, dacă să cităm din Legea 100. În viața reală însă situațiile nu sunt nicio dată identice, deci un creator de lege trebuie în mod obligatoriu să anticipeze, să extrapoleze, să modeleze.
Bineînțeles că practica, experiența proprie a autorului, este un ingredient obligatoriu, care nu exclude însă necesitatea analizelor de impact ex-ante, întâlnirilor și meselor rotunde cu toți cei asupra căror noile reglementări vor avea impact, analiza comparată, cu alte jurisdicții și cu documentele de referință internaționale.  Nu mai avem ”Bazele legislației”, cum era în perioada sovietică, de pe care se trăgeau la indigo legile republicane, și nici acquis-ul comunitar deseori nu e de folos, în special când vine vorba despre domenii nereglementate. Partea bună este că în acest cazuri ai libertatea creației, libertate care impune însă o responsabilitate sporită din partea autorului.

7. 5 cărți ce merită citite, 4 filme ce merită vizionate, 3 cântăreți/compozitori/trupe muzicale de ascultat, 2 locuri de vizitat, un hobby de practicat?

Dacă tot am citat din Clay Christensen, recomand și ”The Innovator’s Dilemma”, una din cele șase cele mai bune cărți despre business scrise vreo dată (după The Economist), dar și ”How Will You Measure Your Life”, o predică de viață în care notoriul profesor de Harvard confesează că cel mai mult vrea să fie ”un soț, tată și prieten bun, onest, iertător și smerit”. Pentru emisfera dreaptă, revenim cu ”Fărâme de suflet” de Aurelian Silvestru, cel de la Prometeu, liceul ambilor noștri copii, ”De vorbă cu Emma” de Vitali Cipileaga sau ”Maitreyi” a lui Mircea Eliade, carte de extaz senzorial și mistica dăruirii, vorba criticului. L-am descoperit pe Eliade abia după escapada mea din această primăvară la poalele munților Himalaya, exact în localitatea în care Eliade a petrecut 6 luni în căutarea sinelui.
Din filme, îmi plac cele cu tâlc, gen ”Rain Man” cu Dustin Hoffman și Tom Cruz sau ”The Green Mile” cu Tom Hanks. Serialul preferat este ”Demonii lui Da Vinci”, iar pentru avocați recomand ”Avocatul diavolului”, cu Keanu Reeves, Charlize Theron și inconfundabilul Al Pacino.
Din muzică, vă spun ultimele playlist-uri din mobil: Deva Premal, care se spune că cânta cu vocea inimii, a noastră Nicoleta Nucă, care nu te lasă să uiți cine ești, dar și, mai nou dar deja pe cale de plecare, Timati cu băieții din Black Star.
Pentru vizite, depinde de scop, spirituale – în Rishikesh sau Muntele Atos, istorice – Roma sau insula Porto Santo în Atlantic, de unde a pornit Columb să descopere lumea, for fun – oriunde dacă iei cu tine buna dispoziție.
Cât despre hobby, cel mai bun este la extrema opusă a ocupației zilnice. Natura în orice formă, mai mult drumețiile, în special montane, unde mai zăbovești o clipă pentru o meditație, te face să-ți rebalansezi yin și yang-ul și să vezi lucrurile altfel.

8. Un sfat pentru tinerii care doresc să vă calce pe urmele profesionale.

Pune suflet în ceea ce faci. Ține ochii largi deschiși și absoarbe tot ce este mai bun, de la părinți și mentori, din studii și tratate, de la practicienii care și-au câștigat încrederea prin prestație proprie. Talentul nu are zile de odihnă, vorba lui Aurelian Silvestru, fiecare proiect are nevoie de un Prometeu.

Domnul Gladei, vă mulțumim mult pentru timpul acordat și răspunsurile dumneavoastre. Vă dorim mult succes în continuare și sperăm să ne bucurați cu un nou interviu cât mai curând.

Autor: Vlad BERCU