Iulian Moraru

Pe teritoriul Republicii Moldova, conceptul de publicitate a început să ia amploare concomitent cu dobândirea independenței statului în anul 1991.

Reglementarea raporturilor juridice de publicitate a fost una rudimentară în perioada primilor ani de după semnarea Declarației de independență. Ulterior, la 27.06.1997 a fost adoptată Legea nr.  1227 cu privire la publicitate, act normativ care a intrat în vigoare la 16.10.1997.

Pe parcursul anilor, la legea respectivă au fost operate o serie de modificări mai mult sau mai puțin semnificative.

În acest sens, o modificare esențială poate fi considerată consacrarea legislativă a sintagmei “publicitate sexistă”. Astfel, prin intermediul Legii nr. 71 din 14.04.2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative, Legea cu privire la publicitate a fost completată cu art. 11¹ care stabilește modalitățile alternative de manifestare ale publicității sexiste și dispune interdicția prezentării, producerii sau difuzării unui asemenea tip de publicitate. Conform prevederilor articolului menționat anterior, publicitatea sexistă poate fi considerată publicitatea care:

• prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare sau degradante, violente și care ofensează demnitatea umană și/sau
• promovează stereotipuri sexiste în scop discriminatoriu, cu menținerea percepției tradiționale asupra femeii drept o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.

La nivel național, autoritatea publică care deține competența preponderentă în domeniul publicității în raport cu alte structuri este Consiliul Concurenței. Articolul 39 din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 stabilește atribuțiile generale ale Consiliului Concurenței în domeniul publicității, inclusiv. Astfel, autoritatea abilitată cu protecția concurenței:

• elaborează actele normative necesare pentru implementarea legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, în limitele competenţei sale;
• avizează proiectele de acte legislative şi normative ce pot avea impact anticoncurenţial;
• sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor legislative şi normative cu legislaţia din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, în limitele competenţei sale;
• investighează practicile anticoncurenţiale, concurenţa neloială şi alte încălcări ale legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, în limitele competenţei sale;
• constată încălcări ale legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, impune măsuri interimare în vederea încetării încălcărilor denunţate, impune măsuri corective şi aplică sancţiuni pentru comiterea încălcărilor, în limitele competenţei sale;
• înaintează în instanţa de judecată acţiuni privind cazurile ce ţin de competenţa sa;
• realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, în limitele competenţei sale.

Din totalitatea atribuțiilor enunțate rezultă cu certitudine faptul că Consiliul Concurenței deține o “poziție dominantă” pe “piața” reglementării publicității, a supravegherii respectării legislației aferente domeniului respectiv precum și a sancționării încălcării spectrului dat de norme juridice.

Legea nr. 1227 cu privire la publicitate vine să detalieze parțial prevederile Legii concurenței. Astfel, art. 28 din Legea cu privire la publicitate conține o enumerare a atribuțiilor autorității abilitate cu protecția concurenței după cum urmează:

• efectuează expertiza publicităţii în ceea ce priveşte corespunderea acesteia prevederilor legislaţiei cu privire la publicitate;
• expediază agenţilor de publicitate prescripţii de încetare a încălcărilor legislaţiei cu privire la publicitate;
• expediază organelor procuraturii, altor organe de drept, respectând principiul teritorial şi cel al competenţei, materialele pentru soluţionarea problemelor privind intentarea de acţiuni referitoare la domeniul publicităţii.
• intentează acţiuni în instanţa judecătorească, inclusiv în interesele unui cerc nedeterminat de consumatori de publicitate, în legătură cu încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate comisă de agenţii de publicitate, precum şi privind anularea tranzacţiilor ce ţin de publicitatea neadecvată.

Codul Contravențional al Republicii Moldova, prin intermediul art. 404¹, atribuie Consiliului Concurenței calitatea de agent constatator pentru componențele de contravenție de la art. 330¹, 330³ și 364 alin. (6) din același act normativ. Potrivit prevederilor normei menționate în ultimă instanță,  “Prezentarea, producerea ori difuzarea publicităţii neoneste, neautentice, amorale, sexiste sau a oricărei alte publicităţi ce contravine legii de către agenţii de publicitate se sancţionează cu amendă de la 18 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”.

Publicitatea sexistă reprezintă parte integrantă a publicității ilegale, în ansamblu. Mai mult decât atât, publicitatea sexistă este susceptibilă, probabil, a produce un prejudiciu sporit consumatorilor în raport cu alte tipuri ale publicității ilegale. Din acest considerent, se poate afirma că publicitatea sexistă prezintă un grad superior de pericol social.

Anume în contextul constatării, investigării, și sancționării publicității sexiste pe teritoriul Republicii Moldova sunt implicate mai multe structuri care fucționează în temeiul legii. Astfel, procesul contravențional care are ca obiect sancționarea faptei de prezentare, producere sau difuzare a publicității sexiste presupune existența unei scheme trihotomice sub aspectul numărului de organe cu atribuții în acest sens.  Astfel, enunțăm cei trei actori cu implicațiile de rigoare:

• Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii;
• Consiliul Concurenței;
• Instanța de judecată.

Activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității este, în principal, reglementată prin intermediul prevederilor Legii nr. nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și al Legii nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității. Printre cele mai importante atribuții ale structurii respective se regăsesc următoarele:

• examinarea plângerilor parvenite de la consumatorii prejudiciați prin acțiuni discriminatorii;
• adoptarea avizelor consultative pe marginea plângerilor date;
• sesizarea autorităților competente în sensul aplicării sancțiunilor corespunzătoare autorilor faptelor cu caracter discriminatoriu.

Sintetizând etapele procesului contravențional ce are ca obiect publicitatea sexistă, pot fi enunțate următoarele:

• Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii examineză plângerile parvenite de la consumatorii prejudiciați, adoptă avizele consultative de rigoare (inclusiv prin utilizarea Ghidului privind evaluarea sexismului în publicitate și angajamentele voluntare asumate de comunitatea publicitară elaborat de către Asociația agenților de publicitate din Moldova) și remit materialele Consiliului Concurenței spre investigare;
• Consiliul Concurenței desfășoară investigația propriu-zisă, întocmește procesul-verbal cu privire la contravenție în calitatea sa de agent constatator și remite materialele cazului în instanța de judecată cu propunerea de aplicare a sancțiunii corespunzătoare;
• Instanța de judecată examinează cazul în fond și emite, alternativ, hotărâre de sancționare sau de încetare a procesului contravențional.

Etapizarea expusă mai sus reprezintă configurația ideală a procesului contravențional pe această categorie de cauze. În realitate, însă, este posibilă și autosesizarea de către Consiliul Concurenței în cazul constatării situațiilor de producere, prezentare sau difuzare a publicității sexiste.

La nivel de jurisprudență, unul dintre cele mai de rezonanță cazuri este procesul contravențional intentat în privința Î.C.S. “Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău” S.R.L. În ultimă instanță, prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 03.07.2018, a fost admis recursul declarat de către contravenient, casată hotărârea primei instanțe (prin care s-a decis asupra sancționării subiectului contravenției) și a fost încetat procesul contravențional pe temeiul lipsei faptului contravenției prevăzute la art. 364 alin. (6) din Codul Contravențional al Republicii Moldova. Unul dintre argumentele de bază din Decizia Curții de Apel Chișinău a fost cel al eșuării demonstrării vinovăției agentului de publicitate de către agentul constatator. Curtea de Apel a considerat că poziția CPEDAE nu este una suficient de relevantă și nu are forță probatorie în sensul constatării faptei contravenționale imputate.

Prin urmare, practica arată că poziția CPEDAE în mecanismul procesului contravențional nu este una indubitabilă. De aceea, aspectul dat constituie o problemă ce trebuie soluționată în sensul unificării practicii judiciare într-un subdomeniu relativ nou pentru Republica Moldova.

În sensul consultării actelor decizionale pe marginea altor cazuri de publicitate sexistă, se pot vedea hotărârile/deciziile emise/adoptate în privința următoarelor întreprinderi: “Zernoff” S.R.L., “Guteks” S.R.L., “Ravionix” S.R.L., „Auto Grill” S.R.L.

Per ansamblu, legiferarea și interdicția publicității sexiste corespunde tendințelor actuale de promovare a egalității de gen. Sub aspectul dat, se poate privi pozitiv asupra Proiectului noii Legi cu privire la publicitate care se află pe agenda Parlamentului Republicii Moldova la etapa actuală. Proiectul respectiv consolidează consacrarea legislativă a conceptului publicității sexiste. Astfel, se conturează o continuitate a armonizării dintre relațiile sociale existente și evoluția reglementării raporturilor respective.

Autor: Iulian MORARU
Controlor de stat, Direcția Concurență Neloială, Consiliul Concurenței
Magistru în drept
_______________________________________________________________________________________________________________

Bibliografie

1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994
2. Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008
3. Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012
4. Legea nr. 1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate
5. Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității
6. Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați
7. Legea nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
8. Legea nr. 71 din 14.04.2016 cu privire la modificare și completarea unor acte legislative
9. Decizia Curții de Apel Chișinău din 03.07.2018 pe marginea dosarului cu nr. 4r – 2194/18
10. Proiectul Legii cu privire la publicitate nr. 14 din 04.06.2018