MO9. Regulamentul privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară, publicat

141 views
Elena PODOLEANU

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 366-376 din 28.09.2018 a fost publicată Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 38/1 din 24 august 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară.

Punctul 1 din Regulamentul privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară (în continuare – Regulament) stabileşte că acesta urmează a fi aplicat următoarelor entităţi raportoare: societăților de registru, societăților de investiții, Depozitarului central unic, operatorilor de piață, operatorilor de sistem, asigurătorilor (reasigurătorilor), intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări persoane juridice, Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fondurilor nestatale de pensii, organizațiilor de microfinanțare, asociațiilor de economii și împrumut, asociațiilor centrale ale asociațiilor de economii și împrumut.

Totodată, punctul 1 din Regulament stabileşte cerinţe în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

În conformitate cu punctul 5 din Regulament, entitatea raportoare va întreprinde măsuri de identificare, evaluare şi minimizare a riscurilor în vederea prevenirii utilizării sau implicării entităţii raportoare în tranzacţii de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

Pornind de la mărimea, complexitatea, natura şi volumul activităţilor, lista clienţilor, nivelul de risc asociat cu diferiţi clienţi şi operaţiunile desfăşurate de aceştia, entităţile raportoare urmează să transpună Regulamentul în programe proprii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, să elaboreze reguli cu privire la măsurile de identificare a clienţilor şi să prevină implicarea entităţii raportoare în acţiuni de spălare a banilor sau finanţare a terorismului.

Potrivit punctului 11 din Regulament, până la lansarea şi dezvoltarea de produse şi servicii noi, utilizarea tehnologiilor noi sau aflate în dezvoltare, atât pentru produsele şi serviciile noi, cât şi pentru cele existente, entitatea raportoare identifică şi evaluează riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în domeniul propriu de activitate. Rezultatele evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului urmează a fi  consemnate într-un raport de evaluare.

La capitolul IV, Regulamentul stabileşte măsurile de precauţie care urmează a fi luate de către entităţile raportoare în privinţa clienţilor, care se materializează prin:

  • interzicerea entităţii raportoare de a deschide şi de a ţine conturi anonime sau conturi pe nume fictive; de a stabili sau să menține relaţii de afaceri cu o entitate fictivă sau cu o entitate despre care se ştie că permite unei entități fictive să utilizeze conturile sale;
  • punerea în sarcina entităţii raportoare aplicarea măsurilor de identificare a clienţilor, precum şi a beneficiarilor efectivi în următoarele cazuri:
  • până la iniţierea relaţiilor de afaceri;
  • la efectuarea tranzacţii ocazionale în valoare de peste 20000 de lei, dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;
  • la efectuarea tranzacţii ocazionale în valoare de peste 300000 de lei – dacă tranzacţia se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni care au legătură între ele, ţinând cont de cerinţele la nivel naţional;
  • atunci când există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
  • atunci când există suspiciuni privind veridicitatea, suficienţa şi precizia datelor de identificare obţinute anterior.

De asemenea, punctul 22 din Regulament prevede că entitatea raportoare trebuie să poată demonstra organelor cu funcţii de supraveghere, prin documente confirmative, că amploarea măsurilor de precauţie întreprinse de aceasta este adecvată, având în vedere riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.

Entitatea raportoare urmează să se asigure că tranzacţiile şi relaţiile de afaceri cu clientul sunt conforme informaţiilor furnizate, în acest scop asigurând o monitorizare continuă prin:

  • determinarea operaţiunilor ordinare (specifice) ale clientului;
  • monitorizarea operaţiunilor clientului în scopul determinării corespunderii operaţiunilor ordinare (specifice) pentru acel client sau pentru clienţii din cadrul categoriilor similare;
  • dispunerea de sisteme informaţionale manageriale adecvate în scopul prezentării persoanelor responsabile şi a analizei centralizate a informaţiei din cadrul tuturor sistemelor necesare pentru identificarea, analiza şi monitorizarea eficientă a conturilor clienţilor cu grad de risc sporit;
  • identificarea de către entitatea raportoare a operaţiunilor suspecte, inclusiv a celor ocazionale sau potenţiale, precum şi a surselor mijloacelor folosite de client în aceste operaţiuni.

Reieşind din obligaţia de raportare a activităţilor şi tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acestora şi de finanţare a terorismului, entităţile raportoare va dispune de proceduri clare în acest sens. Acestea trebuie să prevadă modul de informare, a conducerii şi, după caz, a serviciului de securitate internă, despre problemele ce ţin de prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

În ceea ce priveşte bunurile suspecte, activităţile sau tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni asociate acestora şi de finanţare a terorismului, care sunt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sunt deja realizate, entitatea raportoare se obligă să le indice în formulare speciale, cu remiterea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (în continuare – SPCSB) în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanţelor care generează suspiciuni.

În cazul clienţilor care realizează tranzacţii în numerar printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100 mii de lei ori prin mai multe operaţiuni în numerar care par a avea o legătură între ele, entitatea raportoare completează un formular special, cu remiterea către SPCSB în decurs de 10 zile calendaristice, începând cu prima zi a lunii de gestiune şi terminând cu ultima zi a lunii calendaristice.

Cât despre clienţii care realizează tranzacţii prin virament
printr-o operaţiune în valoare de cel puțin 500 mii lei
,  entitatea raportoare completează un formular, cu remiterea către SPCSB cel târziu la data de 15 a lunii următoare lunii de gestiune.

De asemenea, punctul 72 din Regulament pune în sarcina entităţii raportare păstrarea documentelor şi informaţiilor despre clienţi şi beneficiarii efectivi, obţinute în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii, inclusiv copiile documentelor de identificare, arhiva documentelor primare, corespondenţa de afaceri, rezultatele analizelor şi cercetărilor efectuate privind identificarea tranzacţiilor complexe şi neordinare, pe perioada activă a relaţiei de afaceri şi pe o perioadă de 5 ani după terminarea acesteia sau după data efectuării tranzacţiilor ocazionale, iar ulterior până la 5 ani în format electronic.

Totodată, datele păstrate trebuie să fie suficiente încât să permită reconstituirea fiecărei activităţi sau tranzacţii astfel încât, în caz de necesitate, să servească ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale.

Pentru mai multe detalii, consultați Regulamentul privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară.

Autor: Elena PODOLEANU

Sursă cover: monitorul.fisc.md