Recent vizitând zakon.ru, am găsit un articol care mi-a trezit interes prin însăși denumirea sa: когда исчезнет разница между юристами-“практиками” и юристами-“теоретиками”? sau în română: Când va dispărea deosebirea dintre jurist-“practician” și jurist-“teoretician”? scris de profesorul rus Roman Bevzenko. Cred că tezele înaintate de profesorul rus sunt aplicabile și mediul juridic din Republica Moldova. Am observat o similitudine din acest punct de vedere: atât la noi cât și la ei avem întipărit la nivel cognitiv două mari categorii ca și doi oameni complet diferiți: practicieni și teoriticieni (sau academicieni). De ce se întâmplă asta și de ce ei nu prea se înțeleg? (În special practicienii au o atitudine de superioritate față de teoriticieni).
După părerea lui Roman Bevzenko, aceste distorsiuni nu ar fi dacă practicienii ar depune măcar puțin efort să înțeleagă dreptul civil nu ca pur și simplu niște texte legale, dar ca un sistem de cunoștințe.
Există anumite întrebări la care pur și simplu nu poți găsi un răspuns fără a deține acest sistem de cunoștințe: Cum rezolvăm o neconcordanță între 2 norme juridice sau lacunele legislative? Cum interpretăm legea? Cum aplicăm analogia legii? Cum înțelegem modificările Codului Civil scrise tot de teoreticieni? (actual pentru Republica Moldova). Credința că tot ce are nevoie un jurist e scris în lege (practicienii “avansați” mai adaugă și Hotărârile Plenului CSJ) este o credință naivă într-o lege perfectă – pur și simplu imposibil.
Un exemplu apropiat de profesiile juridice sunt medicii. Un medic care practică în oricare domeniu al medicinii mereu urmărește ultimele tendințe academice locale și internaționale din domeniul său. Un medic niciodată nu s-ar opune unui teoretician.
Dar de ce acest fenomen este în drept?
Miezul acestei probleme se află în dezvoltarea istorică a dreptului țării noastre și anume, în perioada sovietică. Din motiv că știința dreptului civil în acea perioada se preocupa doar de “deosebirea obiectului și metodei de reglementare” și de alte întrebări metafizice, aceasta a dobândit reputația de o știință nepractică. Aceasta se întâmpla din cauza regimului sovietic de atunci și economiei planificate. Atunci când lipsește dreptul de proprietate în circuitul economic, nici nu mai este sens să abordezi în serios limitele dreptului de proprietate ca concept teoretic. Știința îi rămânea să abordeze doar acele probleme metafizice fără suport practic: raportul juridic, obiectul și metoda de reglementare, și alte întrebări de o “importanță majoră”.
Profesorul Bevzenko adaugă că în perioada aflării sale la Curtea Supremă de Arbitraj (Высший Арбитражный Суд) deseori se afla în situația când căuta soluția unei probleme practice în doctrină și nu le găsea (în limba rusă), pe când în limba germană, engleză și franceză material era foarte mult. Anume în așa condiții și s-a format aceste două segmente în societatea juridică.
Însă, lucrurile se schimbă. În Federația Rusă aceasta se observă prin conferințele și alte evenimente juridice cu tematici practice din cercul academic. La fel, statisticile site-ului zakon.ru arată un trend ridicat în scrierea articolelor științifice ce tratează probleme practice. Literatura rusească a științei dreptului civil la fel nu mai abordează acele teorii metafizice, dar încearcă să ofere răspunsuri teoretice la întrebări absolut practice. În linii generale, un jurist de pe piața rusească deja poate găsi acel suport teoretic care îl ajută să găsească soluții practice.
Concluzie personală: nu pot să nu remarc și la noi aceste schimbări. Conferințele prin intermediul cărora se dezbat probleme practice și articolele științifice al tinerilor și ambițioșilor profesioniști pot fi o dovadă de mișcare în direcția corectă. Însă, acești pași pași nu sunt suficienți, atâta timp cât literatura juridică de drept civil încă mai abordează tematici metafizice (primele prelegeri la Facultatea de Drept încă mai sunt despre obiectul și metoda de reglementare). Răspunsuri la probleme complexe practice de drept civil pot fi soluționate doar prin studierea literaturii în engleză, franceză, germană și rusă (care, din câte vedem, au avut și ei până nu demult aceeași problemă).
Articolul în original poate fi accesat pe site-ul zakon.ru.
