MELNIC | BERCU Legal Advisors își menține angajamentul de a oferi informații juridice esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova. În prezenta ediție, vă prezentăm principalele modificări legislative adoptate în luna septembrie 2025 și impactul acestora asupra activității antreprenoriale.

Hotărârea Guvernului 527/2025 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Fondul de susţinere a inovaţiilor digitale şi a start-upurilor tehnologice şi modificarea Hotărârii Guvernului nr.1144/2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”

/ în vigoare 04.10.2025 / 

Noul regulament instituie fondul, ce este stabilit pentru realizarea măsurilor din Planul de Creștere a Republicii Moldova, care prevede extinderea accesului la finanțare pentru startup-uri din domenii de inovație digitală. Acesta vine ca un pas firesc după performanțele înregistrate de MITP în ultimii ani și marchează o etapă strategică în dezvoltarea sectorului IT, trecând de la modelul bazat pe outsourcing către stimularea dezvoltării de produse proprii, inovative și competitive pe piața globală.

Ținând cint de faptul că impactul economic al MITP în 2024 este de:

• 15,2 miliarde lei cifră de afaceri a rezidenților (aprox. 800 milioane euro);
• 1,5 miliarde lei contribuție la bugetul public național, cu 14% mai mult decât în 2023;
• 2.154 de rezidenți din 42 de țări, dintre care 288 companii cu capital străin;
• 88% din vânzări realizate pe piețele externe;peste 24.200 de angajați, dintre care 32% femei.

Noul Fond va canaliza acest potențial către dezvoltarea unor domenii strategice precum inteligență artificială, securitate cibernetică, gov-tech, biotech, agri-tech, cloud sau robotică.

Fondul va fi gestionat de Administrația „Moldova IT Park”, iar selecția și monitorizarea proiectelor vor fi realizate printr-un Comitet de coordonare, care va asigura un proces transparent și eficient.

În paralel, Guvernul modernizează cadrul de funcționare al MITP, introducând mecanisme administrative mai clare, reguli pentru evitarea blocajelor decizionale, actualizarea atribuțiilor Consiliului Parcului, digitalizarea completă a procesului de înregistrare și ajustarea regimului financiar, inclusiv majorarea cotizației minime a rezidenților la 3 unități convenționale (150 lei).

Legea 227/2025 pentru modificarea unor acte normative (optimizarea proceselor de obţinere a actelor permisive) 

/ în vigoare din 05.02.2026 / 

Actul permisiv este un document oficial emis de stat – cum ar fi o autorizație, o licență sau un aviz – pe care o persoană trebuie să îl obțină înainte de a începe o anumită activitate economică. De exemplu, un antreprenor care vrea să deschidă o cafenea trebuie să obțină autorizație sanitară, autorizație pentru alimentație publică, avize de la pompieri și alte documente – chiar dacă spațiul este mic, respectă toate regulile și clientul ar putea intra de a doua zi. Acest proces este deseori birocratic, consumator de timp și de bani.

Principalele soluții vizate în act țin de eliminarea unor acte permisive, transformarea actelor permisive în notificări sau comasarea cu alte acte permisive, reducerea genurilor de activitate asupra cărora se aplică, scurtarea termenului de eliberare și prelungirea termenului de valabilitate, sau chiar excluderea termenului, precum și excluderea documentelor nejustificate solicitate la eliberarea actelor permisive. Sunt vizate peste 80 de acte permisive, din care peste 30 sunt transformate în nepermisive și peste 50 îmbunătățite.

În cele din urmă, Legea fortifică sistemul de asigurare a calității în reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. Sunt introduse mecanisme clare de aprobare tacită, reguli noi pentru actualizarea în timp real a informațiilor din portalul unic al serviciilor publice (SIA GEAP), obligația digitalizării complete a procedurilor, precum și reguli privind notificarea oficială ca alternativă la autorizații.

Hotărârea Guvernului 534/2025 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional e-Notariat

/ în vigoare 05.09.2025 /

Ministerul Justiției, cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al partenerilor de dezvoltare, au elaborat Conceptul Sistemului informațional e-Notariat a cărui scop este creșterea eficienței serviciilor notariale prin automatizarea proceselor, reducerea timpului necesar pentru desfășurarea tranzacțiilor și eliminarea barierei geografice prin accesul online. 

Prin implementarea Sistemului se urmărește asigurarea notarilor cu o soluție informatică care va facilita accesul instant la date prin interoperabilitatea cu resursele informaționale de stat.

Conform Legii, obiectivele sistemului sunt simplificarea și accelerarea proceselor notariale pentru a reduce timpul și resursele implicate la elaborarea și autentificarea documentelor; asigurarea accesului la serviciile notariale într-un mod simplificat și accesibil pentru publicul larg, inclusiv posibilitatea de a accesa serviciile online; raționalizarea procesului de prestare a serviciilor notariale și digitalizarea proceselor de lucru interne ale notarilor; adoptarea unor standarde comune pentru documentele electronice autentificate.

Totodată, se preconizează că implementarea sistemului va reducere costurile operaționale și va spori calitatea mijloacelor de comunicare, prin asigurarea accesului rapid la date și elaborarea unei soluții comune care va putea fi ușor partajată între notari.

Un alt obiectiv al e-Notariat constă în facilitarea accesului în timp real la datele din registrele de stat și utilizarea tehnologiilor avansate pentru a preveni și detecta tentativele de fraudă în procesul de autentificare a documentelor, dar și implementarea măsurilor de securitate adecvate pentru a proteja datele sensibile și confidențiale, asigurând confidențialitatea și integritatea documentelor electronice autentificate.

Dezvoltarea SI, conform estimărilor preliminare, nu implică costuri financiare asupra bugetului de stat, la etapa de dezvoltare și pilotare, acestea urmând a fi realizate în limita resurselor prognozate și alocate de partenerii de dezvoltare, de circa 450 mii euro. Ulterior, costurile de găzduire a sistemului în MCloud, de interacțiune prin MConnect și de mentenanță vor fi preluate de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. O parte din costurile operaționale vor fi acoperite prin taxele notariale, procedura și modul urmând a fi stabilite de Ministerul Justiției.

Hotărârea Guvernului 551/2025 cu privire la Portalul guvernamental de verificare a datelor 

/ în vigoare 05.09.2025 /

Persoanele juridice de drept public și de drept privat, precum și persoanele fizice abilitate conform cadrului normativ să îndeplinească un serviciu public sau de interes public, care din diferite motive nu au acces la platforma de interoperabilitate (MConnect), vor asigura verificarea on-line a înregistrărilor privind adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară sau a altor informații disponibile pe Portalul guvernamental de verificare a datelor, prin accesarea adresei electronice https://verifica.gov.md

Conform Regulamentului privind funcționarea și utilizarea Portalului, acesta va reprezenta un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor menționate supra, un mecanism eficient, fiabil şi modern de verificare, prin intermediul unui punct de acces, a informațiilor documentate necesare pentru prestarea unui serviciu public sau a unui serviciu de interes public, disponibile în cadrul registrelor şi sistemelor informaționale de stat.

În temeiul hotărârii aprobate, ministerele, Cancelaria de Stat, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaționale din sfera lor de competentă, autoritățile/instituțiile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, în limitele competențelor prevăzute de lege vor asigura, în conformitate cu prevederile actelor normative în materie de schimb de date și interoperabilitate, disponibilitatea datelor pe care le dețin în propriile registre și SI, în mod proactiv sau conform solicitărilor înaintate de IP „Agenția de Guvernare Electronică”, în scopul expunerii acestora în cadrul Portalului și, opțional, la necesitate, generarea documentelor electronice ce conțin date din registre de stat.

Odată cu instituirea Portalului, nu se va admite solicitarea documentului confirmativ de la persoanele fizice care se adresează pentru obținerea unui serviciu public sau a unui serviciu de interes public pentru prestarea căruia este prevăzută verificarea înregistrării la domiciliu și/sau de reședință temporară în Registrul de stat al populației sau a altor informații necesare prestării serviciilor publice sau a serviciilor de interes public, dacă înregistrările sau informațiile respective sunt disponibile în Portalul guvernamental de verificare a datelor.

Dezvoltarea Portalului se va asigura din contul bugetului IP „Agenția de Guvernare Electronică” și va constitui, conform estimărilor preliminare, 75 mii lei.

Legea 196/2025 privind siguranţa generală a produselor

/ în vigoare din 11.03.2026 /

Legea nr. 196/10.07.2025 privind siguranța generală a produselor instituie cadrul-cadru modern de protecție a consumatorilor, aliniat parțial la Regulamentul (UE) 2023/988. Ea consacră cerința generală ca pe piață să fie introduse sau puse la dispoziție doar produse sigure și detaliază criteriile de evaluare a siguranței – de la concepție, etichetare și public-țintă (inclusiv consumatori vulnerabili), până la securitatea cibernetică și funcționalități evolutive. Se instituie prezumția de conformitate pentru produsele care respectă standardele moldovenești ce transpun standarde europene; în lipsa acestora, sunt avute în vedere alte repere tehnice și de bună practică. Domeniul de aplicare acoperă și vânzările la distanță: o ofertă online este considerată destinată consumatorilor din Republica Moldova atunci când operatorul își direcționează activitățile către piața națională.

Obligațiile operatorilor economici sunt structurate pe veriga din lanțul de aprovizionare. Producătorii trebuie să facă analiză internă de risc, să întocmească și păstreze documentație tehnică 10 ani, să marcheze trasabil produsul și să asigure instrucțiuni în limba română; la identificarea unui risc, ei declanșează prompt măsuri corective (retragere/rechemare) și notifică prin SI SRIPP. Importatorii și distribuitorii au obligații paralele de verificare, depozitare/transport fără a compromite siguranța, informare rapidă și cooperare cu autoritățile; dacă modifică substanțial produsul, devin asimilați producătorului. Pentru orice produs reglementat trebuie să existe o „persoană responsabilă” înregistrată în Republica Moldova, iar în ofertele online se afișează vizibil datele producătorului/persoanei responsabile, identificatorii produsului și avertismentele de siguranță. Furnizorii de piețe online primesc un regim dedicat: punct unic de contact, procese interne de siguranță, executarea ordinelor autorităților în două zile lucrătoare, verificări periodice prin SI SRIPP și obligația de a informa direct clienții afectați.

Pilonul de supraveghere se sprijină pe Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor și pe Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Legea instituie Sistemul informațional național de schimb rapid de informații pentru produsele periculoase (SI SRIPP) cu două portaluri: unul public, pentru transparență și raportarea de către consumatori, și unul pentru mediul de afaceri, pentru notificări și comunicare structurată. În plan extern, se prevede accesul la sistemul european „Safety Gate” în baza unui acord internațional; notificările privind măsuri corective pentru riscuri grave trebuie operate rapid (în patru zile lucrătoare). Drepturile consumatorilor sunt întărite: informare directă la rechemare, anunț de rechemare standardizat și cel puțin două opțiuni reparatorii (reparare, înlocuire, rambursare), fără costuri și fără inconveniente semnificative.

Legea 167/2025 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a pieţei de capital din Republica Moldova pentru perioada 2025 – 2030

/ în vigoare 11.10.2025 / 

În prezent, piața de capital din Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări structurale, caracterizate, în principal, de absența unor mecanisme viabile de finanțare a economiei prin instrumentele pieței de capital. În context, adoptarea și implementarea unei noi strategii este necesară pentru a răspunde problemelor actuale prin reforme legislative, precum și prin măsuri de promovare și modernizare a infrastructurii.

Respectiv, Strategia națională de dezvoltare a pieței de capital din Republica Moldova pentru perioada 2025 – 2030 se concentrează pe diversificarea surselor de finanțare atât a sectorului corporativ, cât și a celui de stat. La fel, se urmărește facilitarea accesului la capital pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și protejarea drepturilor investitorilor și creșterea transparenței. Autorii susțin că implementarea acestei strategii va contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Strategia conține 5 obiective generale şi 20 de direcții prioritare, care vin să redreseze cele mai importante constrângeri şi impedimente în dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova. Astfel, documentul se referă la sporirea accesului companiilor la finanțare pe termen lung prin utilizarea instrumentelor pieței de capital; extinderea bazinului de investitori activi; modernizarea infrastructurii de capital; dezvoltarea instrumentelor noi pe piața de capital; armonizarea legislației în domeniu, conform procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Până în 2030, se urmărește: (i) ca emisiunile noi (acțiuni + obligațiuni) de minimum 1 mil. lei să ajungă la 20% din totalul emisiunilor, (ii) capitalizarea bursieră să urce la ~5,2% din PIB, (iii) să fie listate cel puțin 25 de companii pe piața reglementată și MTF, (iv) ponderea VMS cu maturitate >1 an în stocul VMS aflat în circulație să depășească 30%, respectiv în volumul anual emis să fie de minimum 20%. Aceste repere KPI ancorează direcțiile prioritare: creșterea ofertei de instrumente, extinderea bazei de investitori, prelungirea maturităților datoriei publice și activarea listărilor, inclusiv prin stimulente pentru companii.

Pe partea de infrastructură și guvernanță, strategia cere modernizarea întregului lanț de tranzacționare–posttranzacționare (sistem de tranzacționare cu funcționalități și standarde globale, decontare sigură și eficientă), întărirea membrilor bursei (societăți de investiții), reguli clare pentru investitori locali și străini, precum și listarea companiilor cu potențial, inclusiv prin privatizări și stimulente pentru listări. Educația investitorilor de retail este tratată ca pilon transversal. În același timp, direcțiile de reformă fiscal-bugetară și de datorie publică sunt aliniate: spațiul fiscal și structura actuală a datoriei permit diversificarea instrumentelor (mai multe obligațiuni pe termen lung, inclusiv municipale și corporative), cu o trecere treptată de la bonuri scurte la maturități mai lungi și, la nevoie, accesarea piețelor externe.

Hotărârea Guvernului 589/2025 privind aprobarea Conceptului Sistemului informaţional „Controlul comerţului cu mărfuri strategice” şi a Regulamentului cu privire la modul de ţinere a Registrului de stat al controlului comerţului cu mărfuri strategice

/ în vigoare 12.03.2026 / 

​​Implementarea Sistemului informațional „Controlul comerțului cu mărfuri strategice” (SI CCMS) în RM are drept scop modernizarea și eficientizarea proceselor de autorizare și monitorizare a exporturilor, reexporturilor, importurilor și tranzitului de aceste mărfuri.

 Conform Conceptului, necesitatea SI CCMS este dictată de complexitatea crescândă a comerțului internațional și de riscurile asociate proliferării armelor de distrugere în masă și a tehnologiilor cu potențial militar. Prin intermediul SI CCMS, RM își va consolida capacitatea de a preveni transferurile ilicite de bunuri și tehnologii sensibile, contribuind astfel la asigurarea securității naționale și internaționale.

În afirmația autorilor, implementarea SI CCMS va permite o mai bună aliniere a republicii la acquis-ul UE și la atingerea următoarelor obiective majore în domeniul controlului comerțului cu mărfuri strategice:

•  simplificarea procedurilor – accelerarea proceselor de autorizare, oferind operatorilor economici un mediu de lucru mai transparent și mai eficient;
• îmbunătățirea transparenței – asigurarea accesului facil la informații privind reglementările în domeniul comerțului strategic și statusul cererilor de autorizare;
• consolidarea controlului – implementarea unui sistem de monitorizare în timp real a fluxurilor comerciale, permițând identificarea rapidă a eventualelor încălcări;
• asigurarea conformității – alinierea la standardele internaționale în domeniul controlului exporturilor, precum și la cerințele impuse de partenerii de dezvoltare;
• îmbunătățirea cooperării internaționale – facilitarea schimbului de informații cu alte țări și organizații internaționale în domeniul controlului comerțului cu mărfuri strategice.

 De menționat, că din 1 ianuarie 2025 a intrat în vigoare Legea 213/2024  privind controlul comerțului cu mărfuri strategice, în temeiul căreia Guvernul urmează să aprobe cadrul normativ secundar, necesar implementării noilor prevederi, inclusiv, listele mărfurilor strategice supuse controlului. 

Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei 210/2025 pentru aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţii simultane de către societăţile de asigurare

/ în vigoare 16.10.2025 /

Noul regulament disciplinează activitatea simultană a asigurătorilor pe segmentele „asigurări de viață” și „asigurări generale”, abrogând vechiul cadru al CNPF (HCNPF 24/19/2011). Esența reformei este separarea strictă a gestiunii pe cele două linii: structură organizatorică și personal distinct, responsabili dedicați, evidență contabilă și registre separate, constituirea și acoperirea separată a rezervelor tehnice, fonduri proprii, indicatori de lichiditate și de solvabilitate calculați distinct, precum și respectarea cerinței de capital minim la nivel de fiecare categorie. Orice utilizare încrucișată a resurselor este interzisă fără aprobarea prealabilă a BNM.

Regulamentul introduce un regim de control ex-ante pentru cheltuielile comune și pentru mutările de resurse între linii. Asigurătorul trebuie să obțină aprobarea BNM asupra „metodei de repartizare” a cheltuielilor între viață și non-viață, depunând până la 31 octombrie anul N un dosar substanțial (analize cantitative și calitative, situații financiare specializate pe fiecare linie, comparații de impact asupra capitalurilor proprii, fonduri eligibile, rezerve, prime etc.), metoda urmând să se aplice de la 1 ianuarie anul N+1. BNM poate refuza dacă informațiile sunt eronate/incomplete sau dacă nu sunt respectate cerințele legale; metoda aprobată se menține cel puțin pe durata unei perioade de gestiune, cu obligația asigurătorului de a o monitoriza și de a o revizui când apar deviații semnificative.

Transferul de active și/sau al profitului între cele două activități necesită, la rândul său, aprobare prealabilă a BNM, pe baza unui raport semnat de funcțiile-cheie actuarială și de management al riscului care să demonstreze că drepturile deținătorilor de polițe nu sunt afectate și că, și după transfer, fiecare linie respectă cumulativ: cerința de capital minim și nivelul fondurilor proprii eligibile, regulile privind activele admise pentru acoperirea rezervelor și a capitalului, precum și pragurile minime pentru solvabilitate și lichiditate. BNM decide în 30 de zile de la primirea dosarului complet (cu posibilitatea de prelungire motivată), notifică lipsurile în 5 zile, iar asigurătorul le completează în 10 zile; neconformarea atrage încetarea procedurii. Hotărârea intră în vigoare la o lună de la publicare.

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea  Regulamentului cu  privire la modul  de elaborare, aprobare, implementare şi monitorizare a instrumentelor de susţinere destinate înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţate din bugetul de stat nr. 603  din  17.09.2025

/ în vigoare 19.09.2025 /

 Conform Regulamentului, toate instrumentele de susținere elaborate în conformitate cu prevederile acestuia, vor fi destinate persoanelor fizice și/sau întreprinderilor înregistrate în RM, definite în conformitate cu prevederile Legii 179/2016 cu privire la ÎMM, cu excepția întreprinderilor de stat și municipale care: nu se află în proces de insolvabilitate, reorganizare/lichidare/suspendare a activității; nu au: restanțe față de BPN, fondatori, acționari sau deținători al cotelor-părți persoane juridice înregistrate în jurisdicții care nu implementează standarde internaționale de transparență etc.

În cadrul instrumentelor de susținere financiară nerambursabilă vor putea fi eligibile așa categorii de cheltuieli ca:

• investițiile în echipamente și în infrastructura întreprinderii (achiziționarea de echipamente, utilaje și linii de producție, modernizarea spațiilor destinate producției, depozitării sau prestării serviciilor, achiziționarea materiilor prime etc.);
• investițiile în active nemateriale (obținerea certificatelor de conformitate și a altor documente, înregistrarea mărcilor etc.);
• digitalizarea și transformarea tehnologică (implementarea de soluții software individuale sau integrate pentru managementul afacerii etc.);
• implementarea principiilor economiei circulare care includ integrarea materiilor prime reciclabile în producție și implementarea unor sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor;
• accesul pe piețe (dezvoltarea rețelelor de distribuție și logistică, identificarea și penetrarea de noi piețe, certificarea internațională a produselor etc.);
• servicii de dezvoltare a afacerii (instruirea și perfecționarea personalului, consultanță în planificarea și gestionarea afacerii).

Neeligibile, în cadrul instrumentelor de susținere financiară nerambursabilă, conform Regulamentului, vor fi următoarele categorii de cheltuieli: impozite și taxe; pierderi sau diferențe rezultate din fluctuații ale cursului valutar; costuri aferente finanțării prin leasing sau credit; cheltuieli legate de arenda sau locațiunea spațiilor, oficiilor sau terenurilor necesare pentru desfășurarea activității; consumabile și cheltuieli administrative; achizițiile și/sau construcțiile imobilelor cu destinație locativă sau administrativă.

Legea 253/2025 cetăţeniei Republicii Moldova

/ în vigoare 24.12.2025 /

Adoptarea noii legi privind cetățenia Republicii Moldova a fost dictată de necesitatea de a moderniza și ordona regulile care au funcționat timp de decenii. Normele vechi nu țineau cont de noile angajamente internaționale ale țării, precum și de provocările actuale din domeniul migrației și securității.

Legea este orientată spre:

• alinierea legislației naționale la standardele europene;
• consolidarea controlului asupra veridicității documentelor și a datelor personale ale solicitanților;
• eliminarea abuzurilor la recunoașterea cetățeniei prin origine;
• protecția drepturilor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a celor care locuiesc peste hotare.

Astfel, reforma urmărește două obiective simultane: simplificarea procedurii pentru solicitanții de bună-credință și înăsprirea filtrelor pentru cei care încearcă să obțină cetățenia prin ocolirea legii. Noua lege stabilește mai multe temeiuri legale prin care o persoană poate deveni cetățean al Republicii Moldova:

1. Prin naștere.
2. Prin recunoaștere (recunoaștere).
3. Prin adopție.
4. Prin tutelă sau curatelă.
5. Prin naturalizare (în baza șederii).

Este necesară o perioadă minimă de 10 ani de ședere legală în țară. Pentru persoanele apatride sau cele care beneficiază de protecție — sunt suficienți 8 ani. Examenul la Constituție și la cunoașterea limbii române este obligatoriu. Se verifică suplimentar veniturile, legalitatea șederii și inexistența unor riscuri pentru securitatea statului. Aceste mecanisme oferă căi diferite pentru diverse categorii de solicitanți, dar fiecare dintre ele presupune acum mai multe cerințe formale și verificări suplimentare.

Noile condiții și înăspriri

1. Verificările MAI și SIS.
2. Examen la limbă și Constituție.
3. Depunere personală obligatorie.
4. Posibilitatea interviurilor.
5. Verificarea documentelor.
6. Taxe și tarife.

Pentru cererile depuse în Republica Moldova se percepe taxă de stat și tarife pentru serviciile publice. Pentru cele depuse prin consulate — taxă consulară și tarifele stabilite de Guvern.

În noua lege termenele nu sunt fixate expres pentru fiecare categorie de solicitanți, dar este prevăzută procedura care stabilește cine și cum procesează cererea, precum și ce verificări sunt obligatorii. Aceasta înseamnă că durata reală a procedurii depinde acum de mai multe etape și de autoritățile implicate.

Agenția Servicii Publice (ASP) sau misiunea diplomatică primește cererea și o verifică în conformitate cu formularul tipizat stabilit.

Ministerul Afacerilor Interne analizează cazierul, comportamentul solicitantului și statutul său legal, precum și formulează o concluzie. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) verifică aspectele legate de securitatea națională, convocă solicitantul la interviu dacă este necesar și solicită documente suplimentare.

Autoritățile competente pot convoca solicitantul la interviu, notificându-l cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte. De asemenea, acestea pot solicita confirmări privind autenticitatea documentelor de la instituții străine, ceea ce prelungește în mod obiectiv termenele.

După finalizarea verificărilor, dosarul ajunge la Comisia pentru probleme de cetățenie și azil politic pe lângă Președintele Republicii Moldova, care emite o concluzie și pregătește materialele pentru decizia șefului statului.

Decizia finală este luată de Președintele Republicii Moldova prin semnarea decretului de acordare, redobândire sau refuz al cetățeniei.

Astfel, procesul a devenit mai etapizat: solicitantul trebuie să țină cont că la termenele formale ale ASP se adaugă timpul necesar verificărilor efectuate de MAI și SIS, precum și eventualele solicitări internaționale de confirmare a documentelor. În practică, chiar și cazurile simple vor dura câteva luni, iar cele mai complexe — un an sau mai mult.

Legea 189/2025 pentru modificarea unor acte normative (consolidarea cadrului de protecţie a drepturilor consumatorilor de servicii financiare)

/ în vigoare 26.10.2025 /

Proiectul de lege care aduce o protecție sporită consumatorilor și crește responsabilitatea furnizorilor de servicii financiare a fost adoptat recent, în lectură finală, de către Legislativ. Acesta este doar primul pas în modernizarea protecției consumatorilor de servicii financiare.

Astfel, modificările aduse cadrului legal vor extinde categoriile de servicii și consumatori care vor fi acoperiți de protecția drepturilor consumatorilor financiari:

• După intrarea în vigoare a legii, colectarea datoriilor pe contractele de credit de consum va fi supravegheată de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care va urmări respectarea limitelor privind mărimea comisioanelor și altor plăți aferente creditului (pe dobândă, comisioane și pe costul total al creditului care nu trebuie să depășească suma debursată);
• Pentru eradicarea practicilor comerciale incorecte și a altor abuzuri în procesul vânzărilor de bunuri în credit, CNPF va supraveghea modul de prestare a serviciilor financiare de către intermediari (asistenții în brokeraj, intermediarii de credite);
• De asemenea, beneficiarii de credite de consum oferite de Asociațiile de Economii și Împrumut vor fi echivalați în drepturi cu restul categoriilor de consumatori de credite;
• Fidejusorii din contactele de credit de consum vor fi acoperiți de prevederile legii privind contractele de credit de consum (Legea nr. 202/2013) la fel ca și debitorii.   

Chiar dacă principalele îmbunătățiri privind protecția consumatorilor financiari urmează a fi efectuată prin procesul de armonizare la cadrul UE (2025-2027), totuși câteva elemente au fost introduse și în pachetul de modificări adoptat:

• Creditorii vor fi obligați să elaboreze și să aprobe politici interne privind restructurarea rezonabilă a datoriilor debitorilor ajunși în dificultate. Aceasta, împreună cu completarea art. 13 din Legea privind creditele de consum, va oferi o protecție suplimentară debitorilor în special în perioade de crize;  
• Au fost aduse câteva completări și precizări în Legea privind creditele de consum (Legea nr. 202/2013) (i) privind aplicarea dobânzii de întârziere în contractele de credit, ceea ce va exclude abuzurile întâlnite anterior prin utilizarea acesteia, (ii) a fost impusă obligativitatea includerii graficului de plăți în informația precontractuală, ce va oferi consumatorului posibilitatea de a lua o decizie mai bine fundamentată;
• A fost eliminată confuzia privind calcularea vechimii de trei ani pentru reparația cu piese originale noi a vehiculului asigurat. Prin modificarea adusă, aceasta va începe să curgă din momentul primei înmatriculări în loc de anul de producere. Astfel, a fost eliminată o nedreptate față de posesorii de vehicule la care vehiculele erau înmatriculate prima dată cu mult după fabricarea acestora;
• Au fost introduse cerințe importante pentru protecția consumatorilor de servicii de asigurare pentru prevenirea vânzării unor servicii neconforme necesităților și nesolicitate. Furnizorii, înainte de încheierea contractelor, vor fi obligați să evalueze cerințele și necesitățile consumatorilor, astfel încât contractele propuse să corespundă intereselor, nevoilor și situației specifice fiecărui consumator. De asemenea, înainte de încheierea contractelor de asigurare, furnizorii vor fi obligați să prezinte beneficiarilor documentul de informare privind produsul de asigurare (informații precontractuale);
• Pentru a eficientiza procesul de constat amiabil a fost introdusă posibilitatea completării formularului prin intermediul mijloacelor electronice;
• Pentru sporirea protecției consumatorilor de produse combinate (de exemplu procurarea bunurilor în credit cu componente de asigurare) au fost introduse reglementări privind informarea consumatorilor pe fiecare componentă a produsului (cost, termene), precum și posibilitatea de a cumpăra bunurile sau serviciile separat;
• Suplimentar au fost introduse cerințe privind informațiile incluse în publicitatea serviciilor de asigurare, aceasta contribui la prevenirea publicității înșelătoare.

De asemenea, pentru a spori responsabilitatea directă a furnizorilor și a eficientiza procesul de soluționare a reclamațiilor, a fost instituită procedura de adresare și examinare a reclamațiilor de către furnizori. Totodată, în cazul dezacordului cu rezultatul primit de la furnizor, consumatorul este în drept să depună o petiție în adresa CNPF sau să meargă în instanță. A fost stabilit un termen maximal de 15 zile lucrătoare în care furnizorii vor fi obligați să vină cu un răspuns.

Totodată, pentru sporirea capacității CNPF de supraveghere a serviciilor financiare privind respectarea drepturilor consumatorilor, a fost introdus dreptul CNPF de a efectua „cumpărătura de control”. Aceasta va permite autorității să depisteze încălcările drepturilor consumatorilor care nu pot fi identificate prin alte mijloace și probe.  

Această lege reprezintă un pas important în reformarea pieței financiare, contribuind la consolidarea încrederii publicului și la promovarea unor practici corecte și responsabile în furnizarea serviciilor financiare.

Memorandum de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind abolirea reciprocă a regimului de vize

/ în vigoare 04.09.2025 /

Documentul a fost semnat pe data de 4 august, la Abu Dhabi de către viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi și omologul său emirian, Șeicul Abdullah bin Zayed al Nahyan.

În baza Memorandumului, cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în Emiratele Arabe Unite fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice în decursul a 180 de zile calendaristice. Această măsură facilitează libera circulație, contribuie la dezvoltarea contactelor interumane și deschide noi oportunități pentru mediul de afaceri, turism și cooperare culturală.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că această realizare este un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite și reflectă deschiderea reciprocă pentru extinderea cooperării în domenii de interes comun.