CSJ a publicat un nou aviz consultativ privind încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților.
Cauza
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, din 20 mai 2025, a fost încetat procesul penal în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motivul împăcării părților. Instanța a constatat, în ședința preliminară, că partea vătămată a depus o cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal, pe motiv că s–a împăcat cu inculpatul. Instanța, în baza art. 285 alin. (1) pct. 2), art. 332 alin. (1) și art. 350 Cod de procedură penală, a încetat procesului penal.
La 04 iunie 2025, procurorul a declarat recurs, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care făptuitorul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal și, ulterior, să fie examinată cererea de împăcare, precum și trimiterea cauzei la rejudecare.
La 29 iulie 2025, Curtea de Apel Bălți a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza la rejudecare, deoarece eroarea admisă nu putea fi corectată în recurs, iar cauza penală a revenit la Judecătoria Bălți, sediul Glodeni. Prin încheierea din 26 septembrie 2025, ultima a a solicitat Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz consultativ.
Motivarea CSJ
Instanța pornește de la ideea că, în speță, temeiul de încetare este împăcarea părților care este un temei de nereabilitare, adică pornește de la premisa că fapta a fost comisă și că inculpatul este, în principiu, vinovat, doar că statul renunță să-l mai tragă la răspundere penală pentru că victima și făptuitorul s-au împăcat (mutatis mutandis decizia nr. 1ra–303/24, § 36). Curte reține:
Curtea afirmă că Codul de procedură penală nu spune expres când, în cursul procesului, se poate dispune încetarea pentru împăcarea părților, așa că acest lucru se deduce din ansamblul regulilor. Împăcarea poate interveni doar după ce instanța constată (sau inculpatul recunoaște) că fapta există și că el a comis-o. Recunoașterea trebuie să fie clară, voluntară, în cunoștință de cauză și supusă unui control judiciar efectiv, ceea ce nu se poate realiza în ședința preliminară.
În cazul în care procesul este încetat fără cercetarea probelor și fără o constatare a vinovăției, se riscă încălcarea prezumției de nevinovăție. CSJ afirmă în acest sens:
„23. Încetarea procesului penal fără cercetarea probelor și fără constatarea vinovăției poate aduce atingere prezumției de nevinovăție, garantată de art. 21 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 § 2 CEDO. O asemenea încetare lasă impresia că persoana ar fi fost vinovată, fără ca vinovăția să fi fost stabilită printr–o procedură stabilită de lege. CtEDO, în hotărârea Felix Guțu v. Moldova (2020), a reamintit că unul din aspectele prezumției de nevinovăție este de a preveni ca persoanele care au beneficiat de o încetare a procedurilor, fără recunoașterea vinovăției, să fie tratate de către autoritățile publice ca și cum ar fi fost de fapt vinovate de infracțiunea incriminată. De asemenea, în hotărârea G.I.E.M. S.R.L. și alții v. Italia (2018), CtEDO a menționat în § 315 că „din punct de vedere juridic, este imposibil să se constate vinovăția inculpatului dacă instanța încheie procedura înainte de colectarea probelor sau organizarea audierilor care ar permite instanței să ia o decizie cu privire la fondul cauzei”.”
Legea prevede că nicio probă nu are valoare prestabilită și că recunoașterea vinovăției poate sta la baza învinuirii doar dacă este confirmată de ansamblul probelor. Instanța își poate întemeia sentința numai pe probe cercetate în ședința de judecată, iar cercetarea probelor are loc exclusiv la etapa cercetării judecătorești, nu în ședința preliminară. De aceea, o încetare pe temei de nereabilitare (ca împăcarea) nu poate fi dispusă în ședința preliminară.
În cauza 1ra–303/24, CSJ a decis că nu se poate înceta procesul, în faza judecății, pentru expirarea termenului de tragere la răspundere, deoarece acest temei nu este prevăzut în art. 391 CPP. În schimb, împăcarea părților este expres prevăzută în art. 391 alin. (1) pct. 1) ca motiv pentru emiterea sentinței de încetare.
În final, CSJ ajunge la concluzia că împăcarea părțilorpoate determina încetarea procesului penal doar la etapa cercetării judecătorești sau a dezbaterilor judiciare.