Referatul presentențial, de evaluare psiho-socială a personalității, reprezintă un instrument consultativ complex, care transcende descrierea formală a comportamentului infracțional și oferă organelor de urmărire penală, procurorului sau instanței o înțelegere profundă, contextualizată a persoanei evaluate.

În anul precedent au fost solicitate aproximativ 230 de referate, ceea ce reflectă o utilizare constantă și consolidată a acestui mecanism în procesul decizional judiciar.

Scopul său fundamental nu constă în reiterarea faptelor, ci în explorarea mecanismelor interne (cognitive, emoționale și relaționale) care au contribuit la apariția conduitei analizate. Prin această perspectivă, referatul devine expresia unei justiții centrate pe om, nu exclusiv pe faptă.

Eficiența sa se regăsește inclusiv în impactul practic: în aproximativ 50% dintre cazuri, instanțele au dispus măsuri alternative la detenție în urma prezentării raportului, ceea ce confirmă rolul său determinant în orientarea soluțiilor spre intervenții proporționale și orientate spre reintegrare.

În cazul minorilor, semnificația sa juridico-psihologică este amplificată. Evaluarea reflectă prioritatea protecției drepturilor copilului, prevenirea consolidării unei identități delincvențiale și susținerea reintegrării în comunitate. Comportamentele antisociale sunt analizate nu ca etichete definitive, ci ca expresii ale unor vulnerabilități, traume timpurii, deficite de atașament sau mecanisme de coping dezvoltate într-un context advers.

Vă invităm să lecturați interviul realizat cu Irina Beglița, consilieră de probațiune principală, Biroul de Probațiune Chișinău

Triangularea informațiilor: fundament metodologic al evaluării

Metodologia întocmirii referatului se bazează pe principiul triangulării informațiilor, o abordare integrativă care presupune coroborarea sistematică a datelor provenite din surse diferite, utilizând metode diversficate de colectare și analiză.

Triangularea nu înseamnă doar multiplicarea surselor, ci validarea reciprocă a informațiilor prin:

1. confruntarea perspectivelor familiale cu cele educaționale și profesionale;
2. corelarea declarațiilor subiective cu documente oficiale și date obiective;
3. integrarea observațiilor clinice cu rezultatele instrumentelor psihologice standardizate;
4. analiza evolutivă a comportamentului în timp, nu doar raportarea la un episod izolat.

Sursele pot include:

1. membri ai familiei, prieteni, colegi – pentru dinamica relațională și sprijinul social;
2. psihologi, cadre didactice, asistenți sociali, medici – pentru evaluarea funcționării cognitive și emoționale;
3. documente medicale, școlare, probaționale sau judiciare;
4. observații directe și interviuri structurate realizate de consilierul de probațiune.

Această arhitectură metodologică permite construirea unui profil psihosocial coerent și reduce riscul distorsiunilor sau al concluziilor bazate pe impresii fragmentare. Evaluarea devine astfel un demers științific, nu o relatare narativă.

Referatul presentențial – abordare umană a cazului și vector al reeducării

Referatul presentențial reprezintă una dintre cele mai autentice expresii ale abordării umane în procesul penal. El restituie persoanei complexitatea biografică și socială, plasând fapta într-un context de dezvoltare, influențe și vulnerabilități.

Prin această optică, analiza cazului depășește paradigma retributivă și deschide spațiul unei intervenții corective și formative. Recomandările formulate pot orienta instanța spre măsuri alternative executării pedepsei privative de libertate, intervenții terapeutice, consiliere psihologică, implicare educațională sau programe comunitare de responsabilizare.

În cazul minorilor, referatul poate deveni un instrument decisiv pentru promovarea reeducării în comunitate. Accentul se deplasează de la sancțiune la dezvoltarea competențelor sociale, autoreglare emoțională, asumare a responsabilității și reconstruire a relațiilor familiale. Astfel, evaluarea contribuie la prevenirea consolidării traseelor infracționale și la menținerea legăturilor sociale funcționale.

Structura și conținutul evaluării

1. Date introductive
   Identificarea persoanei, calificarea juridică a faptei, organul solicitant și scopul evaluării – furnizarea unei perspective integrate asupra personalității și mediului psihosocial.
2. Sursele informaționale și procesul de evaluare
   Descrierea întrevederilor, a documentelor analizate și a eventualelor limitări. Se evidențiază aplicarea triangulării și criteriile de validare a informațiilor.
3. Date privind personalitatea și dezvoltarea psihosocială
   Analiza mediului familial, a istoricului educațional, a relațiilor sociale, a stării emoționale și a mecanismelor de coping. Sunt evidențiate vulnerabilitățile, dar și resursele interne și factorii de reziliență.
4. Date privind comportamentul și dinamica atitudinală
   Evaluarea conduitei înainte și după presupusa faptă, capacitatea de empatie, asumarea responsabilității și înțelegerea consecințelor.
5. Factori de risc și factori protectivi
   Identificarea elementelor care pot facilita sau inhiba recidiva, construind un model individualizat de intervenție.
6. Perspective de reintegrare și recomandări
   Formularea unor recomandări concrete, proporționale și orientate spre reeducare și integrare socială.

Acuratețea, profesionalismul și rigoarea prezentării informațiilor

Referatul presentențial impune standarde ridicate de acuratețe și responsabilitate profesională. Informațiile trebuie prezentate exact, verificabil și clar delimitate între fapte constatate, opinii ale surselor și interpretări profesionale.

Rigoarea redactării presupune:

1. utilizarea unui limbaj clar, lipsit de ambiguități;
2. evitarea etichetării și a formulărilor stigmatizante;
3. delimitarea strictă între date obiective și aprecieri clinice;
4. argumentarea concluziilor prin corelarea explicită a informațiilor.

Profesionalismul constă nu doar în competența tehnică, ci și în echilibrul etic: respectarea demnității persoanei, prezumția de nevinovăție și interesul superior al copilului. Orice inexactitate, generalizare pripită sau formulare imprecisă poate influența decisiv o hotărâre judiciară. Din acest considerent, responsabilitatea consilierului de probațiune este una de maximă gravitate.

Reflecții finale

Referatul presentențial este mai mult decât un document procedural, este un instrument strategic al justiției orientate spre prevenție și reabilitare. Prin triangularea riguroasă a informațiilor, analiza umană a contextului biografic și formularea unor recomandări individualizate, acesta poate susține soluții judiciare care promovează responsabilizarea, dezvoltarea personală și reintegrarea în comunitate.

În special în cazul minorilor, referatul devine puntea dintre răspundere și reeducare, contribuind la consolidarea unei justiții care protejează, corectează și reconstruiește, nu doar sancționează.