Accidentele rutiere reprezintă una dintre cele mai acute manifestări ale riscului social, iar consumul de alcool rămâne un factor determinant, cu efecte devastatoare asupra vieții și integrității participanților la trafic. Deși autoritățile implementează măsuri legislative, sancțiuni și programe probaționale menite să descurajeze comportamentele periculoase, datele recente evidențiază persistența conducerii sub influența alcoolului și limitarea impactului sancțiunilor tradiționale. În acest context, responsabilitatea individuală și conștientizarea profundă a riscurilor devin elemente cruciale pentru prevenție.
Prezentul interviu, realizat cu Silvia Oboroc, consilieră de probațiune la Biroul Probațiune Chișinău, oferă o perspectivă integrată asupra mecanismelor intervenției probaționale, punând în lumină nu doar eficiența juridică și sancționatorie, ci și dimensiunea psihologică, socială și neurocognitivă a schimbării comportamentale. Discuția explorează modul în care programe precum Drink & Drive nu se limitează la aplicarea sancțiunilor, ci stimulează transformarea atitudinilor, internalizarea normelor și dezvoltarea unei conduite reflexive, oferind o viziune complexă asupra prevenirii recidivei și promovării siguranței rutiere.
Contextul criminologic și contravențional al siguranței rutiere
Analiza datelor pentru anul 2025 relevă un context tensionat al siguranței rutiere în Republica Moldova, caracterizat printr-o creștere concomitentă a intervențiilor instituționale și a persistenței comportamentelor de risc. Această disonanță între intensificarea mecanismelor de control social formal și eficiența lor limitată în plan comportamental indică o realitate: sancțiunea, în sine, nu reușește să modifice nivelul profund al determinanților psihosociali ai conduitei deviante.
Intensificarea apelurilor la Serviciul 112, majorarea sancțiunilor și extinderea activității contravenționale nu au generat o diminuare proporțională a fenomenului conducerii sub influența alcoolului, ceea ce sugerează o reziliență a acestui tip de comportament la intervențiile clasice, predominant represive. În acest sens, se conturează necesitatea unei recalibrări a politicilor publice, orientate nu doar spre descurajare, ci și spre modificarea durabilă a conduitei.
Structura infracționalității confirmă centralitatea fenomenului: conducerea în stare de ebrietate reprezintă 15,67% (3 153 infracțiuni), situându-se imediat după escrocherii (16,62%) și furturi (16,6%). Această poziționare evidențiază caracterul sistemic al problemei și relevanța sa criminologică majoră. Accidentele rutiere constituie 3,59% (723 infracțiuni), iar cele cauzate de conducători aflați în stare de ebrietate, deși în descreștere numerică (138 cazuri, -19,3%), continuă să producă consecințe de o gravitate deosebită, soldate cu 9 decese și 154 persoane traumatizate. Această disproporție între frecvență și severitatea consecințelor confirmă caracterul de risc major al conduitei analizate.
În paralel, fenomenul contravențional a crescut cu 13,01%, fiind constatate 971 320 contravenții, dintre care 776 630 în domeniul circulației rutiere. Dintre acestea, 3 880 vizează conducerea sub influența alcoolului, iar 299 907 depășirea vitezei. Volumul ridicat al acestor abateri indică nu doar o problemă de conformare normativă, ci și o cultură rutieră insuficient internalizată, în care regula este percepută mai degrabă ca o constrângere externă decât ca o normă de conduită asumată.
Aceste evoluții indică necesitatea unor intervenții care să depășească reacția sancționatorie și să vizeze mecanismele comportamentale profunde, inclusiv percepțiile, atitudinile și tiparele decizionale ale conducătorilor auto.
Dimensiunea neurocognitivă a consumului de alcool în context rutier
Consumul de alcool afectează funcțiile neuro-cognitive esențiale pentru conducere și reprezintă un factor major de risc rutier. Alcoolul acționează ca depresor al sistemului nervos central, afectând cortexul prefrontal, responsabil de luarea deciziilor, controlul impulsurilor și evaluarea riscurilor. Chiar la alcoolemii scăzute, capacitatea de anticipare scade, iar tendința de asumare a riscurilor crește, conducătorul subestimând pericolele.
Timpul de reacție se încetinește, iar coordonarea motorie și percepția distanțelor sunt afectate, generând erori de apreciere a vitezei și spațiului. Atenția divizată este redusă, crescând probabilitatea omiterii unor stimuli relevanți. În plus, alcoolul induce o falsă senzație de control și supraestimarea propriilor abilități, diminuând comportamentele prudente și crescând riscul de accident.
Fundamentul juridic al intervenției Inspectoratului Național de Probațiune
Inspectoratul Național de Probațiune (INP), autoritate din subordinea Ministerului Justiției, a demarat implementarea programului probațional Drink & Drive din anul 2018, integrându-l într-un mecanism juridic complex care depășește paradigma sancțiunii clasice.
Din perspectivă juridică, sancțiunea aplicată persoanelor care conduc în stare de ebrietate – anularea sau privarea dreptului de a conduce mijloace de transport – are o dublă natură: represivă și preventiv-reparatorie. Anularea dreptului de a conduce nu reprezintă doar o restrângere temporară a unui drept, ci o măsură care presupune necesitatea reconfigurării conduitei înainte de redobândirea acestuia.
Modificările legislative instituie un mecanism condiționat de redobândire a dreptului, în care participarea la programul probațional antialcoolic devine o condiție sine qua non. Această condiționalitate juridică introduce o logică în care dreptul nu este restituit automat, ci este reobținut în urma demonstrării unei schimbări comportamentale.
Obligația de a suporta costurile programului (aproximativ 4 000 lei) are, la rândul său, o dimensiune juridico-educativă, consolidând principiul responsabilității individuale și al asumării consecințelor propriilor acțiuni.
Drink & Drive este, astfel, configurat ca un instrument de individualizare a reacției juridice, orientat spre prevenirea recidivei și reintegrarea socială.
Structura instituțională și parametrii de implementare
Implementat de Inspectoratul Național de Probațiune, programul se desfășoară pe o durată de aproximativ trei luni, însumând circa 20 de ore, structurate în 12 sesiuni – trei individuale și nouă de grup. Această arhitectură temporală reflectă o intervenție calibrată, suficient de extinsă pentru a produce schimbări, dar și adaptată constrângerilor practice ale participanților.
Componenta experiențială, desfășurată în instituții medicale, precum și sesiunile de prim ajutor realizate în colaborare cu Crucea Roșie, adaugă o dimensiune pragmatică și emoțională intervenției, facilitând internalizarea consecințelor comportamentului de risc.
În anul 2025 au fost constituite 15 grupe, fiecare având până la 16 participanți, iar grupul-țintă este format din persoane cărora li s-a anulat sau limitat dreptul de a conduce. Unele dintre acestea sunt obligate concomitent la muncă neremunerată în folosul comunității.
Nivelul de recidivă raportat este redus, fiind înregistrate doar două cazuri pe parcursul anului precedent. Această rată scăzută sugerează eficiența intervenției, însă necesită o analiză longitudinală pentru a confirma sustenabilitatea rezultatelor.
Obligațiile participanților și mecanismele de conformare
Participarea la program este formalizată prin semnarea unui acord de informare, care instituie un cadru juridic clar al obligațiilor și consecințelor neconformării. Acest instrument are valoare nu doar administrativă, ci și normativă, întrucât definește relația dintre beneficiar și autoritatea de probațiune.
Participanții sunt obligați să frecventeze integral sesiunile, să participe activ și să recupereze absențele motivate. Această exigență reflectă caracterul substanțial al programului, în care simpla prezență formală nu este suficientă.
Eschivarea sau neparticiparea conduce la excluderea din program, afectând direct posibilitatea redobândirii permisului de conducere. Astfel, conformarea devine o condiție juridică esențială, iar programul se transformă într-un instrument de responsabilizare continuă, în care comportamentul participantului este evaluat nu doar retrospectiv, ci și prospectiv.
Arhitectura intervenției: sesiuni individuale și de grup
Programul combină intervențiile individuale, centrate pe suport psihologic și abordare cognitiv-comportamentală, cu sesiunile de grup, orientate spre învățare socială. Această dualitate metodologică permite abordarea, atât a dimensiunii intra-psihice, cât și a celei sociale a comportamentului deviant.
Consilierile individuale facilitează identificarea cauzelor profunde ale conduitei, precum stresul, obiceiurile sociale sau mecanismele deficitare de coping. În paralel, sesiunile de grup creează un spațiu de confruntare a perspectivelor, în care participanții sunt expuși unor experiențe similare, ceea ce favorizează normalizarea procesului de schimbare și reducerea rezistenței.
Obiectivele sesiunilor, conținutul tematic și impactul derivat
Programul probațional Drink & Drive se situează la intersecția dintre drept, psihologie și politici publice, oferind o intervenție nu doar sancționatorie, ci și transformatoare în plan comportamental. Eficiența sa derivă din arhitectura sesiunilor, care abordează simultan dimensiunea individuală, relațională și socială a conduitei sub influența alcoolului.
Sesiunea „Să ne cunoaștem mai bine” nu este doar un exercițiu de introspecție; ea permite identificarea mecanismelor de negare și a motivațiilor care alimentează conduita deviantă, fundamentând schimbarea pe conștientizare și asumare. În mod complementar, „Alcool + volan = cocktail mortal” nu se limitează la transmiterea de informații: prin confruntarea cu riscurile concrete și ilustrative ale consumului și conducerii, participanții internalizează pericolele și dezvoltă o aversiune autentică față de comportamentele de risc. Această transformare cognitivă este amplificată de sesiunile care explorează consecințele asupra familiei și cultura consumului de alcool, care stimulează empatia și capacitatea de evaluare critică a normelor sociale nocive, evidențiind că deciziile individuale au repercusiuni directe asupra relațiilor și comunității.
Prin „Eu pot să consum, dar nu urc la volan”, participanții primesc instrumente concrete de separare a comportamentelor de risc de activitățile cotidiene, ceea ce demonstrează că prevenția nu este un concept abstract, ci un set de decizii deliberate și aplicabile. „Eu și legea” consolidează această înțelegere, oferind o perspectivă clară asupra consecințelor juridice și explicând că reconfigurarea conduitei devine condiție sine qua non pentru redobândirea dreptului de a conduce.
Dimensiunea științifică și neurocognitivă este acoperită de sesiunile „Alcoolul – care este realitatea” și „Alcoolul drept consecință a stresului”, care demonstrează că comportamentul la volan nu poate fi separat de influențele fiziologice și emoționale ale alcoolului. Prin cunoașterea efectelor depresive asupra cortexului prefrontal, a reducerii timpului de reacție, a deteriorării atenției divizate și a iluziei de control, participanții înțeleg că riscul nu este teoretic, ci real și inevitabil.
Componenta experiențială a programului include vizite ghidate la Centrul de Medicină Legală, unde participanții petrec trei ore alături de un medic legist și consilieri de probațiune. În cadrul acestor sesiuni, participanții asistă la autopsii sau observă procedurile de autopsie a cadavrelor, experiențe menite să transforme percepția abstractă a riscului rutier într-o experiență emoțională directă și tangibilă. Pentru a face față impactului emoțional, consilierii de probațiune oferă suport psihologic continuu, asigurând un cadru sigur de procesare a emoțiilor.
În paralel, participanții desfășoară activități practice de prim-ajutor, în colaborare cu Crucea Roșie, anterior se efectuau și vizite în spitale pentru a oferi ajutor victimelor accidentelor rutiere. Această expunere directă la consecințele reale ale conducerii sub influența alcoolului sau a comportamentelor riscante produce un șoc necesar, consolidând sentimentul de responsabilitate și umanitate.
Participarea la program constituie o condiție obligatorie pentru redobândirea dreptului de a conduce, iar integrarea voluntarilor Alcoolicilor Anonimi adaugă un exemplu autentic de transformare personală, demonstrând că schimbarea este posibilă și motivantă. În ansamblu, activitățile urmăresc să genereze conștientizarea profundă a următoarelor: fragilitatea vieții, responsabilitatea individuală în trafic, antipatia față de consumul de alcool și importanța asumării consecințelor propriilor acțiuni. Această combinație de experiență directă, reflecție ghidată și exemplu viu produce un impact durabil asupra atitudinii și comportamentului participanților.
Structura duală a intervenției – sesiuni individuale și de grup – permite nu doar identificarea cauzelor profunde ale conduitei deviante, ci și dezvoltarea unei înțelegeri colective și normative a schimbării. Consilierile individuale abordează stresul, obiceiurile sociale și mecanismele deficitare de coping, în timp ce grupurile stimulează normalizarea procesului de schimbare, reduc rezistența și facilitează asumarea unor conduite responsabile prin confruntarea și reflectarea asupra experiențelor similare ale celorlalți participanți.
În ansamblu, Drink & Drive devine mai mult decât o măsură de restrângere a dreptului de a conduce: este un mecanism de individualizare a reacției juridice, orientat spre prevenirea recidivei, dezvoltarea conștiinței sociale și consolidarea unei culturi a siguranței rutiere. Impactul său nu se limitează la evitarea accidentelor, ci se extinde la formarea unei conduite reflexive, în care asumarea, conștientizarea și prevenția devin norme interne, nu simple constrângeri externe.