O instanță chineză a decis în favoarea unui angajat uman într-un litigiu de muncă provocat de înlocuirea acestuia cu nteligența artificială.

Cazul a fost publicat de Tribunalul Intermediar din Hangzhou, oraș-hub al inteligenței artificiale din provincia Zhejiang, estul Chinei, alături de o serie de „exemple tipice de protejare a drepturilor întreprinderilor AI și ale angajaților”, cu ocazia apropierii Zilei Internaționale a Muncii.

LITIGIUL

Cazul implică o companie de tehnologie din domeniul AI care a concediat un specialist senior, refuzând totodată să plătească compensația solicitată de acesta. Instanța s-a pronunțat împotriva companiei, menținând decizia instanței inferioare potrivit căreia concedierea a fost ilegală.

Dispute similare au atras o atenție tot mai mare, pe fondul eforturilor Chinei de a echilibra presiunile privind menținerea ocupării forței de muncă, protejarea drepturilor salariaților și accelerarea aplicării inteligenței artificiale în industrie.

Astfel, angajatul, pe nume Zhou, s-a alăturat companiei în noiembrie 2022 în calitate de supervizor al asigurării calității, cu un salariu lunar de 25.000 de yuani (aproximativ 3.640 de dolari). Atribuțiile sale includeau corelarea interogărilor utilizatorilor cu modele lingvistice de mari dimensiuni și filtrarea conținutului ilegal sau care încalcă dreptul la viață privată, pentru a asigura acuratețea rezultatelor modelelor AI.

Ulterior, sarcinile sale au fost preluate de model AI, iar compania a încercat să îl redistribuie pe Zhou pe un post inferior, cu un salariu redus la 15.000 de yuani pe lună. După ce acesta a refuzat, compania i-a desfăcut contractul individual de muncă (CIM), oferindu-i o compensație de 311.695 de yuani, invocând restructurarea organizațională și reducerea necesarului de personal.

Zhou a contestat suma și a solicitat o compensație mai mare prin arbitraj. Comisia de arbitraj a constatat că disponibilizarea a fost ilegală și a admis cererea sa de compensație suplimentară.

Nemulțumită de rezultatul arbitrajului, compania a formulat o acțiune în justiție la o instanță districtală din Hangzhou în august 2025, ulterior declarând apel la Tribunalul Intermediar din Hangzhou.

Miza centrală a cauzei a fost dacă înlocuirea unui angajat prin AI constituie o „modificare substanțială a circumstanțelor obiective”, care poate justifica încetarea CIM în temeiul Legii privind contractul de muncă din China.

Instanța superioară a constatat că motivele invocate de companie pentru încetarea CIM a lui Zhou nu constituie o astfel de „modificare substanțială”, sintagmă care desemnează în mod obișnuit evenimente semnificative precum mutarea sediului sau fuziunile. Totodată, instanța a reținut că societatea nu a demonstrat că executarea contractului a devenit imposibilă.

Mai mult, postul alternativ oferit lui Zhou implica o reducere semnificativă a salariului, pe care instanța a calificat-o drept o propunere de redistribuire nerezonabilă. În consecință, încetarea CIM de către companie a fost declarată ilegală.

Wang Xuyang, avocat la casa de avocatură Zhejiang Xingjing, a subliniat că hotărârea a clarificat un principiu important: deși companiile pot beneficia de câștigurile de eficiență generate de AI, ele trebuie să își asume și responsabilitățile sociale corespunzătoare. Înlocuirea unui angajat prin AI nu justifică automat încetarea contractului de muncă.

ECHILIBRUL DINTRE ADOPTAREA TEHNOLOGIEI ȘI DREPTURILE MUNCII

Pe 26 decembrie anul trecut, Biroul Municipal pentru Resurse Umane și Securitate Socială din Beijing a publicat o serie de cazuri tipice de arbitraj pentru 2025, printre care un litigiu declanșat de disponibilizarea cauzată de AI, ce implica un colector de date cartografice. În acel caz, comisia de arbitraj a precizat clar că înlocuirea prin AI nu validează o concediere.

Comisia a reținut că adoptarea tehnologiei AI de către companie a reprezentat o decizie voluntară de menținere a competitivității. Invocând înlocuirea prin AI ca temei al concedierii, compania a transferat efectiv asupra angajaților riscurile aferente evoluției tehnologice. Comisia de arbitraj a declarat prin urmare concedierea ilegală.

Datele oficiale arată că industria inteligenței artificiale din China a depășit 1,2 trilioane de yuani în 2025, reunind peste 6.200 de companii din domeniu. Până în 2030, rata de penetrare a terminalelor și agenților inteligenți de nouă generație în China este estimată să depășească 90%.

O adoptare atât de extinsă a AI a stârnit îngrijorări cu privire la înlocuirea abuzivă a angajaților. Rapoartele recente din presă privind o companie din provincia Shandong care a utilizat un avatar digital al unui fost angajat pentru a-i continua activitatea au generat reacții publice ample.

Aceste experimente ridică întrebări acute privind unele aspecte fundamentale ale dreptului muncii, inclusiv cine se califică drept subiect juridic într-un raport de muncă și unde se situează limitele drepturilor la personalitate, potrivit lui Wang Tianyu, cercetător la Academia Chineză de Științe Sociale.

Juriștii din China au evidențiat un principiu esențial în abordarea litigiilor de muncă legate de AI: costurile transformării tehnologice nu trebuie suportate exclusiv de angajați.

Companiile, susțin aceștia, nu ar trebui să folosească adoptarea AI ca pretext pentru disponibilizări sau ca mijloc de eludare a obligațiilor lor. În același timp, angajații sunt încurajați să se adapteze prin dobândirea de noi competențe.

Pan Helin, economist și membru al unui comitet de experți din cadrul Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației din China, a argumentat că, deși disponibilizarea cauzată de AI poate fi inevitabilă, companiile trebuie să asigure un tratament echitabil în perioadele de tranziție, inclusiv redistribuiri rezonabile și compensații adecvate pentru concedieri.