Av. Igor Lăcătuș

În ultima perioadă pe rolul instanțelor de judecată din România, autoritatea în domeniu solicită anularea actelor de stare civilă eliberate copiilor minori și care nu au fost înscriși în documentele de redobândire a cetățeniei române, de către părinții acestora. Cu toate că serviciile de stare civilă au eliberat/transcris certificatele de naștere ale copiilor, după o bună perioadă de timp de la eliberarea certificatelor, au descoperit că nu ar fi fost transcrise în mod corect. Pe cale de consecință, solicită instanțelor de judecată să anuleze certificatele de naștere românești, pe motiv că deținătorii acestora nu sunt cetățeni români, și anume, copiii care au redobândit cetățenia română odată cu părinții lor, după caz, cu părintele lor.

A fost nevoie de intervenția Guvernul României, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență nr. 65/2017, pentru a clarifica situația personală și juridică a copiilor care au redobândit cetățenia română în baza art. 11 din Legea nr. 21/1991 împreună cu părinții lor sau, după caz, cu părintele lor.

De precizat că o perioadă îndelungată de timp, autoritățile române acordau de plin drept cetățenie română, copiilor minori, pe aceeași dată cu părinții lor sau, după caz, cu părintele care a solicitat cetățenia română. Ulterior, autoritățile române și-au schimbat diametral opinia, considerând că minorii nu dobândesc cetățenia română în momentul în care o primesc părinții sau părintele, în lipsa unor precizări la dosarele lor de redobândire. Nu știm cu exactitate motivele pentru care autoritățile și-au modificat opinia, însă cert este că această conduită nu trebuie în niciun caz să prejudicieze pe copiii minori care au dobândit un drept, recunoscut de statul român. Orice abatere de la dreptul câștigat este contrară Convenției CEDO, întrucât copilul minor nu este cu nimic vinovat dacă a dobândit cetățenia, în condițiile legii și având parafa/semnătura autorității în cauză.

În preambulul ordonanței amintite mai sus se prevede că: practica neuniformă în materia dobândirii cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care a generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în acest domeniu, cu consecințe grave în ceea ce privește situația persoanelor, care au invocat drepturi izvorâte din modul în care instituțiile statului au aplicat, reprezintă un motiv pentru adoptarea de urgență a ordonanței.

Cu toate acestea, litigiile deja pornite de serviciile de stare civilă continuă pe rolul instanțelor de judecată, însă pe de altă parte, altele noi sunt declanșate, iar instanțele pronunță soluții diferite de la caz la caz, în funcție de mai multe circumstanțe legale și de fapt, între care ținând cont de momentul transcrierii certificatului de naștere al copilului minor, devenit între timp major.

O mare parte dintre acțiuni se admit, iar acești cetățeni români, posesori ai buletinelor de identitate și/sau pașapoartelor românești, sunt expuși situației în care nu mai sunt cetățeni români și, în consecință, nu mai pot deține acte de identitate românești. Situația este și mai gravă (chiar absurdă), atunci când, de pildă, unul dintre părinți sau chiar ambii (care au redobândit cetățenia română când erau minori) la rândul lor au copii, ori aceștia din urmă sunt cetățeni români întrucât au parcurs procedura legală în mod corect, însă părinții nu mai dețin cetățenia română, fiindu-le anulate certificatele de naștere românești.

La interpelare, Tribunalul București, ca instanță superioară și ultima în grad, ne-a informat că urmare a petiției înregistrată la Biroul de Informare și Relații Publice sub nr. 506/L/BIRP/20.08.2018, după verificări în sistemul informatic ECRIS, a rezultat următoarele:

În perioada 01.01.2009 – 23.08.2018, la nivelul Secției a III-a Civilă, au fost identificate un număr de dosare soluționate definitiv, defalcate astfel:

Fiind o instanță aglomerată, Tribunalul București nu a identificat toate dosarele la care se referă această problematică, fiind mult mai multe, însă cert este că există o practică de sesizare a instanțelor pentru anularea certificatelor de naștere românești, transcrise de autoritățile române.

În multe ocazii cetățenii chemați în judecată (majoritatea covârșitoare a lor fiind din Republica Moldova) s-au adresat pentru a fi apărați în fața instanțelor de judecată, în speranța că își vor păstra cetățenia română, pe care au redobândit-o când erau minori, împreună cu părinții sau, după caz, cu părintele lor. Deși este un drept fundamental, prevăzut în art. 5 din Constituția României, autoritățile în domeniu care nu au aplicat în mod corect legea, în prezent, practic invocându-și propria culpă, se adresează instanțelor pentru anularea actelor de stare civilă. Nu am auzit, de pildă, Avocatul Poporului din România să se preocupe de această situație destul de gravă, să efectueze o verificare, o analiză, pentru a concluziona cele necesare de întreprins în așa fel încât copiii (între timp majori) să își păstreze cetățenia română și actele de stare civilă, respectiv documentele de identitate.

Curtea Constituțională a României arată în jurisprudența sa bogată că principiul egalității presupune egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Conform art. 4 din Convenția Europeană asupra cetățeniei, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, lit. c) regulile privind cetățenia fiecărui stat parte trebuie să se bazeze pe următoarele principii: nimeni nu poate fi, în mod arbitrar, privat de cetățenia sa.

Credem că este nevoie, în continuare, de o intervenție a legiuitorului român pentru a reglementa această situație prejudiciabilă și gravă, pentru menținerea cetățeniei române în favoarea tuturor persoanelor care au redobândit cetățenia odată cu părinții lor și care erau minori la data redobândirii. Dincolo de eforturile de apărare în instanță a celor chemați în judecată pentru anularea certificatelor de naștere eliberate de autoritățile române, mai este nevoie și de o preocupare la nivel de autorități publice pentru rezolvarea acestei probleme sistemice.