Spațiul digital devine fierbinte.
Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 miliarde de Euro (Unde-i miliardu’????) pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu siturile internet ale terților, ceea ce i-a împiedicat pe rivalii Google să afișeze pe siturile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor.[1]
Este deja episodul 3 din Serialul „Domină și plătește”, cu Google în rol principal.
În episodul 1 din iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde EUR pentru că a abuzat de poziția dominantă a motorului său de căutare, ceea ce a conferit un avantaj ilegal serviciului propriu al Google de comparare a prețurilor.
Circumstanțe din episodul 3 :
Situri cum ar fi siturile ziarelor, blogurile sau agregatorii de situri de turism dispun adesea de o funcție de căutare integrată. Atunci când un utilizator efectuează căutări cu ajutorul acestei funcții de căutare, situl furnizează atât rezultatele căutării, cât și anunțuri publicitare asociate cu căutarea, care sunt afișate împreună cu rezultatul acesteia.
Prin AdSense for Search (publicitate customizată asociată căutărilor), Google pune aceste anunțuri publicitare asociate cu căutarea la dispoziția proprietarilor siturilor „editoriale”. Google este un intermediar, echivalentul unui broker de publicitate, între difuzorii de publicitate și proprietarii siturilor care doresc să profite de spațiul rămas liber pe paginile de rezultate ale căutării. Prin urmare, AdSense for Search funcționează ca o platformă de intermediere a publicității asociate cu căutările online.
Google a fost de departe cel mai puternic actor în materie de intermediere a publicității asociate cu căutările online din Spațiul Economic European (SEE), cu o cotă de piață de peste 70 % din 2006 până în 2016. În 2016, Google deținea, de asemenea, cote de piață în general de peste 90 % pe piețele naționale în ceea ce privește căutarea generală și de peste 75 % pe majoritatea piețelor naționale în ceea ce privește publicitatea asociată cu căutările online, unde este prezentă cu produsul său emblematic, motorul de căutare Google, care furnizează consumatorilor rezultatele căutării.
Consecințe:
Prin acorduri negociate individual, Google a furnizat servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online celor mai importanți editori din punct de vedere comercial. În cursul investigației sale, Comisia a examinat sute de astfel de acorduri și a constatat următoarele:
- Începând cu 2006, Google a inclus în contractele sale clauze de exclusivitate. Acest lucru însemna că editorilor li se interzicea să plaseze pe paginile lor de rezultate ale căutării orice anunțuri publicitare asociate cu căutările online aparținând concurenților Google. Decizia vizează editorii ale căror acorduri cu Google au impus o astfel de exclusivitate pentru toate siturile lor.
- Începând din martie 2009, Google a început treptat să înlocuiască clauzele de exclusivitate cu așa-numitele clauze de „plasamente premium” (Premium Placement). Acestea impuneau editorilor să rezerve pentru anunțurile publicitare ale Google cel mai profitabil spațiu de pe paginile lor cu rezultate ale căutărilor și să includă pe siturile lor un număr minim de anunțuri publicitare aparținând Google. Drept rezultat, concurenții Googleau fost împiedicați să își plaseze anunțurile publicitare asociate cu căutările în spațiile cele mai vizibile și mai accesate ale paginilor de rezultate de căutare ale siturilor.
- Începând din martie 2009, Google a inclus și clauze care impuneau editorilor să solicite o aprobare scrisă din partea Google înainte de a modifica modul în care erau afișate anunțurile publicitare ale concurenților. Acest lucru a însemnat că Google putea controla cât de atrăgătoare și, prin urmare, cât de accesate puteau fi anunțurile publicitare ale concurenților săi.
Prin urmare, Google a impus mai întâi o obligație de furnizare exclusivă, prin care concurenții săi erau împiedicați să plaseze orice anunțuri publicitare pe siturile cele mai importante din punct de vedere comercial. Google a introdus apoi așa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunțurile publicitare proprii spațiile cele mai valoroase de pe siturile internet și să controleze performanța anunțurilor publicitare ale concurenților.
Pe parcursul celei mai mari părți din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piață din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial de departe cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.
Încadrare juridică:
Practicile Google constituie un abuz de poziție dominantă a Google pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenței pe bază de merit.
Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață au o răspundere specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața pe care sunt dominante, fie pe piețe separate.
Concluzia deciziei adoptate astăzi este că Google deține o poziție dominantă pe piața intermedierii publicității asociate cu căutările online în SEE cel puțin din 2006. Aceasta se bazează în special pe cotele de piață foarte ridicate ale Google, care depășesc 85 % pentru cea mai mare parte a perioadei. Piața se caracterizează și prin existența unor bariere importante la intrarea pe piață.
Google a abuzat de această poziție dominantă pe piață, împiedicându-și rivalii să concureze pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online.
Amenda aplicată de Comisie, în valoare de 1 494 459 000 EUR (1,29 % din cifra de afaceri realizată de Google în 2018), ia în considerare durata și gravitatea încălcării. Decizia de astăzi se adresează Google LLC (anterior Google Inc.) și Alphabet Inc., compania-mamă a Google.
Investigarea de către Comisie a comportamentului vizat de decizia de astăzi a început ca parte a investigației mai ample privind „Google Search” (cazul 39740).
Spațiul digital de ceva timp a devenit pentru juriști și specialiștii de compliance o echilibristică pe muchie de cuțit. E un suspin din experiență proprie.
Urmează și alte seriale interesante. Așteptăm ecranizarea Spotify vs. Apple.
Cu drag,
juristul vostru virtual, Maxim Macovei.
