Articole
Comentariile sunt închise pentru Ziua tăcerii. Analiză și practică

Ziua tăcerii. Analiză și practică
19.10.2019 | Mihai Triboi

În conformitate cu art. 52 alin. (10) din Codul Electoral, în ziua alegerilor şi în ziua precedentă alegerilor nu se admite niciun fel de agitaţie electorală.

Practica zilei sau zilelor tăcerii este întâlnită pe larg în majoritatea țărilor democratice europene. Scopul acestei reguli e simplu: de a oferi alegătorilor o perioadă de timp (cooling-off period) pentru a analiza și a lua o decizie finală fără nici o influență externă asupra acestora.

Un lucru interesant este că în unele țări regula tăcerii este stabilită la nivel de lege (Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina etc.), dar sunt țări (ca exemplu Suedia) în care există așa-numitele Gentlemen’s agreement încheiat între principalele forțe politice care participă la un scrutin și stabilesc regula perioadei de tăcere înainte de alegeri.

De menționat că regula tăcerii este o limitare directă a libertății de exprimare prevăzută de Constituție (art. 32 Constituția Republicii Moldova). Din acest motiv în majoritatea țărilor democratice vestice unde dreptul la exprimare este unul cu tradiții puternice, tăcerea a fost tratată ca o ingerință gravă în drepturile constituționale ale cetățenilor. În Statele Unite până în anul 1992 nu exista o asemenea interdicție. Totuși, în 1992 prin cazul Burson v. Freeman Curtea Supremă din SUA a stabilit interdicția acțiunilor de agitație electorală doar în ziua alegerilor și doar în jurul secțiilor de votare la o dimensiune de 30 de metri.

Care sunt limitele tăcerii?

Important de menționat că interdicția respectivă nu se referă la informațiile deja plasate pe Internet și pe afișele expuse anterior. Rațiunea unei asemenea reguli constă în imposibilitatea practică de a verifica și distruge toate sursele de informații electorale plasate în timpul campaniei electorale.

La fel, prin tăcere legea interzice acțiunile de agitație electorală. Articolul 1 din Codul Electoral definește agitația electorală ca acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiilor ce conțin îndemnul la vot în vederea determinării alegătorilor să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali. Prin urmare, important ca aceste acțiuni să conțină îndemnul la vot în vederea în vederea determinării alegătorilor să voteze pentru unii sau pentru alții concurenți electorali.  Simplul îndemn la vot nu este agitație electorală.

Relevantă este Decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2018 prin care Curtea a menționat:

„În cursul judecării cauzei s-a stabilit că postările live-video, publicate de către concurentul electoral Andrei Năstase la 03 iunie 2018 şi care constituie agitaţie electorală în sensul art. 52 Cod electoral, au fost vizualizate de mai mulţi utilizatori ai reţelei de socializare Facebook, iar îndemnul concurentului electoral Ion Ceban, adresat cetăţenilor municipiului Chişinău, a fost reflectat în sursele massmedia, fiind vizualizat de mai multe persoane. În consecinţă, o parte din persoanele care au vizualizat postările live-video şi/sau informat din sursele media au fost convinse să voteze un concurent electoral sau altul în cadrul scrutinului din 03 iunie 2018, fiind alterat astfel rezultatul votării.”

Cine sunt obligați să tacă?

Codul Contravențional la art. 52 sancționează atât concurenții electorali, cât și cetățenii pentru agitație electorală în ziua alegerilor sau în ziua precedentă alegerilor.

Care sunt consecințele nerespectării acestei reguli?

În primul rând survine răspunderea contravențională atât pentru concurenți electorali, cât și pentru orice persoană fizică în conformitate cu art. 52 din Codul Contravențional.

Totuși, cel mai important este că nerespectarea acestei reguli poate duce la invalidarea alegerilor. Astfel, art. 74 alin. (4) din Codul Electoral stabilește că instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor. 

Greu de stabilit obiectiv când încălcarea regulii tăcerii au influențat rezultatele alegerilor. Această sarcină rămâne la discreția instanței de judecată.

În Hotărârea Curții Constituționale nr. 34 din 13 decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, Curtea Constituţională a stabilit la punctele 21 şi 22 că în cursul unei companii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, însă valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului. În acelaşi context, instanţa constituţională a reiterat că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie să fie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

 

 


Aflaţi mai mult despre ,



Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.