În perioada 2-4 octombrie 2019, la București, s-a desfășurat conferința cu genericul „Independența justiției și provocările curente din Republica Moldova și România”, care a avut următoarele sesiuni și speakeri:
*Concluziile domnului judecător Ion Malanciuc încep aici.
Sesiunea I: Statul de drept – valoare fundamentală a Uniunii Europene și a Consiliului Europei. Rolul judecătorului individual.
Vorbitori:
– Hartmut RANK, Director, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, Fundația Konrad Adenauer,
– Ghenadie BARBĂ, Director, Programul Statul de Drept, ODIHR/OSCE,
– Anna ADAMSKA GALLANT, Expert internațional principal, Pravo-Justice (Proiect finanțat de Uniunea Europeană),
– Laura ANDREI, judecător, Curtea de Apel București,
– Livia MITROFAN, judecător, Judecătoria Chișinău.
Sesiunea II: Provocările curente principale ale sistemului judecătoresc din România și Republica Moldova
Vorbitori:
– Laura ANDREI, judecător, Curtea de Apel București,
– Alex ARGHIR, judecător, Președintele Judecătoriei 2, București,
– Roman KUYBIDA, Vicepreședinte al Consiliului, Centrul de Politici și Reforme de Drept, Ucraina,
– Viorica PUICĂ, judecătoare, Judecătoria Chișinău,
– Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Sesiunea III: Reformele judiciare din Serbia, Albania, Ucraina – lecții învățate.
Vorbitori:
– Laura ȘTEFAN, Expert anticorupție, Expert Forum,
– Iulia CRAIU, judecător, Curtea de Apel București/Secretar General al MEDEL (Magistrații Europeni pentru Democrație ți Libertăți),
– Roman KUYBIDA, Vicepreședinte al Consiliului, Centrul de Politici și Reforme de Drept, Ucraina,
– Anna ADAMSKA GALLANT, Expert internațional principal, Pravo-Justice (Proiect finanțat de Uniunea Europeană).
Sesiunea IV: Practici pozitive/lecții utile cu privire la selectarea, promovarea și evaluarea judecătorilor
Vorbitori:
– Ghenadie BARBĂ, Director, Programul Statul de Drept, ODIHR/OSCE,
– Horațius DUMBRAVĂ, judecător, Curtea de Apel Târgu-Mureș, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, România,
– Nadejda HRIPTIEVSCHI, Directoare de Programe, Centrul de Resurse juridice din Moldova (CRJM),
– Arina CORSEI-VULTUREANU, procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, București.
Sesiunea V: Rolul Consiliilor judiciare în asigurarea independenței și responsabilității sistemului judiciar
Vorbitori:
– Ghenadie BARBĂ, Director, Programul Statul de Drept, ODIHR/OSCE,
– Horațius DUMBRAVĂ, judecător, Curtea de Apel Târgu-Mureș, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, România,
– Angela REVENCO, judecătoare, Curtea de Apel Bălți.
Sesiunea VI: Rolul asociațiilor de judecători în asigurarea independenței și responsabilității judecătorilor
Vorbitori:
– Alexandra Carmen LĂNCRĂNJAN, procuror, membru al Asociației Mișcare pentru Apărarea Statutului Procurorilor, România,
– Iulia CRAIU, judecător, Curtea de Apel București/Secretar General al MEDEL (Magistrații Europeni pentru Democrație ți Libertăți),
– Aliona MIRON, judecătoare, Judecătoria Chișinău.
Conferința a fost una foarte utilă atît din punct de vedere informativ, cît și din punct de vedere al viziunilor exprimate, soluțiilor propuse etc.
Unele concluzii și generalizări care s-au conturat din prezentări, discursuri și analize:
– Independența justiției și a judecătorului este crucială pentru buna funcționare a unui stat de drept;
– Relațiile sociale sunt într-o continuă dezvoltare, la fel cum și reglementările pe care le generează (tratate internaționale, recomandări, opinii consultative internaționale, legi interne etc);
– Se atestă unele deficiențe mai mult sau mai puțin comune pentru sistemele de drept din Europa de S-E (un nivel ridicat al corupției potrivit barometrului de opinie, predispunerea politicului pentru intervenție masivă în domeniul justiției etc);
– Aceste deficiențe majore solicită soluții pe alocuri radicale, cum ar fi, spre exemplu, evaluarea extraordinară a sistemului judiciar, lucru care nu ar fi fost acceptat în situații ordinare;
– Foarte important e ca reformele să se încadreze în parametrii Constituției și actelor normative internaționale la care statul este parte, spre exemplu, în Albania, pentru ca reforma propusă să nu contravină Constituției, au fost adoptate unanim de Parlament modificări în aceasta;
– Practica acestor reforme substanțiale sub formă de evaluări atestă rezultate diferite, potrivit unor opinii dominante, mai mult sau puțin reușită în Albania și mai mult sau mai puțin nereușită în Ucraina, Serbia;
– Succesul sau insuccesul se datorează atît voinței politice existente (persistă o dorință reală de a face careva schimbări spre bine sau doar o dorință de a schimba oamenii în sistem și de a-i pune pe ai săi), cît și procedurilor elaborate în acest sens;
– Acolo unde în organele de evaluare majoritatea sau cel puțin jumătate o constiuie oamenii din sistemul ce urmează a fi evaluat, rezultatele nu sunt deloc bune;
– Rolul organelor de autoadministrare (CSM sau analoagele sale) în sistemul judecătoresc este unul foarte important, la fel cum e important ca ele să funcționeze spre binele sistemului și nu a unor grupuri restrînse de interese (politice, corporative etc);
– Datorită ratei mari de eșec al organelor de autoadministrare, compuse preponderent de membri ai corpului de magistrați, în spațiul Europei de S-E se pune serios în discuție posibilitatea ca-n componența acestora substanțial să fie mărit numărul membrilor societății civile în detrimentul magistraților, cel puțin în perioade de tranziții;
– Este foarte important ca să fie elaborate niște criterii clare pentru accederea sau promovarea în funcție, iar deciziile luate în acest sens să fie transparente și să nu trezească nedumeriri;
– Același lucru e valabil și pentru evaluarea magistraților;
– Este foarte important rolul asociațiilor profesionale atît în promovarea intereselor membrilor, cît și-n promovarea independenței justiției;
– Este mult mai ușor pentru magistrați de a-și expune opiniile, fără a fi sancționați pentru depășirea limitei impuse datorită specificului profesiei, prin intermediul asociațiilor, decît din nume propiru;
– La fel, unei asociații profesionale îi este cu mult mai ușor să fie auzită în procesul de elaborare a diferitor acte normative, decît unui singur magistrat;
– Nu e absolut deloc o problemă dacă există mai multe asociații profesionale în loc de una, cea ”tradițională”, principalul fiind ca persoanele care se asociază să aibă interese comune și să poată găsi limbă comună. Iar diversitatea generează discuții mai utile și soluții mai eficiente ale unor probleme.
Aflaţi mai mult despre evenimente juridice, Ion MALANCIUC
