Comisia de la Veneția vede pași pozitivi în ceea ce privește modificările constituționale pentru reforma sistemului judiciar, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluțiile recente, informează deschide.md.
Pe 20 martie 2020, printr-o procedură scrisă care înlocuiește a 122-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, din cauza pandemiei Covid-19, Comisia de la Veneția a adoptat un aviz comun, împreună cu Direcția Drepturilor Omului a Consiliului Europei, privind proiectele de modificări constituționale referitoare la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) din R. Moldova. Propunerea de modificare a Constituției urmărește modificările legislative adoptate în decembrie 2019 și apoi la 10 martie 2020, adăugând doi membri laici (doi membri de drept titulari din rândul profesorilor) și un membru din rândul judecătorilor la componența CSM, introducând posibilitatea ca un membru nejudecător al CSM să în prezide. Ideea din spatele acestor schimbări a fost creșterea încrederii publicului și a judecătorilor din CSM.
Comisia de la Veneția și Direcția salută în special eliminarea perioadei de probă pentru judecători, înlăturarea membrilor din oficiu ai CSM (ministrul justiției, procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție); numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către președinte la propunerea CSM (cu un singur veto); constituționalizarea principiului potrivit căruia cel puțin jumătate dintre membrii Consiliului trebuie să fie judecători aleși de colegii lor și că membrii judecători ai Consiliului Superior ar trebui să reprezinte toate nivelurile instanțelor, precum și rolul consultativ al Consiliului Superior în pregătirea bugetului sistemului judiciar.
Comisia de la Veneția și Direcția fac totuși câteva recomandări importante, în special faptul că numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui indicat în Constituție; și, cel mai important, că membrii CSM ar trebui aleși de Parlament fie cu o majoritate calificată, cu un mecanism anti-impas, fie printr-o metodă proporțională. Această metodă ar trebui specificată în Constituție. În plus, autoritățile ar putea lua în considerare acordarea unor organisme exterioare, care nu sunt sub control guvernamental, precum Baroul sau facultățile de drept, posibilitatea de a propune candidați. Mai mult, Comisia de la Veneția și Direcția insistă asupra necesității de a proteja CSM de influența politică pentru a crește încrederea publicului, care a fost unul dintre obiectivele cheie ale întregii reforme judiciare din țară.
Comisia de la Veneția și Direcția exprimă îngrijorări serioase cu privire la modul în care cei patru membri ai CSM (două funcții vacante, plus cele două funcții nou-create) tocmai au fost aleși. Pare să fi trecut peste obiectivul proclamat al modificărilor legislative din decembrie 2019 de a restabili încrederea publicului în CSM și de a contracara necesitatea de a ajunge la un acord politic larg privind alegerea membrilor laici. Această alegere a patru membri pentru un mandat complet de patru ani a fost controversată și neacordată, ceea ce împiedică impactul pozitiv pe care ar fi trebuit să le aducă amendamentele constituționale.
Comisia de la Veneția și Direcția consideră că, în acest context, dispoziția constituțională tranzitorie în sensul că membrii CSM vor rămâne în funcțiune până la sfârșitul mandatului, dobândesc o perspectivă total diferită, întrucât efectul său imediat va fi de a proteja mandatul noilor membri aleși într-o procedură controversată. În acest sens, Comisia de la Veneția și Direcția regretă faptul că recomandările anterioare, în loc să fie luate în ansamblu, au fost puse în aplicare în mod selectiv.
Din acest motiv, Comisia de la Veneția și Direcția solicită autorităților Republicii Moldova să suspende punerea în aplicare a modificărilor legislative din decembrie 2019 și martie 2020 și să aleagă membrii CSM numai după ce au fost adoptate modificările constituționale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu Direcția Drepturilor Omului a Consiliului Europei.