Site-ul oficial.md a publicat opinia lui Simion Leviţchi, Șef Direcţie mărci şi design industrial a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală ce ține de designul industrial, privit ca un segment delăsat în Republica Moldova, în pofida oportunităților și mecanismelor care-i asigură protecția pe o piață vrută a fi concurențială, atractivă consumatorului.

„Designul industrial este un alt obiect de proprietate intelectuală care, după părerea noastră, nu este utilizat la maxim de către solicitanţii din Republica Moldova, deoarece, dacă ne referim la aspectul exterior al produselor, varianta cea mai bună de a-l proteja şi de a obţine drepturi exclusive ar fi designul industrial (în conformitate cu Legea privind protecţia desenelor și modelelor industriale)”, a susținut Simion Leviţchi. Alăturând contextului și un exemplu ,,în Republica Moldova se manifestă un interes mai mare faţă de protecția diferitor etichete, ambalaje, butelii. Aceasta se explică prin faptul că produsele din diferite domenii, de obicei, sunt ambalate. Unele întreprinderi, pentru a se evidenţia pe piaţă, îşi elaborează ambalajele sale care să le deosebească de cele ale altor companii. Acelaşi produs poate fi în ambalaj de aceeaşi formă, de exemplu un paralelipiped, dar cu grafică absolut diferită. Atunci această parte grafică poate fi protejată şi prin înregistrarea unui design industrial. În acest mod, producătorul poate fi sigur că va fi unica persoană care va utiliza acest design pe teritoriul Republicii Moldova. Deseori, când se elaborează un produs nou, se elaborează și un ambalaj mai deosebit”.

S-a mai remarcat utilitatea designului industrial și prin atractivitatea pe care o poate trezi diferitelor categorii de autori şi de producători din Republica Moldova -„de exemplu pentru acei ce activează în domeniul industriei ușoare, elaborează modele de mobilier. Această oportunitate este importantă nu doar pentru producători. Aspectul exterior al  obiectelor elaborate (chiar la etapa când există doar pe hârtie) poate fi protejat pe numele autorului şi, numai după identificarea persoanelor interesate să producă, acesta le-ar putea fi vândut celor din urmă”.

Simion Levițchi a precizat și în referința elementului procedural „înregistrarea obiectelor elaborate în calitate de design industrial este un instrument în plus pentru promovarea lor, inclusiv prin publicarea lor în BOPI și în baza de date gestionată de AGEPI. De obicei, după înregistrarea primei cereri, autorul/producătorul vine cu următoarele cereri pentru a-și proteja creațiile noi”.

Totodată, în contextul înregistrării designului industrial, este important de menţionat, că pentru întreprinderile mici şi mijlocii sunt prevăzute reduceri considerabile. Din taxa de bază acestea plătesc doar 35% – aspect care poate fi apreciat ca o politică sănătoasă condusă de stat în vederea încurajării inițiativelor, mai ales în rândurile întreprinderilor mici și mijlocii.

În interiorul aceluiași interviu s-a centralizat și modalitatea diseminării oportunităților pe care le poartă designul industrial ,,în cadrul diferitor seminare, publicații încercăm să aducem la cunoştinţa designerilor, reprezentanților  întreprinderilor producătoare că pot fi protejate cele mai diverse produse – de la cele mai mici dimensiuni până la obiecte de mari dimensiuni”.

„Pentru a promova designul industrial ca obiect de proprietate industrială, în cadrul expoziţiei INFOINVENT, organizate de AGEPI, anterior anual, iar în prezent o dată la doi ani, în ultimii ani un compartiment special a fost dedicat acestui domeniu. La finalul competiției se desemnează cele mai reușite lucrări prin decernarea medaliilor de bronz, de argint, de aur și premiului „Cel mai reuşit design industrial”. Aceasta este o acţiune prin care se evidenţiază rolul designului industrial, atât pentru societate, cât pentru autori, producători”.

„Important este că prin designul industrial ar putea fi asigurată protecţia multor creații umane” a fost punctat.