Varșovia, 2020. În fața Curții Supreme a Poloniei se adună o mulțime neobișnuită. Printre cetățenii îmbrăcați în haine de iarnă se disting judecători în robe negre, cu gulere de diferite culori, veniți din mai multe țări europene. Unii poartă drapelul Poloniei, alții steagul UE. Pe pancarte sunt înscrise două mesaje: „Dreptul la independență” și „Dreptul la Europa”.

Când delegațiile de judecători străini coboară treptele Curții Supreme, mulțimea începe să aplaude. Se aud strigăte de mulțumire, după care participanții pornesc într-un marș tăcut către Parlament.

Scena este descrisă de Associated Press, în reportajul publicat la 11 ianuarie 2020, „Judges from across Europe march to defend Polish colleagues”. Potrivit agenției, autoritățile municipale au estimat participarea la aproximativ 15.000 de persoane. Judecători din 22 de țări europene au fost reprezentați la manifestație, conform datelor comunicate de Asociația Judecătorilor Polonezi Iustitia.

Evenimentul a rămas cunoscut drept „Marșul celor o mie de robe”, una dintre cele mai ample manifestații de solidaritate judiciară din Europa.

Protestul avea o particularitate. Magistrații contestau modificări legislative despre care considerau că ar permite exercitarea unor presiuni politice asupra activității lor. „Facem acest lucru pentru cetățeni”, explica Krystian Markiewicz, președintele Asociației Iustitia, într-o declarație consemnată de AGERPRES la 11 ianuarie 2020.

Pentru a înțelege de ce judecătorii au decis să îmbrace roba în afara sălii de judecată, trebuie revenit la anul 2015. După venirea la guvernare a Partidului Lege și Justiție, autoritățile poloneze au inițiat o amplă reformă a sistemului judiciar. Modificările au vizat Curtea Constituțională, Curtea Supremă, Consiliul Național al Magistraturii și regimul răspunderii disciplinare a judecătorilor.

Guvernul susținea că reformele erau necesare pentru modernizarea unui sistem considerat ineficient, insuficient responsabilizat și încă influențat de structuri profesionale formate în perioada comunistă. În schimb, asociațiile magistraților și Comisia Europeană avertizau că noile reguli puteau afecta independența instanțelor.

Conflictul s-a intensificat în decembrie 2019, când majoritatea parlamentară a promovat un proiect legislativ care permitea sancționarea disciplinară a unor judecători pentru contestarea statutului altor magistrați numiți în baza noilor proceduri și pentru anumite activități considerate politice. Criticii au numit proiectul „legea botniței” (muzzle law), susținând că acesta putea descuraja judecătorii să aplice dreptul european sau să pună în discuție independența instanțelor. 

În acel context, organizațiile profesionale au decis să iasă în stradă. Marșul din 11 ianuarie 2020 a fost precedat de alte manifestații, organizate în decembrie 2019 sub sloganul „Astăzi judecătorii, mâine voi”.

În viziunea manifestanților, dacă un judecător se teme că va fi sancționat pentru o hotărâre care nemulțumește autoritățile, consecința se răsfrânge asupra persoanei care îi solicită protecția. Astfel, mesajul urmărea să demonstreze că o dată ce independența judecătorilor este afectată, deja nu mai este doar o chestiune internă de organizare a profesiei.

Solidaritatea internațională a fost una dintre imaginile definitorii ale marșului. Din Irlanda venise judecătorul John MacMenamin, membru al Curții Supreme. Din Portugalia, Austria, Franța, Italia și Țările de Jos, la fel, sosiseră reprezentanți ai profesiei. Printre participanți se afla și Yavuz Aydın, fost judecător turc care își pierduse funcția în urma epurărilor din sistemul judiciar turc după tentativa de lovitură de stat din 2016. Prezența acestuia a oferit manifestației o dimensiune personală. Aydın vorbea despre importanța statului de drept din perspectiva unui magistrat care își pierduse deja funcția. Potrivit relatării Associated Press, acesta i-a îndemnat pe polonezi să conștientizeze valoarea independenței justiției înainte de a o pierde.

La 4 februarie 2020, președintele Andrzej Duda a promulgat legea, în pofida protestelor și criticilor formulate de instituții europene și organizații pentru drepturile omului. Associated Press a relatat promulgarea în aceeași zi, sub titlul „Poland: Bill allowing judges to be punished signed into law”.

Tensiunile au continuat, iar situația unor judecători a devenit reprezentativă pentru conflictul dintre instituțiile judiciare și autorități. Unul dintre aceștia a fost Igor Tuleya, judecător la Varșovia, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de reformele judiciare. În noiembrie 2020, Camera Disciplinară a Curții Supreme i-a ridicat imunitatea, l-a suspendat din funcție și i-a redus remunerația. Procedura avea legătură cu o hotărâre din 2017, al cărei raționament fusese prezentat public în prezența jurnaliștilor. Tuleya a contestat măsurile, în timp ce autoritățile de urmărire penală au invocat suspiciuni privind divulgarea unor informații din procedură. După aproximativ doi ani, la 29 noiembrie 2022, Camera de Răspundere Disciplinară a Curții Supreme a anulat suspendarea. A doua zi, judecătorul s-a întors la instanța din Varșovia.

Între timp, disputa ajunsese la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021, cauza C-791/19, CJUE a constatat că regimul disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi încălca obligațiile care decurg din dreptul Uniunii. Curtea a reținut, între altele, că sistemul putea permite utilizarea procedurilor disciplinare ca instrument de control asupra conținutului hotărârilor judecătorești.

Ulterior, prin hotărârea din 5 iunie 2023, cauza C-204/21, instanța europeană a identificat noi încălcări ale dreptului Uniunii în reglementările privind organizarea și independența justiției poloneze. Aceste hotărâri au conferit disputelor o dimensiune juridică obligatorie, diferită de cea a protestelor publice. În anii următori, autoritățile poloneze au adoptat modificări ale sistemului disciplinar, iar după schimbarea guvernării din 2023 au fost inițiate alte măsuri pentru soluționarea problemelor identificate de instituțiile europene.

La 29 mai 2024, Comisia Europeană a închis procedura inițiată împotriva Poloniei în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Decizia a reflectat evaluarea pozitivă a unor schimbări realizate și a angajamentelor asumate de autoritățile de la Varșovia.

În orice caz, controversele nu au dispărut. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 17 iulie 2026 arată că reformarea Consiliului Național al Magistraturii, statutul unor judecători numiți după 2017 și organizarea Curții Supreme continuă să ridice probleme juridice și instituționale.

În fine, protestul a făcut vizibilă, pentru publicul european, preocuparea judecătorilor privind posibilitatea exercitării independente a funcției lor. Imaginea magistraților mergând în tăcere, în robe, de la Curtea Supremă spre Parlament, a rămas un simbol al unei întrebări constituționale: cum poate fi apărată independența justiției atunci când anume regulile care trebuie să o garanteze devin obiectul disputei?

Bulgaria (2016) și România (2019). Un alt episod a avut loc în Bulgaria, în decembrie 2016. Judecători din Sofia au protestat în contextul tensiunilor privind controlul administrativ al instanțelor, volumul de lucru și acțiunile Consiliului Judiciar Suprem. Comisia Europeană a consemnat conflictul în documentele de monitorizare. Protestul a fost mai puțin spectaculos decât cel polonez, dar problema era înrudită, vizând garanțiile judecătorilor împotriva presiunilor instituționale.

În România, mobilizările din februarie și martie 2019 au vizat ordonanțele de urgență și modificările aduse legislației judiciare. Mai multe instanțe au anunțat amânarea unor cauze neurgente, iar magistrații au manifestat în fața sediilor de judecată. În același timp, mii de cetățeni au protestat față de reformele justiției. Coincidența dintre mesajul profesional și mobilizarea civică a făcut din acel moment unul diferit de disputele pur salariale, deși formele de protest au provocat, la rândul lor, întrebări privind continuitatea serviciului public. 

Franța, 2021. Scrisoarea colectivă a magistraților descria presiunea statisticilor, oboseala, lipsa grefierilor și sentimentul că dosarele sunt tratate într-un ritm incompatibil cu atenția cerută de actul de justiție. Manifestațiile din 15 decembrie au reunit magistrați, grefieri, funcționari și avocați. Le Monde a arătat amploarea mobilizării, iar ministerul a anunțat ulterior măsuri de consolidare a personalului. Aceste programe au avut o geneză administrativă și bugetară mai desfășurată, dar protestul a contribuit la aducerea problemei în dezbaterea publică. 

Italia, 2022. După doisprezece ani fără o grevă națională, judecătorii și procurorii italieni au decis să oprească activitatea pentru o zi. Era 16 mai 2022, iar motivul protestului era reforma sistemului judiciar promovată de ministra justiției, Marta Cartabia.

La Palatul Justiției din Milano, magistrații s-au reunit într-o adunare deschisă publicului, la care au fost invitați inclusiv avocați, profesori universitari și cetățeni. Pe afișele asociației profesionale apărea un mesaj simplu: „Noi, magistrații, am fost primii care au cerut o reformă a justiției. Dar nu această reformă.” Declarația a fost consemnată de publicația Il Giorno, la 14 mai 2022.

Judecătorii contestau în special noile criterii de evaluare profesională, supranumite în presă „carnetele de note ale magistraților”, și modificarea regulilor de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii. Se temeau că accentul pus pe indicatorii de performanță și promovare putea afecta independența deciziilor judiciare. Guvernul susținea, în schimb, că reforma era necesară pentru responsabilizarea magistraților, combaterea influențelor din interiorul sistemului și creșterea încrederii publice.

Circa 48% dintre magistrați au participat la nivel național. Presa italiană a relatat diferențe considerabile între instanțe, iar manifestația a provocat dezbateri inclusiv în interiorul profesiei. La Genova, președintele filialei locale ANM, Domenico Pellegrini, explica pentru televiziunea publică RAI Newspreocuparea pentru justițiabili: „Nu ne place să trimitem cetățenii acasă”, precizând că ședințele amânate urmau să fie reprogramate într-un interval cât mai scurt.

Protestul nu a oprit reforma. Exact o lună mai târziu, la 16 iunie 2022, Senatul Italiei a aprobat definitiv proiectul promovat de ministra justiției, Marta Cartabia, cu 173 de voturi pentru, 37 împotrivă și 16 abțineri. Textul fusese deja adoptat de Camera Deputaților, astfel încât votul Senatului a încheiat procedura parlamentară. Greva magistraților din 16 mai nu reușise să determine retragerea sau modificarea revendicată a reformei.

Legea modifica regulile de alegere și componența Consiliului Superior al Magistraturii, introducea criterii mai riguroase pentru evaluarea activității judecătorilor și procurorilor și restrângea posibilitatea acestora de a reveni la exercitarea funcțiilor judiciare după ocuparea unor funcții politice. Unul dintre cele mai controversate mecanisme era sistemul de evaluare profesională „carnetele de note ale magistraților”, care urma să țină seama de indicatori privind activitatea și rezultatele profesionale.

Croația, 2024. Croația oferă un exemplu mai bine creionat de negociere urmată de rezultat legislativ. Nemulțumirile salariale au provocat mobilizări în 2023 și o „grevă albă” între 22 ianuarie și 2 februarie 2024. Nemulțumirea privea salariile, despre care magistrații susțineau că nu mai reflectau inflația și responsabilitățile profesiei. Asociația Judecătorilor Croați (UHS) refuzase oferta Ministerului Justiției, apreciind că majorările propuse nu ofereau o soluție durabilă. 

Potrivit televiziunii publice HRT, peste 70% dintre judecători participau la acțiune în prima zi. În unele instanțe, inclusiv în Zagreb, participarea depășea 95%.

După aproape două săptămâni, protestul s-a încheiat, iar la 24 mai 2023 reprezentanții judecătorilor au ajuns la un acord cu Ministerul Justiției privind creșterea remunerațiilor. Rămânea însă nerezolvată revendicarea privind introducerea unui mecanism de indexare și a unui sistem salarial predictibil. Promisiunile nu au fost puse integral în aplicare până la sfârșitul anului. Astfel, la 22 ianuarie 2024, judecătorii au reluat greva albă, de această dată alături de procurori.

Guvernul a criticat protestul. Ministrul justiției, Ivan Malenica, susținea că autoritățile propuseseră deja îmbunătățiri salariale semnificative și că responsabilitatea pentru amânarea proceselor revenea organizației profesionale. Ministerul a contestat inclusiv amploarea efectivă a grevei, raportând proporții mai reduse ale ședințelor anulate decât participarea anunțată de asociație.

De această dată, negocierile au produs un rezultat legislativ concret. În februarie 2024, Guvernul și reprezentanții magistraților au convenit majorarea bazei de calcul a salariilor cu 11,5%, adică aproximativ 790 euro brut, ajustarea unor coeficienți și recunoașterea unor drepturi materiale suplimentare.

Nu toate solicitările au fost însă acceptate. Introducerea indexării automate a salariilor, revendicată de judecători, a rămas o problemă nesoluționată.

Spania, 2025. Judecătorii și procurorii au protestat în 2018 pentru salarii, personal și condiții de muncă, apoi au revenit în stradă în 2025 pentru a contesta proiectele privind accesul în profesie și statutul Ministerului Public. Cinci asociații au convocat o manifestație în fața Tribunalului Suprem, pe 28 iunie 2025, și trei zile de grevă, între 1 și 3 iulie. Organizatorii au estimat o participare medie de aproximativ 70%, în timp ce ministerul a comunicat date administrative mult mai mici, construite după alte criterii de evidență. 

Belgia 2025. În Belgia, tensiunile au vizat reforma pensiilor și insuficiența cronică a resurselor justiției. La 27 iunie, aproximativ o mie de magistrați și angajați ai instanțelor au protestat la Bruxelles, potrivit agenției Belga. Organizatorii au vorbit despre imposibilitatea de a asigura servicii judiciare de calitate într-un sistem subfinanțat. Criticii au atras atenția asupra justițiabililor afectați de amânări. Mișcarea a menținut problema în atenția publică.

Austria, 2026. În perioada 12–16 octombrie 2026, judecătorii și procurorii din Austria au organizat un protest la nivel național, denumit „Săptămâna de acțiune pentru statul de drept”, pentru a atrage atenția asupra deficitului de personal și a volumului excesiv de muncă din sistemul judiciar. Pe durata protestului, majoritatea ședințelor de judecată au fost suspendate, pronunțarea hotărârilor și alte activități obișnuite fiind amânate, cu excepția cauzelor urgente. Potrivit Asociației Judecătorilor din Austria, sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de peste 250 de judecători, iar gradul mediu de încărcare a personalului ajunge la aproximativ 120%. La 14 octombrie, aproape 500 de judecători și procurori au participat la o manifestație organizată la Tribunalul Penal din Viena. Reprezentanții sistemului judiciar au avertizat că suprasolicitarea personalului afectează calitatea actului de justiție, durata proceselor și, implicit, funcționarea statului de drept. Magistrații au solicitat autorităților suplimentarea posturilor și adoptarea unor măsuri viabile pentru asigurarea unei justiții eficiente și independente.

Libertatea de a protesta: ce garantează convențiile internaționale judecătorilor

Poate un judecător să iasă în stradă, să critice o reformă a justiției sau să protesteze împotriva propriilor condiții de muncă? Da.

Articolul 10 din CEDO garantează libertatea de exprimare, iar articolul 11 protejează libertatea de întrunire pașnică și de asociere. Aceste garanții se aplică inclusiv judecătorilor, care pot să își exprime opiniile asupra reformelor judiciare, să participe la manifestații și să constituie asociații profesionale.

Drepturile nu sunt însă absolute. Convenția permite restricții stabilite prin lege și necesare într-o societate democratică. În cazul magistraților, trebuie protejate și imparțialitatea instanțelor, autoritatea justiției și drepturile celorlalte persoane.

O formulare mai explicită se regăsește în Principiile fundamentale ale ONU privind independența justiției, adoptate în 1985. Principiul nr. 8 stabilește că judecătorii beneficiază, asemenea celorlalți cetățeni, de libertatea de exprimare, de convingere, de asociere și de întrunire, cu obligația de a păstra demnitatea funcției și independența justiției. Principiul nr. 9 le recunoaște dreptul de a constitui asociații profesionale pentru apărarea intereselor și independenței lor. Aceste libertăți sunt susținute și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, prin articolele 19, 21 și 22, care garantează exprimarea, întrunirea pașnică și asocierea.

În Avizul nr. 25 din 2022, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni afirmă că, atunci când democrația, separația puterilor sau statul de drept sunt amenințate, judecătorii au DATORIA de a lua poziție în apărarea independenței justiției și a ordinii constituționale. Potrivit documentului, această responsabilitate poate privi inclusiv subiecte controversate politic. Reprezentanții asociațiilor judecătorilor beneficiază de o protecție sporită atunci când vorbesc în numele profesiei.

Această interpretare se regăsește și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În cauza Baka împotriva Ungariei (2016), Curtea a constatat încălcarea libertății de exprimare în cazul fostului președinte al Curții Supreme, al cărui mandat fusese încheiat prematur după criticarea reformelor judiciare. În cauza Żurek împotriva Poloniei (2022), CEDO a protejat exprimarea unui judecător implicat în dezbaterea privind independența justiției. Mai recent, în cauza Danileț împotriva României (2025), Marea Cameră a reafirmat necesitatea unei analize proporționale atunci când un judecător este sancționat pentru opinii exprimate în spațiul public.

Dar poate judecătorul să oprească ședințele de judecată în semn de protest? Articolul 6 §4 din Carta socială europeană revizuită recunoaște dreptul la acțiuni colective, inclusiv dreptul la grevă, însă exercitarea acestuia poate fi supusă unor restricții compatibile cu dispozițiile Cartei. O clarificare importantă a fost formulată de Comitetul European al Drepturilor Sociale în Concluziile sale pentru anul 2025, printr-o declarație de interpretare dedicată expres dreptului judecătorilor și procurorilor la grevă.

Comitetul a arătat că, având în vedere autoritatea de stat exercitată de magistrați și riscul perturbării funcționării statului de drept, interzicerea absolută a grevei poate fi justificată, dar numai dacă respectă cerințele de legalitate, necesitate și proporționalitate și dacă judecătorii dispun de alte mecanisme efective pentru negocierea condițiilor de muncă, inclusiv a remunerației.

Această precizare are o relevanță aparte pentru statele care interzic greva magistraților, precum Republica Moldova și România. Restrângerea dreptului la grevă nu trebuie confundată cu suprimarea libertății de exprimare sau a posibilității de a formula revendicări profesionale.

În Republica Moldova, articolul 369 din Codul muncii interzice participarea judecătorilor la grevă, iar Curtea Constituțională a confirmat, prin Hotărârea nr. 30 din 7 noiembrie 2017, constituționalitatea restricțiilor examinate. În același timp, această interdicție nu elimină dreptul la protest pașnic, la exprimarea revendicărilor și la asociere profesională, exercitate în condițiile legii.

Prin urmare, purtarea unor banderole simbolice, adoptarea unor declarații publice sau participarea la manifestații pașnice trebuie analizate distinct de suspendarea colectivă a ședințelor de judecată. O asemenea suspendare poate ridica probleme privind interdicția grevei și dreptul justițiabililor la examinarea cauzelor într-un termen rezonabil, protejat de articolul 6 din Convenția europeană.

Experiența europeană conturează astfel un echilibru; judecătorului îi este garantat dreptul de a vorbi și de a-și apăra profesia, dar exercitarea acestuia trebuie conciliată cu obligația de a asigura continuitatea justiției. Statul, la rândul său, nu poate invoca independența sau demnitatea funcției de judecător pentru a reduce magistrații la tăcere ori pentru a evita un dialog real asupra statutului și condițiilor lor de muncă.

Bibliografie

1. Associated Press, „Judges from across Europe march to defend Polish colleagues”, 11 ianuarie 2020.https://ny1.com/nyc/bronx/ap-top-news/2020/01/11/judges-from-across-europe-march-to-defend-polish-colleagues
2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comisia Europeană împotriva Republicii Polone, cauza C-791/19, hotărârea din 15 iulie 2021. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:62019CJ0791
3. AGERPRES, „Protest la Tribunalul București: toate dosarele, cu excepția urgențelor, vor fi amânate timp de o săptămână”, 27 februarie 2019. https://agerpres.ro/justitie/2019/02/27/protest-la-tribunalul-bucuresti-toate-dosarele-cu-exceptia-urgentelor-vor-fi-amanate-timp-de-o-saptamana–266081
4. Euronews Italia / ANSA, „Riforma Cartabia, sciopero dei magistrati in tutta Italia: adesione bassa, al 48%”, 16 mai 2022. https://it.euronews.com/2022/05/16/riforma-cartabia-sciopero-dei-magistrati-in-tutta-italia-adesione-bassa-al-48
5. Republica Italiană, Legea nr. 71 din 17 iunie 2022 privind reforma organizării judiciare și a Consiliului Superior al Magistraturii. https://www.gazzettaufficiale.it/eli/id/2022/06/20/22G00084/SG
6. Agencia EFE, „Jueces y fiscales protestan en Madrid contra las reformas judiciales del Gobierno”, 28 iunie 2025.https://efe.com/espana/2025-06-28/jueces-fiscales-concentracion-reformas-judiciales-gobierno/
7. Le Monde, „La mobilisation des magistrats impose la question des moyens pour l’avenir de la justice”, 15 decembrie 2021. https://www.lemonde.fr/police-justice/article/2021/12/15/la-mobilisation-des-magistrats-impose-la-question-des-moyens-pour-l-avenir-de-la-justice_6106205_1653578.html
8. Comisia Europeană, 2024 Rule of Law Report. Country Chapter on the Rule of Law Situation in Croatia, SWD(2024) 811 final, 24 iulie 2024. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52024SC0811
9. Belga News Agency, „1,000 magistrates and court staff protest against underfunding of justice system”, 27 iunie 2025.https://www.belganewsagency.eu/1000-magistrates-and-court-staff-protest-against-underfunding-of-justice-system
10. Consiliul Europei, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Roma, 4 noiembrie 1950, art. 6, 10 și 11. https://www.echr.coe.int/european-convention-on-human-rights
11. Organizația Națiunilor Unite, Principiile fundamentale privind independența justiției, Milano, 1985, principiile 8 și 9.https://www.ohchr.org/en/instruments-mechanisms/instruments/basic-principles-independence-judiciary
12. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Avizul nr. 25 (2022) privind libertatea de exprimare a judecătorilor, 2 decembrie 2022. https://rm.coe.int/opinion-no-25-2022-final/1680a973ef
13. Comitetul European al Drepturilor Sociale, Statement of Interpretation on Article 6§4 – The Right of Judges and Prosecutors to Strike, Conclusions 2025. https://rm.coe.int/conclusions-2025-statement-of-interpretation-on-article-6-4-the-right-/48802d092d
14. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Marea Cameră, Danileț împotriva României, cererea nr. 16915/21, hotărârea din 15 decembrie 2025. https://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-247839
15. Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Hotărârea nr. 30 din 7 noiembrie 2017 privind constituționalitatea limitării dreptului la grevă pentru anumite categorii profesionale, inclusiv judecătorii.https://constcourt.md/ccdocview.php?docid=637&l=ro&tip=hotariri
16. Vereinigung der österreichischen Richterinnen und Richter. (2026). Aktionswoche für den Rechtsstaat: 100 % erreicht. Was jetzt? Disponibil la: https://richtervereinigung.at/infothek/aktionswoche/