Joi, 1 decembrie 2022, Ministerul Justiției a informat că a desfășurat consultări publice în format extins, în cadrul cărora a fost discutată inițiativa de modificare a unor prevederi ale Codului penal și ale Codului contravențional. Astfel, s-a discutat asupra propunerilor de majorare a termenului de prescripție de la 2 la 3 ani pentru infracțiunile ușoare; de instituire a unui nou temei de întrerupere a termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, și anume – remiterea de către procuror a cauzei penale în instanța de judecată; de completare cu prevederea ca toate cererile și demersurile să fie depuse până într-un un anumit moment, sub sancțiunea imposibilității depunerii lor repetate etc.

Un alt amendament ține de modificarea prevederilor din Codul contravențional ce vizează conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Mai exact, se propune majorarea amenzii pentru persoana care conduce un vehicul, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de droguri şi/sau de alte substanţe cu efecte similare. Dacă în prezent amenda este de la 350 la 500 de unități convenționale (de la 17 500 la 25 000 de lei), după modificare aceasta ar putea fi de la 500 la 1000 de u.c. (de la 25 000 la 50 000 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 40 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional pe un termen de până la 15 zile, în toate cazurile cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

De asemenea, se propune majorarea amenzii și pentru refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. Acesta ar putea fi sancționat u amendă de la 1000 la 1500 u.c. (de la 50 000 la 75 000 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de la 50 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional pe un termen de până la 15 zile, în toate cazurile cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Proiectul de lege mai propune instituirea, în Codul penal, a noilor componențe de infracțiuni în vederea protejării identității persoanei: art. 177¹ – Uzurpare de identitate (clonarea profilelor pe rețelele de socializare; apelarea din locurile de detenție în scopul obținerii prin înșelăciune a beneficiilor materiale; clonarea cardurilor bancare; introducerea frauduloasă în circuitul rutier a unor autovehicule străine) și art. 177² – Falsul de identitate. În prezent, normele penale nu incriminează acțiunile sau inacțiunile care au drept sarcină de a uzurpa sau falsifica identitatea unei persoane fizice – neconcordanțe care sunt opozabile și în raport cu identitatea persoanelor juridice care se utilizează în scopul concurenței neloiale, defăimare, cauzarea pierderilor materiale sau a clientelei.

În cadrul consultărilor publice s-au discutat și modificările propuse la infracțiunile de abuz de putere sau abuz de serviciu, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, neglijența în serviciu, pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu încălcarea legii etc.

În alocuțiunea sa, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a mulțumit reprezentanților  Parlamentului Republicii Moldova, Consiliului Europei (CoE), Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, reprezentanților instanțelor de judecată, Centrului Național Anticorupție, societății civile și partenerilor de dezvoltare pentru implicare și interesul manifestat, și a reiterat angajamentul Ministerului Justiției de a revizui legislația penală în scopul eficientizării acesteia și echilibrării pedepselor aplicate. „Am recepționat multe propuneri pe marginea proiectului de lege, din partea autorităților competente în domeniul justiției și am decis să le discutăm astăzi pentru a clarifica unele aspecte și a-l pregăti pentru ultima fază de avizare. Pentru noi este important ca proiectul de lege la care lucrăm să fie unul stabil, să aibă o aplicabilitate îndelungată și să anticipeze intervențiile ulterioare”, a spus Sergiu Litvinenco.

Prezentă la ședință, secretara de stat Veronica Mihailov-Moraru a vorbit despre intervențiile anterioare în legislația penală și efectele care le-au produs. „Ultimele modificări majore ale Codului penal, care au avut ca scop accentuarea principiului umanizării în legea penală, de fapt, a avut un efect invers din cauza multiplelor intervenții necoordonate între ele, iar principiile care au stat la bază s-au distorsionat la aplicarea în practică. Acest lucru a fost constatat și prin intermediul rapoartelor elaborate de Consiliul Europei. La rândul nostru, am luat în considerare acest aspect în actualul procesul de modificare a Codului penal”, a menționat secretara de stat.

Proiectul de lege va fi ajustat și expediat spre avizare, iar ulterior va fi definitivat și expediat Guvernului spre examinare. Proiectul de lege se regăsește în lista priorităților Ministerului Justiției și are drept scop îmbunătățirea cadrului normativ, lichidarea lacunelor de ordin legislativ care pot  genera, în practică,  dificultăți de interpretare și aplicare a normelor de drept penal, consolidarea unui sistem eficient de umanizare a politicii punitive a statului, adaptat cerințelor și standardelor internaționale.