Circumstanțe esențiale de fapt

La 30 octombrie 2015, Reclamantul a înaintat o cerere de chemare în judecată privind anularea ordinului pârâtului cu privire la concediere și anularea ordinului pârâtului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea sa în funcția deținută anterior și încasarea din contul pârâtului a salariului pentru absența forțată de la lucru, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Contractul individual de muncă a fost încheiat pe durată determinată, până la 15 ianuarie 2020.

În timpul judecării cauzei a survenit decesul reclamantului, fapt confirmat prin certificatul de deces din 14 martie 2022. Totodată, potrivit certificatelor de moștenitor, anexate la materialele cauzei, moștenitori asupra întregii mase succesorale rămasă după decesul Reclamantului sunt trei persoane.

Prin încheierea din 04 octombrie 2022 a Curţii de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de înlocuire a părții în proces depusă de cei trei moștenitori, a fost admisă cererea cu privire la încetarea procesului depusă de Pârât și încetat procesul în cauza civilă.

Încheierea de încetare a procesului în temeiul art. 265 lit. f) din Codul de procedură civilă a fost contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

Poziția Curții Supreme de Justiție

În fața instanței de apel a fost ridicată problema succesiunii în drepturile procedurale, atât prin cererea moștenitorilor Ciobanu Emilia, Gaberi Cristina şi Vremeş Laura în temeiul prevederilor art. 70 din Codul de procedură civilă, cât și prin cererea intimatului Ministerului Sănătății cu privire la încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. f ) din același cod.

Soluționând problema juridică pusă în discuție, instanța de apel a concluzionat că, în speță, nu se admite succesiunea în drepturi, fiind aplicabile prevederile art.265 lit. f) din Codul administrativ, or, revendicările formulate de către XXXXXXX constituie drepturi personale, care aparţin doar reclamantului şi nu pot fi transmise prin succesiune.

Prin acțiunile intentate la cererile reclamantului, ultimul a solicitat în fața instanței de judecată anularea ordinelor de sancționare disciplinară, anularea ordinului de concediere, repunerea în funcția deținută, încasarea salariul pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Din esența litigiului redat mai sus, se atestă cu certitudine că, raporturile de muncă între Reclamant și Pârât, în special dreptul de a contesta ordinele de sancționare disciplinară și/sau concediere, valabilitatea contractului de muncă sunt drepturi personale, care reclamantul a decis să le apere pe cale judiciară, toate acțiunile, inclusiv de intervenție principală și cea reconvențională, fiind conexate într-un singur proces.

Astfel, deși instanța de apel a tras concluzia că drepturile patrimoniale revendicate în acțiune sunt accesorii și depind de pretenția principală cu privire la legalitatea concedierii reclamantului, Completul de judecată observă că, totuși aceste drepturi pot fi valorificate de către moștenitorii acestuia, preluând procesul deja intentat și aflat în curs de examinare.

Or, încetarea raportului contractual pentru viitor nu stinge obligațiile deja apărute în măsura în care moștenitorul salariatului dobândește drepturile salariale acumulate, dar neplătite. În acest sens, în dependență de legalitatea concedierii reclamantului, circumstanță care urmează a fi examinată în fond, succesorii reclamantului au speranță legitimă de a primi remunerația meritată pentru absența forțată de la muncă a lui Ciobanu Gheorghe.

Soluția Curții Supreme de Justiție

Admis recursul declarat de succesorii reclamantului;

Casată Încheierea emisă de Curtea de Apel Chișinău privind încetarea procesului în legătură cu decesul reclamantului.

Link: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=73760