Tatiana Balan

Omul își petrece o parte semnificativă din viață studiind, pentru a obține funcția dorită și, ulterior, serviciul îi acaparează cea mai mare parte din timpul său.

Având în vederea ponderea ocupației profesionale, o problemă mai rar abordată, dar actuală, este cea a deformării profesionale. Fenomenul nu reprezintă o noutate. Acesta a fost abordat încă de gânditorii antici, dar a câștigat teren cu precădere în perioada sfârșitului sec. XIX începutul sec. XX, când, pe de o parte, s-a intensificat automatizarea muncii, pe de altă parte, a crescut rolul factorului uman în procesul de producție.

Deformarea profesională apare cu precădere în cadrul profesiilor ce presupun o sporită interacțiune dintre indivizi.

Mai întâi să clarificăm, ce înseamnă deformarea profesională? Acest termen provine din latină – deformatio – distorsiune, fiind un tip de alterare cognitivă, care apare sub influența activității profesionale. Cu alte cuvinte, o persoană percepe informația și evaluează lumea din jurul său în mod distorsionat, prin prisma îndatoririlor și intereselor profesionale.

Pentru prima dată despre deformarea profesională s-a menționat în ,,Jurnalul American de Psihologie” din anul 1915. Autorii articolului au fost preocupați de modul în care se schimbă psihicul la reprezentanții anumitor profesii.

Deformarea profesională poate fi:

Fiziologică: atunci când condițiile specifice de muncă și modul de a acționa la serviciu duc la modificări în organism. De exemplu, osteocondroza coloanei vertebrale la persoanele cu muncă sedentară.

Psihologică: când profesia își lasă amprenta asupra trăsăturilor de personalitate. De exemplu, designerii observă defecte grafice în semnele publicitare sau în indicatoarele rutiere.

Epuizarea emoțională este adesea o consecință a deformării profesionale. Aceasta este un mecanism de apărare psihologică dezvoltat de un individ, sub forma excluderii totale sau parțiale a emoțiilor ca răspuns la unele efecte psihotraumatice. Astfel, deformarea are loc în procesul de execuție repetată a aceleiași activități profesionale, afectând negativ productivitatea, dând naștere la defecte comportamentale.

Deformarea profesională este facilitată de:

1. Schimbări în motivația de a munci.
2. Apariția stereotipurilor de gândire, comportament și activitate.
3. Tensiunea emoțională la locul de muncă (iritabilitate, anxietate, căderi nervoase etc.).
4. Monotonia, structura rigidă a regimului de lucru.
5. Pierderea perspectivelor de dezvoltare profesională.
6. Schimbările din cauza înaintării în vârstă.

La reprezentanții profesiilor cu grad înalt de vulnerabilitate la deformarea profesională (juriști, pedagogi, medici etc.), destructurarea profesională se poate contura pe nivele, precum:

1. General-profesionale (reprezintă asemănările dintre profesioniștii din același domeniu).

Manifestarea deformației la juriști:

• Sindromul ,,percepției asociale” (fiecare persoană este privită ca un potențial infractor/contravenient).

2. Profesional-tipologice (specificul temperamentului, caracterului, abilităților).

Manifestări:

• alterarea motivației profesionale,
• restructurarea ierarhiei valorilor,
• pesimism,
• atitudine sceptică față de inovații,
• narcisism etc.

,,Simptomele” clasice ale deformării profesionale:

1. Cercul de prieteni este format doar din colegi de muncă.
2. Cariera este pe primul loc.
3. Lipsa intereselor alternative, a unui hobby.
4. Conversațiile se rezumă la temele legate de profesie.
5. Perceperea celorlalți prin optica funcției deținute.
6. Frica de a schimba sau de a pierde serviciul.
7. Supraaprecierea rezultatelor profesionale.
8. Folosirea în cotidian a terminologiei profesionale.

,,Medicamentele”:

• Autodezvoltare constantă sau recalificare. Și anume, urmează tot felul de lecții, prelegeri și cursuri, chiar și pe o temă legată de profesia ta.
• Practicarea sportului. Alege tipul de activitate fizică care îți place și practică sistematic.
• Descoperă noi pasiuni. Mergi la teatru și cinema, citește beletristică (da,da), ocupă-te de handmade, gătit sau călătorii.
• Discuții cu persoane ce muncesc în alte sfere.
• Participă la proiecte nelegate de serviciu. Acest lucru îți va arăta o altă perspectivă și crea noi conexiuni sociale.
• Odihnește-te calitativ (fără a trișa!). Distanțează-te, pentru o perioadă, total de muncă.
• Sesiunile la psiholog ori psihoterapeut sunt recomandate atunci când simți că nu poți face față cercului vicios al carierei independent.

Bibliografie

1. ,,Что такое профессиональная деформация?” Disponibil: https://trends.rbc.ru/trends/social/61249a859a7947aa7a5e30c4.
2. Kуприна О.А. Корецкая И.А. ,,Деформация в профессиональной деятельности”. Disponibil: https://cyberleninka.ru/article/n/deformatsiya-v-professionalnoy-deyatelnosti.
3. Кузьмина Ю.М. ,,Профессиональная деформация специалистов социальной работы и методы ее предупреждения”. Disponibil: https://cyberleninka.ru/article/n/professionalnaya-deformatsiya-spetsialistov-sotsialnoy-raboty-i-metody-ee-preduprezhdeniya.