Oleg Efrim: Modernizarea Codului civil reprezintă evenimentul juridic al ultimului deceniu

Oleg Efrim: Modernizarea Codului civil reprezintă evenimentul juridic al ultimului deceniu
25.09.2019 | Vlad Bercu

OLEG EFRIM

» Managing Partner EFRIM ROȘCA & ASOCIAȚII

» Ex-Ministru al Justiției

» Nominalizat de către prestigioasa publicaţie Best Lawyers în secţiunea Litigii în anul 2009 şi de Chambers & Partners în secţiunea Soluţionarea disputelor în anul 2008

» Lector universitar, predă drept civil la Facultatea de drept a Universității de Stat din Republica Moldova

Domnule profesor, avocat, ministru, vă mulțumim pentru că ați acceptat să acordați acest interviu și pentru efortul și timpul dedicat propriu-zis.

I. Despre Republica Moldova

1. Să începem acest interviu puțin mai original. Domnule profesor, spuneți-ne care a fost ultimul eveniment, proiect, reformă, sau orice altă întâmplare în lumea juridică din Republica Moldova care v-a făcut să zâmbiți, să vă simțiți motivat în activitatea profesională sau chiar să vă mândriți cu profesia pe care o practicați?

Noul Cod civil, fără echivoc și ezitare, este evenimentul juridic al ultimului deceniu! Bine, Legea de modernizare a Codului civil, să nu creadă lumea că nu mă pricep. Este unul din puținele lucruri excelente care s-a întâmplat în țara noastră de care sunt mândru atât ca profesionist, cât și ca simplu cetățean.

Dacă e să vorbim despre domeniul avocaturii, sunt încântat de apariția Centrului de instruire a avocaților și de ceea ce a reușit să facă acolo, timp de un an, Viorica Grecu. Dacă entuziasmul doamnei Grecu va fi susținut de câțiva oameni bine intenționați din Consiliul Uniunii avocaților, vom putea spune că avem unul din cele mai tari centre de instruire juridică profesională.

2. #ModernizareaCCivil. Au apărut deja și primele reacții la legea de modernizare a Codului Civil (inclusiv de critică). Dumneavoastră ați creat grupul de lucru care a muncit pentru a moderniza legislația civilă. Aveți vreo opinie preliminară cum stau lucrurile în practica de zi cu zi privind aplicarea noilor reglementări? Care sunt problemele cu care vă confruntați acum (reticența notarilor, registratorilor etc.)?

După cum am spus, modernizarea Codului civil reprezintă evenimentul juridic al ultimului deceniu. Avem unul din cele mai moderne Coduri civile din Europa și trebuie să fim mândri de acest lucru. Autorii au făcut o muncă titanică. Mă bucur că s-a renunțat la inventarea dreptului civil moldovenesc și la reformarea instituțiilor consacrate de drept civil. Acestea au fost reașezate pe principiile cristalizate în ultimii 10-20 ani în legislațiile europene contemporane.

Codul modernizat este în consonanță cu cele mai importante evoluții care s-au produs în lumea juridică europeană. Noi, cei care aplicăm dreptul, și mă refer aici atât la judecători, cât și la reprezentanții profesiilor juridice, avem o mare responsabilitate pentru cum vom promova valorile noii reglementări, cum va fi înțeles și până la urmă, cum va fi aplicat. Sigur că momentul de început este dificil, ori sunt lucruri noi, deseori necunoscute, care trebuie să ne schimbe modus vivendi si modus operandi.

Tentația normală, în cazul lucrurilor necunoscute, este să observăm doar riscuri, temeri, dificultăți și probleme. Dar acest lucru se întâmplă de fiecare dată când lucrurile se schimbă în profunzime (să ne amintim de anul 2003, când au intrat în vigoare practic, concomitent, patru coduri). Aceste greutăți sunt reparabile și, în mod sigur, vor fi depășite. Admit ca va fi nevoie poate și de unele intervenții punctuale, însă, acest fapt nu va diminua nici un pic din valoarea acestei legi.

3. În viziunea dumneavoastră, descrieți vă rog în 5 puncte evoluția sistemului juridic în Republica Moldova din 1991 până în 2019. Spre exemplu: 1. Wild Wild West; 2. Hai că avem o bază normativă, să vedem cum se aplică în practică; 3. Anul 2000, am scăpat de sfârșitul lumii să vedem ce facem acum ș.a.m.d.

Nu știu dacă punctele pe care le voi scoate în evidență se referă la evoluție. Dar, indiscutabil, ele au marcat sistemul nostru juridic.

Îmi amintesc foarte bine ce se întâmpla în anul 1992, când am ajuns student la Drept. Unica sursă din care puteam învăța erau conspectele dictate de profesori. Acces la legi era doar la bibliotecă. Cărțile sovietice trebuiau citite printre rânduri. Sistemul juridic era cel moștenit din fosta URSS. Construcția a început în 1994, atunci când a fost aprobată Concepția reformei judiciare și de drept. A urmat o perioadă de edificare a instituțiilor statului, proces în privința căruia am sentimentul că încă nu s-a terminat.

Un alt moment la care am să mă opresc – anul 2002 – adoptarea noilor coduri: Civil, Procedură civilă, Penal și Procedură penală. Retrospectiv, adoptarea noilor coduri trebuia să reprezinte momentul de cotitură, care să ne rupă ireversibil de trecutul nostru sovietic. Am o ușoară senzație că s-a reușit doar parțial. Dovada este că legile menționate (mai puțin Codul civil) au fost și mai sunt într-un continuu proces de modificare și completare.

Nu putem trece pe alături de lichidarea instanțelor judecătorești economice, în anul 2010. Aceste instanțe au ajuns să fie echivalate cu terme

nul „raider“. Puteai rămâne în trei săptămâni fără propria afacere. Ca și profesioniști, înțelegem că existența instanțelor specializate este preferabilă, însă, din cauza că alte soluții imediate nu erau posibile în acea perioadă, guvernarea a lichidat instanțele specializate pentru a opri dezmățul de atunci.

Strategia de reformare a justiției 2011-2016: o primă abordare sectorială a întregului domeniu a justiției. Implementarea acestui document de politici trebuia să asigure fundamentul durabil al transformărilor în justiție și, în termen mediu, să aducă schimbări ireversibile.

Și un ultim eveniment, care nu voi ezita să îl menționez – renumita Hotărâre a Curții Constituționale cu privire la „suspiciunile de corupție care planează..“. În opinia mea, aceasta hotărâre a pus începutul unui dezmăț care a culminat cu renumitele hotărâri ale Curții Constituționale din vara acestui an.

4. În calitate de fost Ministru al Justiției, care este după părerea dumneavoastră principalul succes și care este principalul eșec, sau poate de ce vă pare rău că nu ați reușit.

În mandatul meu de ministru al Justiției s-au întâmplat mai multe lucruri pe care le calific drept succes pentru sectorul justiției. Cel mai important a fost propunerea unei viziuni de transformare a justiției, care s-a materializat în Strategia de reformă a justiției pentru anii 2011-2016. Această transformare trebuia să fie cea mai complexă reformă a justiției și să se materializeze în schimbări calitative ireversibile. A fost prima dată când transformările trebuiau să se răsfrângă de la învățământul juridic, trecând prin sistemul judecătoresc, profesiile conexe justiției și terminând cu reforma Curții Constituționale.

Strategia și planul de acțiuni privind implementarea ei au reprezentat o adevărată foaie de parcurs pentru cele peste 60 de instituții ale statului, implicate în reforma justiției. Viziunea propusă asupra schimbărilor în justiției a permis să obținem un sprijin financiar fără precedent, în mărime de 60 milioane de euro, suport bugetar din partea UE, pentru implementarea acestor schimbări.

Suplimentar, erau importante proiectele de suport din partea Guvernului SUA și din partea UE. Pentru acțiunile implementate cu succes în anii 2012-1013, Guvernul a primit 28,2 milioane, bani care ne-a permis să sporim considerabil finanțarea justiției. În această perioadă au fost votate inițiative importante de legi anticorupție, au fost schimbate regulile privind cariera judecătorilor și procurorilor, răspunderea disciplinară, au fost instituite funcția de asistent al judecătorului (la CSJ fiecare judecător are trei asistenți), au fost majorate substanțial salariile judecătorilor, au apărut primele dosare pentru corupție împotriva magistraților și procurorilor, au fost inițiate importante proiecte de infrastructură. Șirul poate să continue. Doar că, cei care vor citi aceste rânduri mă pot întreba, pe bună dreptate: de ce schimbările așteptate nu au venit? Și aici ajungem la a doua parte a întrebării. Am fost prea romantici atunci când am crezut că toată lumea din politic dorește transformări în justiție, pe bune. Schimbările legislative, chiar dacă sunt o premisă indisolubilă pentru schimbare, nu valorează nimic atunci când legea nu se respectă și nimeni nu este pedepsit.

Nici o presiune din afară nu este în stare să determine schimbare calitativă, dacă oamenii din interior nu doresc survenirea schimbărilor. În cel mai bun caz, frica de presiune va dura până va dispărea sau se va atenua presiunea. Mai mult, oamenii din sistem vor căuta în permanență conexiuni cu politicul, în scop de conservare a status quo-ului și politicul nu va rata această ocazie. Pentru ca lucrurile în sistem să se schimbe, avem nevoie să parcurgem un lung și anevoios proces de schimbare de generații și asta cu condiția că cei proaspăt veniți vor avea suficientă școală și vor împărtăși valorile unei justiții independente.

Regret că nu am reușit mai multe lucruri pe care ni le-am propus. Și dacă să numesc ceva concret, care putea fi realizat și s-a ratat oportunitatea, în rezultatul acreditării facultăților de drept, au rămas la fel de multe câte erau și până la acreditare. Acest fapt a lăsat învățământul juridic cu toate problemele existente, la care în fiecare zi se adaugă altele.II. Avocatură și business

1. Ce dosar/deal finalizat v-a marcat pe dumneavoastră cel mai mult în calitate de avocat?

Am în spate suficienți ani de avocatură că să am și amintiri frumoase despre lucrul făcut. Au fost și soluții ingenioase în litigii, care au adus și rezultat, dar și sentimentul lucrului bine făcut. Au fost și tranzacții comerciale care m-au marcat, de exemplu, prin complexitatea lor. Nu am să scot în evidență cazuri și tranzacții.

Am să pomenesc doar de unul. Am avut onoarea să îl reprezint pe regretatul poet Grigore Vieru într-un litigiu de apărare a onoarei și demnității împotriva unui politician de pe vremuri, urmare a învinuirii că ar fi pus la cale asasinarea acelui politician. Nu am să uit câte suferințe i-a provocat marelui poet acele învinuiri calomnioase. Până la urmă, a avut câștig de cauză la CEDO, dar nu a ajuns să se bucure de dreptate.

2. Cine au fost acele persoane care v-au format în calitate de profesionist?

Nu o să îmi ajungă spațiu pentru a-i pomeni pe toți cei care ar trebui să se regăsească în această listă. Aici sunt profesorii mei de la facultate, colegii cu care am lucrat, oamenii cu care am făcut echipe la diferite etape, oponenții mei. Dar, țin neapărat să-i menționez pe cei care m-au îndrăgostit în dreptul civil: profesorii mei universitari Andrei Chiriac, Sergiu Băieșu, Nicolae Eșanu și Gheorghe Chibac.

3. În ziua de azi, cât considerați că este un câștig decent pentru un avocat stagiar bun?

Un câștig este decent atunci când îți permite sa îți acoperi costurile de viață, să investești în instruire și să rămână pentru distracție. Vedeți și voi ce suma ar trebui scrisă aici, pentru a corespunde acestor exigențe. Stagiarii noștri sunt plătiți cu sume care se negociază la momentul începerii stagiului și sunt revăzute periodic, corespunzător performanței.

4. Care sunt valorile esențiale care coordonează activitatea firmei Efrim Roșca și Asociații, societate pe care o conduceți?

Profesionalism, dedicație, pasiune și spirit de echipă.

5. De asemenea, dumneavoastră sunteți fondator al primului portal juridic din Moldova – Bizlaw. La multe întrebări pe care aș fi dorit și eu să le spun dumneavoastră ați răspuns aici. Totuși, vreau să vă întreb care a fost acel moment, acea împrejurare, care v-a făcut să simțiți că se merită investițiile bănești și efortul personal în proiect?

Am lansat acest proiect după ce am revenit din Guvern în avocatură. Am ajuns cumva organic la această idee. Presa generalistă este puțin interesată de activitatea avocaților, dacă nu sunt subiecți ai unui scandal. Presă specializată, de nișă, abia începe să apară. Mi-am dorit să creez o platformă unde să fie reflectată activitatea avocaților, preponderent a celor din avocatura de afaceri.

Totodată, conținutul este destinat și oamenilor de afaceri, care pot afla noutăți juridice, dar și despre cele mai noi inițiative ale autorităților în domeniul de reglementare, tradus din limbajul juridic în limba care o înțeleg oamenii. Într-o perioadă scurtă de timp, portalul a ajuns nume de referință în tot ce ține de domeniul juridic și de reglementare. Avem un număr impunător de cititori, ținând cont de profilul deținut.

Chiar dacă proiectul nu este profitabil, constat că îmi place cum arată și ce face zilnic BizLaw. Echipa de acolo se isprăvește de minune și o să ne bucure încă cu multe proiecte realizate.

6. Ce domenii/ramuri ale dreptului le vedeți de perspectivă în următorii 10-15 ani anume pentru piața Republicii Moldova?

În vremea noastră, când lucrurile se schimbă cu viteza luminii, mă tem să fac prognoze pentru perioade de 15 ani. Cert este că proprietarii afacerilor începute în anii 90 îmbătrânesc. Prognozez o înviorare a pieței pe segmentul de M&A, legat de schimbarea, din varii motive, a proprietarilor afacerilor. Tot în legătură cu aspectul menționat, vor fi la mare căutare specialiștii în moștenire și avocații-litigatori în dosare legate de succesiuni. Protecția datelor cu caracter personal va fi noua ”religie juridică” în următorul deceniu, așa că, ar fi exact momentul și cazul să aprofundăm studiul acestui domeniu. Aș mai trimite la stagiere și specializare în dreptul concurenței vreo doi avocați. Și sigur, legal-tech!

III. Universitaria

1. Ce vă place cel mai mult în activitatea de profesorat?

Probabil gândul că ajuți pe cineva să înțeleagă lucruri complicate, faptul că contribui la alegerea unui drum în viața profesională, că poți face pe cineva să se îndrăgostească de drept civil, așa cum mi s-a întâmplat mie cu profesorii mei.

2. Într-o discuție cu un coleg de-al dumneavoastră, profesor de drept civil și el, dumnealui a afirmat că astăzi studenții la drept sunt mult mai puțin interesați de studiu, studenții nu mai reprezintă un „pericol” pentru profesor prin întrebările pe care le adresează. Chiar mai mult, întrebările pe materie, cu scopul aprofundării acesteia, lipsesc cu desăvârșire la prelegeri și chiar și la orele de curs. Dumneavoastră ce părere aveți?

În toți cei 22 ani de când sunt profesor universitar am avut studenți buni și studenți mai puțin interesați de studiu. Poate, în ultimii ani, asistăm la un proces de coborâre a standardelor, atât la studenți, dar și la profesori. Sigur că majoritatea profesorilor își doresc studenți ageri, sârguincioși și abili. Dar chiar dacă nu ai parte de astfel de studenți în fiecare zi, profesorii trebuie să-i stimuleze prin lecțiile lor.

Eu aș vrea ca profesorii de la facultățile de drept să fie altfel. Să nu ceară studenților să învețe textul legii, dar să profeseze dreptul, să explice geneza principiilor și instituțiilor, și să dezvolte gândirea critică la studenți.

3. Literatura juridică în Moldova e pe cale de dispariție. Ce ar motiva un practician să scrie mai des pentru publicul larg (eventual pe rețelele de socializare)? Ce v-ar motiva pe Dvs. să scrieți mai des despre problemele de drept civil?

Din păcate citim puțin. Și nu mă refer doar la juriști. O bună parte din probleme care le avem sunt datorate lipsei de carte și nu vom găsi soluții până când nu vom avea școală. Literatură juridică nici nu prea am avut, dar în ultimul timp, chiar foarte rar apare ceva. Asta, în opinia mea, se explica pe de o parte cu numărul mic a celor care au ceva a spune, iar pe de altă parte – cu interesul redus din partea celor care trebuie să fie destinatarii textelor juridice.

M-am convins în câteva rânduri, când BizLaw a anunțat concurs de articole, cu premii bănești consistente, iar rezultatele au fost destul de modeste. La noi la firmă, scrierea și publicarea textelor juridice este unul din criteriile de performanță, care trag la cântar, la sfârșit de an, atunci când calculăm și împărțim bonusurile.

Personal, scriu de fiecare dată când cred că am ceva de împărtășit cu colegii fără pretenții că fac știință. Este un exercițiu extrem de util pentru propria dezvoltare și pentru a te menține în formă bună.4. 5 cărți de drept civil care sunt un must pentru orice student care se vede activând în acest domeniu (cu excepția cursurilor universitare), 4 portaluri juridice care urmează a fi urmărite, 3 practici care urmează a fi efectuate de orice student în timpul facultății, 2 sfaturi personale pentru a obține succes în domeniul dreptului (cu excepția hardwork și dedication), și un citat motivațional care să-i facă să se trezească în fiecare dimineață cu dorință se a studia dreptul.

(1) Zimmermann R. The Law of Obligations. Roman Foundations of the Civilian Tradition
(2) Konrad Zweigert, Hein Kotz Введение в сравнительное правоведение в сфере частного права
(3) Unjustified Enrichment: Key Issues in Comparative Perspective (David Johnston (Editor), Reinhard Zimmermann (Editor))
(4) Charles M.Fox, Working with contracts. What Law School Doesn’t Teach You (Составление договоров. Чему не учат студентов, versioned în rusă)
(5) Серия комментариев к гражданскому законодательству #Глосса:
(5.1.) Договорное и обязательное право (общая часть): постатейный комментарий к статьям 307 – 453 Гражданского кодекса РФ Под ред. А.Г. Карапетова. М., 2017
(5.2.) Сделки, представительство, исковая давность: постатейный комментарий к ст. 153-208 ГК РФ. Под ред. А.Г. Карапетова. М., 2018
(5.3.) «Наследственное право: постатейный комментарий к статьям 1110–1185, 1224 Гражданского кодекса Российской Федерации» 2018.
(5.4.) Заем, кредит, факторинг, вклад и счет : постатейный комментарий к статьям 807–860.15 Гражданского кодекса Российской Федерации Под. ред. А. Г. Карапетов. М., 2019

Portaluri:
Juridice.ro
Pravo.ru
Zakon.ru
https://thelawdictionary.org/ (Black’s Law Dictionary)
BizLaw.md

Practici:

Ideal ar fi să meargă într-o altă țară pentru a studia un semestru sau două;
Stagiu de orientare profesională, pentru a înțelege mai bine ce ar vrea să facă;
Un stagiu într-o firma mare de avocatură care are și practică de consultanță și de litigii.

Sfat: Succesul va veni într-o zi la cei care au o pregătire bună, care muncesc mult, care sunt disciplinați și gandesc out of the box.

Citat: „Days are expensive. When you spend a day you have one less day to spend. So make sure you spend each one wisely.“

IV. Life

1. Știu că sunteți un admirator al fotbalului. Mai mult, mă bucură faptul că susținem aceeași echipa – FC Barcelona, și de aici și întrebarea, repetăm în acest sezon performanța din 2009, și care dintre jucătorii care au plecat, fie s-au retras nu ajunge Barcelonei de astăzi (eu nu mă pot decide între Iniesta, Xavi și Puyol)?

Da, sunt un mare fan Barca și mă consider un mare norocos să fiu contemporanul lui Messi! Așteptările de la Barca sunt foarte mari – fanii sunt mulțumiți doar dacă echipa face treble. Îmi doresc să repetăm performanța anului 2009 sau măcar cea din 2015. Dacă ar fi să decid eu, aș vrea să fie în echipa de azi toți trei cei pomeniți de tine. Dar, echipe de talia Barca nu pot să trăiască cu trecutul lor glorios, trebuie să asigure cel mai bun rezultat cu garnitura care există!

2. Într-un search dat pe net am găsit acest link, în anul 2019, care sunt alte 6 vinuri moldovenești pe care le-ați recomanda spre degustare?

Sunt multe vinuri moldovenești care merită atenția iubitorilor de vin. Dacă să mă limitez la 6, atunci iată ce îmi place să consum:

Cuvee Rouge Royal 2016, Chateau Cristi;
Alb de Onițcani 2018, Novac
Cabernet Sauvignon 2014, vinificat de MinisTerrios și îmbuteliat într-un proiect inedit de „private label”. Pe sticlă este imprimat numărul de ordine al sticlei;
Fetească Regală, Aurore, F’Autor
Pinot Noire 2017, Novac
Rară Neagră, Aurore, F’Autor

3. Să facem un exercițiu de metafizică, oamenii de știință au descoperit mașina timpului și acum aveți ocazia să vă întâlniți cu orice persoană care a trăit vreodată, eventual aveți și un device care v-ar traduce orice limbă pentru a putea conversa liber cu acel personaj, cine ar fi acesta și de ce?

Cred că aș fi extrem de curios să comunic cu Iustinian. Sunt fascinat de ideea că a încercat să reconstruiască Imperiul Roman și unul din instrumentele lui a fost codificarea dreptului roman. Uriașa operă de sistematizare a dreptului este considerată cea mai mare realizare a lui Iustinian.