Autor: Maxim Macovei, Partener Juridice Moldova

În cadrul Ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe din 6 decembrie, 2017, Sergiu Cioclea, guvernatorul BNM, a răspuns și la întrebările venite din partea unor deputați în ceea ce privește criptovalutele.

”Î: Ce credeți despre criptovalută?

Sergiu Cioclea: ”Noi nu considerăm astăzi că aceasta este o monedă, ci considerăm că asta este un activ, vedeți că în ultimul timp valoarea lui a evoluat, asta nu este o monedă deoarece valoarea monedei este să prezerveze stabilitatea de referință, cât o valută ca bitcoinul și altele nu au o funcție de monedă în acest sens, au o valoare de activ. Doi, este pe o piață supraîncălzită, deci putem să avem un risc de corecție importantă, și considerăm, și eu profit acum să vorbesc acum cu toți agenții economici și persoane fizice din Moldova să fie foarte precauți când investesc în aceste active foarte speculative și părerea noastră este că avem multe de făcut deja ca leul nostru moldovenesc să devie cât mai electronic, ca să fie folosit cât mai puțin numerar și să fie folosite cât mai mult cardurile și să fie folosite funcțiile de decontări electronice. Deci scopul nostru, a Băncii Naționale, este ca leul nostru să devină o monedă, în sensul pozitiv, virtuală, dar deja despre criptovalute sper să vorbim peste 2-3 ani, să vedem unde vor fi atunci cei care au investit acum.”

Î: Dar răspunsul Dvs. este valabil pentru toate criptovalutele sau nu?

Sergiu Cioclea: ”Deci eu nu cunosc, înțelegeți, fiecare valută virtuală, sau criptovalută, are algoritmul său, eu personal nu cunosc algoritmele ca să pot să spun cum. Despre Bitcoin s-a vorbit mai mult, deci înțeleg cam cum funcționează, sânt altele, dar vreau să vă spun că, este desigur o inovație conceptuală dar în ce măsură această inovație conceptuală are valoare ca tehnologie gen, să spunem blockchain, care într-adevăr îmbunătățește transparentizarea și soliditatea tranzacțiilor financiare și derivatul său care este un activ financiar, care a fost inițial doar pentru a plăti pe cei care făceau acest mining. Deci sunt două întrebări diferite și vreau să vă spun că multe bănci centrale din alte state mult mai dezvoltate, n-au o opinie finalizată, noi credem că tehnologia este ceva foarte important și ne vom uita cu atenție, comportamentul valutelor astăzi mai mult aduc aminte la niște, hai să spunem, lalele din Olanda, deci din sec. XVI dacă nu greșesc, comportamentul lor din punct de vedere al valorificării.”

De asemenea în luna iulie a anului 2017, pe site-ul BNM a fost publicat un comunicat care atenționează asupra riscurilor inerente criptovalutelor în Moldova. Conform BNM, utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Acestea  nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr.114 din 18.05.2012 privind serviciile de plată și moneda electronică, iar activitatea privind emiterea și tranzacționarea lor nu este supusă supravegherii de către organul abilitat.

Analiză comparată a regimului juridic al criptovalutei

Macau

Autoridade Monetaria de Macau (AMM) într-un comunicat a atras atenția industriei financiare și publicului larg că Bitcoin-ul este un tip de bun digital (virtual commodity) care nu este nici mijloc legal de plată, nici intrument financiar, subiect al supravegherii din partea AMM. În același timp, orice tranzacționare a acestor bunuri (criptovalutelor) presupune un risc sporit, care include, însă nu se limitează, la cele legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului. În același timp, a atenționat AMM, în legătură cu ultimele tendințe, instituțiilor financiare și instituțiilor de plată nebancare le este interzis de către autoritățile din Macau să presteze servicii în legătură cu aceste valute virtuale.

Noua Zeelandă

Financial Markets Authority (FMA) din Noua Zeelandă s-a expus în următorul mod:

„Criptovalutele sunt niște token-uri digitale disponibile online prin intermediul schimburilor, ICO-urilor și evenimentelor token (token events). Dacă afacerea este desfășurată în Noua Zeelandă iar Dvs. prestați un „serviciu financiar” aferent criptovalutelor, urmează să respectați prevederile Legii cu privire la prestatorii de servicii financiare. Activitățile de bază considerate „servicii financiare” include schimburile, portofelele digitale (wallets), depozitele și activitatea de broker.”

Emiratele Arabe Unite

Financial Service Regulatory Authority și Financial Action Task Force au stabilit următorul regim juridic aplicabil criptovalutei:

„Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii care poate fi tranzacționată digital și funcționează ca (1) un mijloc de schimb; și/sau (2) o unitate de cont; și/sau (3) un depozit de valoare, dar care nu are statut de mijloc legal de plată (adică atunci când este oferit unui creditor, este o ofertă valabilă și legală de plată) în vreo jurisdicție. Nu este emisă și nici nu este garantată de nicio jurisdicție și îndeplinește funcțiile de mai sus numai prin acord, în cadrul comunității de utilizatori a monedei virtuale. Moneda virtuală se deosebește de monedă („monedă reală”, „bani adevărați” sau „monedă națională”), care este moneda și banii de hârtie a unei țări, desemnată drept mijloc legal de plată, circulă și este de obicei utilizat și acceptat ca mijloc de schimb în țara emitentă. Acesta este diferit de emoney, care este o reprezentare digitală a monedei utilizată pentru a transfera electronic valoarea denominată în monedă.

Criptovalutele, spre deosebire de monede, nu sunt mijloace legale de plată. Cu toate acestea, criptovalutele au „valoare” în sensul că pot fi schimbate pentru alte lucruri de valoare, această valoare fiind dependentă de considerente de cerere și ofertă. În acest sens, monedele virtuale au multe în comun cu bunurile corporale (physical commodities), cum ar fi metalele prețioase, combustibilii și produsele agricole. Prin urmare, dintr-o perspectivă de reglementare, monedele virtuale sunt tratate ca bunuri.

În același timp, când moneda virtuală va avea trăsăturile și caracteristicile unui instrument financiar, vor fi aplicabile prevederile care reglementează instrumentele financiare.”

Federația Rusă

Banca Centrală a Federației Ruse a declarat că majoritata operațiunilor se efectuează în afara cadrului legal al Federației Ruse, în sensul că nu există prevederi exprese care ar reglementa aceste operațiuni.

În același timp, Ministerul Finanțelor a oferit un răspuns cu privire la modul de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea criptovalutelor, deși specifică expres că acest răspuns are doar un statut de recomandare.

SUA

U.S. Securities and Exchange Comission (SEC) a stabilit că moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii care poate fi tranzacționată digital și funcționează ca mijloc de schimb, unitate de cont sau stoc de valoare. Monedele virtuale pot incorpora și alte drepturi. În consecință, în anumite cazuri, monedele vor fi titluri de valoare și nu pot fi vândute în mod legal fără înregistrarea la SEC sau în temeiul unei scutiri de la înregistrare.

Totodată, The Internal Revenue Service (IRS), a stabilit că în scopuri fiscale, moneda virtuală este tratată ca proprietate (a se citi bun). În consecință, principiile fiscale aplicabile tranzacțiilor cu bunuri se aplică și tranzacțiilor cu monede virtuale.

Franța

Banque de France este de părerea că Bitcoin-urile nu pot fi privite ca mijloace legale de plată, sau chiar ca monedă electronică, în sensul stabilit de Codul Financiar și Monetar Francez, ori Bitcoin-ul nu este emis la primirea unor fonduri. În plus, spre deosebire de moneda electronică, nu există nicio obligație legală de a rambursa proprietarilor Bitcoin-ilor valoarea nominală a Bitcoin-ului și în orice moment.

Estonia

Autoritatea de Supraveghere Financiară din Estonia (EFSA) este de părere că token-urile (criptovaluta la fel este un token) din punctul de vedere al ofertelor, în funcție de structura lor, ar putea fi considerate ca valori mobiliare în conformitate cu definiția prezentată în Legea privind piața valorilor mobiliare (SMA), Legea privind obligațiile (LOA). Pentru a evalua dacă legislația cu privire la valori mobiliare se aplică sau nu, EFSA afirmă că substanța ar trebui să fie luată în considerare, nu forma.

În ceea ce privește tranzacționarea criptovalutelor, este important de notat că, în conformitte cu Hotărârea Curții Supreme a Estoniei RKHKo 3-3-1-75-15 (disponibilă în limba estonă), tranzacționării cu Bitcoin drept activitate comercială îi sunt aplicabile prevederile care reglementează modul de prestare a serviciilor alternative de plată. Aceasta înseamnă că persoanele care tranzacționează cu Bitcoin-uri în cadrul activității lor comerciale sunt considerate drept prestatori de servicii de mijloace alternative de plată în temeiul Legii privind spălarea banilor și prevenirea finanțării terorismului (MLTFPA) § 6 (4). În acest sens, persoanele respective ar trebui să solicite autorizația în temeiul MLTFPA § 52 (4) și 521.

Marea Britanie

În Marea Britanie, HM Revenue and Customs (HMRC) a publicat poziția sa în privința impozitării operațiunilor efectuate cu criptovalutele, deși a indicat expres că această calificare este făcută doar în scopuri fiscale. 

Germania

Conform Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht – BaFin (Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară), simpla utilizare a criptovalutei pentru înlocuirea banilor sau depozitarea banilor pentru a participa la tranzacții de schimb ca parte a ciclului economic nu necesită autorizare. Un furnizor de servicii poate primi plata pentru serviciile sale în criptovalută fără a desfășura activități bancare sau financiare. Același lucru este valabil și pentru client. În mod similar, activitățile de mining în sine nu declanșează o cerință de autorizare, deoarece „minerul” nu emite și nu plasează criptovaluta. Vânzarea de criptovalută, fie obținută prin mining, fie achiziționată, sau achiziția criptovalutei nu sunt, în general, supuse autorizării.

În același timp, totul este relativ, după cum arată practica. Ori, BaFin, a emis un ordin în temeiul căruia a interzis companiei Cryp Trade Capital Ltd., Alicante, Spania, să desfășoare activitatea sa în continuare. Conform poziției BaFin, compania Cryp Trade Capital Ltd. (care desfășura activitate comercială prin care vindea și cumpăra Bitcoin-uri în numele clienților pe platforma pe care o deținea) a fost implicată în activități bancare neautorizate, iar pentru a stopa imediat activitățile bancare din Germania a acestei companii, BaFin a și ordonat lichidarea imediată a afacerii respective. În cazul Cryp Trade Capital Ltd., bitcoinul a fost calificat drept instrument financiar.

România

Recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală a expediat un răspuns, prin care a indicat că Instituțiile Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere consideră că moneda virtuală Bitcoin reprezintă monedă electronică sau instrument financiar și nu se poate evidenția un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic reglementat. De asemenea, a indicat ANAF, la momentul actual regimul monedei Bitcoin nu este reglemntat legislativ și consideră că numai după crearea unui cadru legal, se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a acestei probleme.

Banca Centrală Europeană

Într-un raport din anul 2015, BCE a stabilit că moneda virtuală poate fi definită ca o reprezentare digitală a valorii, care nu este emisă de o bancă centrală, instituție de creditare sau instituție emitentă de monedă electronică, care, în anumite circumstanțe, poate fi utilizată ca alternativă la bani.

În Bangladesh poți face 12 ani de închisoare dacă tranzacționezi Bitcoin, Bolivia, Ecuador, Tailanda, Maroc, Namibia la fel au interzis tranzacționarea criptovalutelor.

Cum calificăm criptovaluta prin prisma legislației Republicii Moldova?

Aprecierea dată de guvernatorul BNM, care este de opinia că o criptovalută este un activ și nu o monedă, oricum lasă loc de interpretări și nu stabilește mai multă claritate, având în vedere mai ales că este o declarație care nu produce efecte juridice în vederea stabilirii regimului juridic aplicabil criptovalutelor.

Noi pornim de la metoda excluderii:

• Considerăm că nu sunt aplicabile prevederile Legii Nr. 171 privind piaţa de capital. În primul rând, criptovalutele, de regulă, nu se tranzacționează pe o piață reglementată și nici sistem multilateral de tranzacționare (cel puțin nu se conformează cu definiția din Lege).
• Considerăm că nu sunt aplicabile prevederile prevederile Legii Nr. 62 privind reglementarea valutară, ori criptovaluta nu este valută străină și nici instrument de plată (dacă ne conducem după definiția din Lege). Dacă ai astăzi un Bitcoin, nimeni nu este obligat să-ți dea valoarea unui Bitcoin, numai dacă va dori să o facă, nu ai vreo creanță față de emitenți, în genere nu știm cine are fi emitentul Bitcoin-ului. Sunt doar prețuri stabilite de piața descentralizată, atât, azi e un dolar, mâine e 15000, în baza la ce se formează această valoare? Nimeni nu știe, până când va fi interes din partea investitorilor, atât timp va fi și valoare.
• Suntem de părerea că nu sunt aplicabile prevederile Legii Nr. 114 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică. Argumentul este același ca și în punctul precedent.

În opinia noastră, în pivința criptovalutelor ar trebui aplicate prevederile cu privire la bunuri din cartea a 2-a, Titlul I din Codul Civil. Nu afirmăm că o anumită criptovalută este un bun, afirmăm că ar trebui aplicate prevederile privind bunurile (mobile). Teoretic ne vine greu, reieșind din definiția de la alin. (1), art. 285 Cod Civil, să calificăm o criptovalută drept un bun, adică drept patrimonial – posibil, însă apare întrebarea: real sau de creanță? Real nu, nu vedem care ar fi obiectul dreptului real. De creanță? La fel nu, după cum spuneam mai sus, nu ai vreo creanță față de emitenți sau față de altcineva (dacă tu te-ai obligat să-mi transmiți un bitcoin, e clar că eu am un drept de creanță, însă asta deja e altă situație). Însă, aplicând analogia, ne este mai apropiată calificarea criptovalutei drept un bun (commodity).

Deși, este adevărat că fiecare criptovalută ar putea avea particularitățile sale. Astfel, abordarea noastră se rezumă totuși la analiza Bitcoin și Ethereum. 

Ce concluzii putem face?

Un lucru este cert. Există o mulțime de comunicate oficiale ale autorităților, sunt chiar deja și unele spețe/decizii ale instanțelor de judecată în mai multe state, însă nu există un consens în ceea ce privește natura juridică a criptovalutei. Mai mult decât atât, cu unele excepții, legislațiile statelor nu reglementează și nu stabilesc deocamdată statutul juridic al criptovalutelor. Pe lângă riscurile economice, care sunt accentuate de băncile centrale, sunt evidente riscurile juridice aferente criptovalutelor.

De principiu, declarațiile autorităților nu au forță juridică (la fel cum nici declarațiile D-lui Cioclea nu produc efecte juridice și nu sunt obligatorii la moment, în sensul că nu este exclusă o altă abordare din partea altor autorități). Chiar dacă putem evidenția unele tendințe (criptovalută ca bun (commodity) vs. criptovalută ca instrument financiar), deținătorii de criptovalute, precum și cei care se avântă să facă ICO-uri (acest subiect îl vom aborda cu altă ocazie) ar trebui să depună diligență la pătrat.

Până când autoritățile, legiuitorii nu vor reglementa criptovalutele, nu uitați să achitați impozitele din veniturile obținute din tranzacționarea cu acestea, să vă asigurați că o anumită criptovalută nu are mai degrabă trăsăturile unui instrument financiar și desigur să urmăriți Juridice Moldova, care în timpul apropiat va veni cu analize mai detaliate pe subiectele blockchain, smart contracts și ICO!