Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul on-line.

UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și facilita libertatea de exprimare în mediul on-line. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură. Pentru a reacționa la problema tot mai mare pe care o reprezintă discursurile ilegale de incitare la ură din mediul on-line, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line.

Potrivit celei de-a treia evaluări a Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line, realizată de ONG-uri și entități publice, care a fost dată publicității pe data de 19 ianuarie, companiile de IT au eliminat, în medie, 70 % din discursurile ilegale de incitare la ură care le-au fost semnalate. În urma evaluărilor efectuate, sa constatat că în prezent companiile își îndeplinesc într-o mai mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea discursurilor ilegale de incitare la ură în termen de 24 de ore. Însă mai sunt unele aspecte care trebuie soluționate, în special lipsa de feedback sistematic către utilizatori.

Instagram și Google+ au anunțat astăzi că aderă la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că și mai mulți actori vor face obiectul acestuia.

În timp ce principalele angajamente asumate în cadrul Codului de conduită au fost îndeplinite, mai trebuie făcute progrese în următoarele domenii:

1. În medie, pentru aproape o treime din notificări, utilizatorii nu primesc informații de feedback (diferite rate de răspuns în funcție de compania de IT). Transparența și feedback-ul către utilizatori sunt două dintre aspectele care trebuie ameliorate.

1. Codul de conduită vine în completarea legislației privind combaterea rasismului și xenofobiei, care impune ca autorii discursurilor ilegale de incitare la ură (on-line sau off-line) să facă obiectul unei urmăriri penale efective. În medie, unul din cinci cazuri notificate către companiile de IT a fost, de asemenea, raportat de ONG-uri către poliție sau procurori. Această cifră a crescut de mai mult de două ori de la ultimul raport de monitorizare. Astfel de cazuri trebuie anchetate prompt de către poliție. Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și întreprinderi și oferă sprijin financiar și orientări operaționale. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autoritățile competente din statele membre și companiile de IT.

Pentru mai multe detalii vizionați comunicatul de presă al Comisiei Europene.