Dumitru Melnic

Piaţa internă a gazelor naturale a Uniunii Europene a fost implementată treptat începând cu 1999 și a avut drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Comunitatea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau întreprinderi, posibilități reale de alegere, precum și noi oportunități de afaceri și un comerţ transfrontalier mai intens, pentru a asigura obţinerea de progrese în materie de eficienţă, preţuri competitive și îmbunătăţirea calităţii serviciilor, precum și pentru a contribui la siguranţa alimentării cu gaze și la dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea pieței interne a energiei în Uniunea Europeană a dus la necesitatea unor modalități rentabile și flexibile de transport al gazelor naturale prin infrastructură.

În acest sens legislația europeană a prevăzut condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale impunând obligația operatorilor de sistem să garanteze că oferă servicii în condiții nediscriminatorii tuturor utilizatorilor de rețea, totodată să pună la dispoziția participanților pieței capacitatea maximă în toate punctele relevante, luând în considerare integritatea sistemului și exploatarea eficientă a rețelei.

Statele membre ale Uniunii Europene, precum și autoritățile de reglementare ale acestora sunt obligați să promoveze cooperarea între operatorii de transport și de sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce privește aspectele transfrontaliere cu scopul de a crea o piață internă competitivă în sectorul gazelor naturale, încurajând coerența cadrului juridic, de reglementare și tehnic al acestora.

În Republica Moldova, dinamica acestor procese se bazează pe prevederile art. 108 din Legea nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale, care prevede că în scopul salvgardării securităţii aprovizionării cu gaze naturale, autorităţile competente din Republica Moldova vor colabora cu autorităţile competente din ţările părţi ale Comunităţii Energetice, promovînd astfel colaborarea bilaterală şi cea regională, care vizează în special identificarea interconexiunilor şi, după caz, dezvoltarea şi modernizarea acestora, inclusiv pentru asigurarea capacităţilor bidirecţionale.

În perioada 11-13 octombrie 2015, la Bruxelles a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind participarea Republicii Moldova în Grupul de lucru de nivel înalt pentru interconectarea conductelor de gaz în Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC).Unul din prioritățile Grupului de lucru de nivel înalt CESEC l-a constituit transportul bidirecțional de gaze naturale prin conductele transbalcanice.

La data de 27 decembrie 2019 Operatorul Transportului de gaz din Ucraina (OGTSU Ucraina) și Moldovatransgaz din R. Moldova (Moldovagaz S.A. ) au semnat acordul de interconectare a conductelor de gaze dintre cele două țări, accesând transportul bidirecțional de gaze naturale prin punctele Oleksiivka, Grebeniki, Caushan, Ananiev, Limanskoye conform noilor reguli europene, care asigură livrarea și tranzitul gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2020. Acordul încheiat stabilește proceduri armonizate pentru operarea și exploatarea punctelor și rețelelor de gaze naturale interconectate, cu scopul de a asigura interoperabilitatea și schimbul de date privind gestionarea fluxului de gaze naturale, măsurarea cantităților și a calității gazelor naturale, procesul de concordanță, alocarea cantităților de gaze naturale, comunicare în caz de situații excepționale ș.a.

În vederea eficientizării transportul bidirecțional de gaze naturale prin conductele magistrale, Comisia Europeană a pledat în temeiul dispozițiilor coroborate ale art. 14 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) și (2) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 715/2009 ca  operatorul de transport și de sistem pe teritoriul național să ofere și capacitatea virtuală de transport în sens invers (backhaul) la fiecare punct de intrare și de ieșire al rețelei. Totodată este de menționat că dispozițiile Regulamentului nr. 715/2009 nu stabilesc o obligație expresă de a oferi o capacitate virtuală de transport de gaze în sens inverse.

Din aceste considerente legiferarea procedurii de transport al gazelor naturale de tip backhaul în țările Europei de Est a fost diferită.

Legiferarea procedurii Backhaul în România a avut loc prin Ordinul nr. 12 din 13 martie 2013 al ANRE prin care au fost aprobate Regulile privind prestarea serviciului de transport gaze naturale de tip backhaul. Prezentele Reguli prevăd prestarea serviciului de transport gaze naturale de tip backhaul, reglementează condiţiile şi regulile de prestare a serviciilor de transport gaze naturale de tip backhaul, în situaţia în care fluxul fizic de curgere a gazelor naturale este spre România.

Legiferarea procedurii de tip Backhaul în Ucraina a avut loc prin introducerea prin Legea № 994-VIII din 04.02.2016 în Codul vamal al Ucrainei a noțiunii „backhaul” și stipularea în acest document, că procedura pentru exercitarea controlului vamal asupra volumelor de gaze naturale pentru operațiunile backhaul este determinată de organul executiv central, care asigură formarea și implementarea politicii financiare de stat (Ministerul finanțelor). Prin urmare, Ministerul finanțelor prin Ordinul nr. 292 din 27.02.2017 introduce modificările de rigoare în Procedura și condițiile pentru controlul vamal și vămuirea mărfurilor transportate prin conducte, aprobată prin Ordinul nr. 629 din 30.05.2012 Ministerului finanțelor Ucrainei.

Legalizarea procedurii de tip Backhaul în Polonia a avut loc prin Ordinul Ministrului Dezvoltării și Finanțelor din nr.1806 din 13 septembrie 2017 prin care se introduc modificări în Regulamentul privind declarațiile vamale, elaborat în baza art. 19 alin. 1 din Legea din 19 martie 2004 – Drept vamal (Jurnalul de legi din 2016, art. 1880 și 1948 și din 2017, art. 379 și 1086).

Primul pas în legiferarea procedurii de tip Backhaul în R. Moldova are loc prin modificarea Legii nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale în care s-inclus noțiunea de ”backhaul” și ”servicii de transport al gazelor naturale de tip backhaul” (Monitorul Oficial nr. 353-357 (7681-7685) din 22.12.2020).

Termenul „flux reversibil” sau „flux în sens invers”  (physical backhaul) (denumit „backhaul”) este definit, în primul rând, ca un serviciu de transportare a gazelor naturale de la punctul de primire (sau „punctul de echilibrare”, punct de intrare, a point of receipt) la punctul de predare (punct de ieșire, a point of delivery) în așa fel încât direcția contractuală a fluxului de gaz prin conductă să se realizeze în direcția opusă direcției de curgere tradițională (principală) a gazului. În R. Moldova, noțiunea de ”backhaul” prevede tranzacție cu gaze naturale, care implică nominalizarea și alocarea livrărilor de gaze naturale în direcția opusă fluxului fizic principal de gaze naturale, care are loc în anumite puncte de intrare/ieșire unidirecționale.

Pentru a face claritate, termenul „punctul de predare-primire a gazului” se materializează printr-o stație de măsurare sau distribuție a gazului în care se efectuează recepția și predarea gazului, puncte de măsurare a debitului de gaze naturale, acolo unde sunt instalate dispozitive de măsurare a gazului. De regulă, pe conductele magistrale există doar câteva astfel de puncte și (nu neapărat) ramuri laterale ale conductei de gaz.

Asociația Interstatală a Gazelor Naturale din America (Interstate Natural Gas Association of America)descrie tranzacțiile (fizice) backhaul/forwardhaul după cum urmează:

Să presupunem că o conductă unește punctele A cu B cu C și are 10.000 de mmc (mii de metri cubi) de capacitate zilnică, fiind contractate de la A la C de către X în mărime de 1000 mmc. În cazul în care X nu mai are necesitate să livreze la C, rămîne ca X să livreze numai pentru B și să fie eliberată capacitatea de 1000 mmc pentru porțiunea B-C. Pe piață apare Y, care are dreptul la 1000 mmc în punctul C și ar dori să-l transporte la B. Prin urmare, X transmite în regim (forwardhaul) 1000 mmc la B și eliberează porțiunea B-C pentru Y, care prin ”flux în sens invers” backhaul transmite 1000 mmc către B. Ca rezultat, prin B trec fizic 2000 mmc, cu 1000 mmc mai mult decât a contractat X ca să treacă prin B.

Este important de a face diferență între ”backhaul” fizic și cel virtual.

În cazurile în care transportul gazului în ambele direcții nu este posibil din punct de vedere fizic, un operator de sistem poate totuși să rezerve capacitate virtuală ca „flux în sens invers” (revers pe hârtie, non-physical backhaul/counter flow) în direcția opusă. Aceasta permite operatorului să ofere o capacitate care este chiar mai mare decât capacitatea tehnică a rețelei. Oferirea unei capacități virtuale de transport de gaze rezultă dintr‑un mecanism de compensare a cererilor de gaze și nu implică utilizarea fizică a rețelei de transport

Un exemplu ”de revers virtual” ar fi în cazul în care X ar dori să contacteze și porțiunea B-C pentru a transporta 2000 mmc, fiind imposibilă transportarea fizică de către Y în direcția C-B a 1000 mmc. Atunci, pentru a putea transporta volumele lui Y prin revers virtual, volumele de gaz ale lui X în mărime de 1000 mmc de la punctul B vor fi considerate ca volumele ale lui Y iar cele a lui Y în punctul C vor fi atribuite lui X. Fizic se vor transporta doar diferența de 1000 mmc către punctul C. Ca rezultat, la punctul B capacitatea de 1000 mmc va fi atribuită lui Y iar la punctul C, X va avea dreptul al 2000 mmc (1000 mmc ale lui Y și 1000 mmc transportate fizic de X).

”Fluxurile virtuale reversibile” sau ”backhaul virtual” este un serviciu furnizat de operatorul sistemului de transport prin care debitul fizic real de gaz este un rezultat al colectării, totalizării și compensării comenzilor individuale de transport (nominalizări) în punctul de interconectare în ambele direcții. Dacă nominalizările într-o direcție sunt egale cu nominalizările în direcția opusă, atunci nu are loc niciun flux fizic de gaze. Serviciile de ”backhaul virtual” permit ca gazul să curgă contractual în ambele direcții și în acele puncte de interconectare, care sunt imposibil din punct de vedere fizic să se inverseze. Cu toate acestea, în aceste cazuri, nivelul potențial al fluxurilor reversibile poate fi doar mai mic sau maxim egal cu fluxurile fizice principale. În cazul fluxurilor fizice reversibile, gazul poate fi transportat în ambele direcții prin punctele de interconectare – până la capacitatea tehnică disponibilă, independent de cantitatea de gaz care provenea înainte din direcția dominantă. În domeniul securității aprovizionării contează posibilitatea fizică a transportului de gaze în ambele direcții și, prin urmare, capacitatea bidirecțională permanentă reprezintă o astfel de capacitate[1].

Este de mențioant că posibilitatea fizică de transportare a gazelor naturale în ambele direcții (backhaul fizic) prin conductelele Transbalcanice (ATI, ȘDCRI, RI) a fost posibilă prin stația de măsurare gaze Căușeni, în urma lucrărilor de reconstrucție din sfârșitul anului 2019.

Contractele privind alocarea de capacitate fermă între operatorii de sistem și expeditori (shippers) prevăd în mod obișnuit procedura prin care se va transporta de la un punct de primire sau mai multe puncte enumerate în contract la un punct de predare sau mai multe puncte listate în contract. Această prevedere specifică dreptul garantat al unui shipper la servicii ferme. Totodată, serviciul Backhaul este un serviciu ferm dar ne garantat. Serviciul backhaul este o tranzacție secundară, fiind strâns legată și condiționată de tranzacția primară (fluxul gazelor naturale în direcția principală).

Merită menționat și faptul, că prestarea serviciului de transport al gazelor naturale de tip backhaul va duce la micșorarea tarifului pentru serviciul de transport al gazelor naturale, care la rândul său va avea și un impact social pozitiv prin reducerea prețului de furnizare a gazelor naturale consumatorilor finali din Republica Moldova.

Backhaul este o soluție echitabilă și rezonabilă, deoarece creează alternative suplimentare de aprovizionare pentru shipper și sporește concurența în sistemul de transportare oferind flexibilitate de care nu se bucurau conductele pînă la această reglementare. Acest serviciu va contribui la crearea unei concurențe mai mari pe piața transportului de gaze naturale.

[1] «capacitate» înseamnă fluxul maxim, exprimat în metri cubi normali pe unitate de timp sau în unitate de energie pe unitate de timp, la care are dreptul utilizatorul rețelei în conformitate cu prevederile contractului de transport.

Surse:

[1] REGULAMENTUL (CE) Nr. 715/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005
Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A32009R0715

[2] DIRECTIVA 2009/73/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE  art. 7 alin. (1)
Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32009L0073&from=EN

[3] Report on the implementation of Regulation (EU) 994/2010 and its contribution to solidarity and preparedness for gas disruptions in the EU
Disponibil:https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/SWD%202014%20325%20Implementation%20of%20the%20Gas%20SoS%20Regulation%20en.pdf

[4] United States Court of Appeals,District of Columbia Circuit,  cauza 04-1094, 04-1096, 04-1097, 04-1098, 04-1099, 04-1100, 04-1101, 04-1108 din 28 octombrie 2005, AMERICAN GAS ASSOCIATION v. FEDERAL ENERGY REGULATORY COMMISSION, Piedmont Natural Gas Company, Inc., et al., Intervenors.
Disponibil https://caselaw.findlaw.com/us-dc-circuit/1413960.html

[5] European Court of Justice,  cauza C‑198/12 din 5 iunie 2014, Comisia Europeană vs. Republica Bulgaria
Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:62012CJ0198&qid=1608817883626&from=EN

[6] Transmission system operators of Ukraine and Moldova have signed an interconnection agreement
Disponibil: https://tsoua.com/en/news/transmission-system-operators-of-ukraine-and-moldova-have-signed-an-interconnection-agreement/

[7] Роман Мургаш РЕВЕРС ГАЗА НА УКРАИНУ: СУТЬ ПРОБЛЕМЫ И ЕЁ ВЛИЯНИЕ НА МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ В СФЕРЕ ЭНЕРГЕТИКИ  Вестник МГИМО-Университета. 2017. 4(55). С. 272-288 DOI 10.24833/2071-8160-2017-4-55-272-288