Într-un cuprins de 23 de ani[1], Republica Moldova înregistrează 616 constatări de încălcare a prevederilor Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, verdictele cărora s-au bazat pe o analiză minuțioasă a plângerilor care reclamă: încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libertate și la siguranță, la un recurs efectiv, la respectarea vieții private și de familie, la libertatea de exprimare; permiterea izbucnirii fenomenului de tortură. O asemenea statistică impulsionează, atât realizarea unor studii profunde a factorilor de generare, cât și inițierea unor campanii, politici naționale care ar veghea practicile și-ar acționa preventiv, în scop de a nu admite încălcări repetate.

Dată fiind capacitatea art. 3 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale de a oglindi starea de fapt a modului în care sunt respectate: demnitatea individului, dezideratele democratice, atribuțiile funcționarului public, membrii Oficiului Avocatului Poporului au inițiat un studiu tematic ,,Respectarea garanțiilor fundamentale la reținere și la detenția provizorie în Inspectoratele de Poliție”, prin intermediul căruia s-au inspectat practicile interne, profesionalismul ofițerilor de Poliție, funcționalitatea serviciilor auxiliare precum celor de psiholog, de interpret, de asistent medical, care prin caracter activ și efectiv: permit derularea unor inițiative procesual-penale conforme standardelor fixate de legislația procesual-penală. Alăturat, condițiile materiale de detenție au fost inspectate, sub cel mai riguros control: a fost salutată, atât renovarea izolatoarelor de detenție preventivă din cadrul Inspectoratelor de Poliție, cât și sistarea activității celor care nu corespund exigențelor. Criticile echipei de observatori au fost axate și asupra: lipsei încăperilor predestinate convorbirilor dintre reprezentanții convenționali și persoana privată de libertate; omisiunii de a completa întregit compartimentele Registrelor de evidență; neglijenței în a asigura sterilizarea celulelor, în mod alarmant privit: în prezența unei stări pandemice naționale; absenței profesioniștilor prestatori de servicii ale traducerii, în afara celor de intermediere rusă-română; precarității aplicării instituției reținerii asupra minorului,  fiind lipsită procedura specifică de asistențe psihologice, pedagogice în vederea organizării unei bune desfășurări; prezenței în documentația de evidență a abuzurilor și a incidentelor violente: a plângerilor care semnalează conduite disproporționate scopului urmărit, admise și comise de către ofițerii de Poliție. Drept efect: au fost vizitate 14 Inspectorate de Poliție (Nisporeni, Ungheni, Leova, Cantemir, Soroca, Florești, Edineț, Râșcani, Fălești, Anenii Noi, Glodeni, Căușeni, Strășeni, Călărași); au fost chestionați 138 ofițeri de Poliție; au fost chestionate 4 persoane reținute; au fost întocmite și remise raporturi Inspectoratelor de Poliție supuse exercițiului de observație, atașând recomandări și sugestii văzute a fi de îmbunătățire; au fost receptate comunicări ale angajaților Inspectoratelor de Poliție prin intermediul cărora a fost confirmată dorința de a pune în aplicare recomandările și sugestiile menționate de către reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului, alăturat, a fost relatat în privința primelor etape configuratorii depășite.

Adițional, fiind un Studiu multi-aspectual, o analiză de dublu test, menționările ofițerilor de Poliție au fost plasate în concurs, prin chestionarea prestatorilor de servicii juridice garantate de stat, care au detaliat și au opinat în ce măsură instituția reținerii devine una legală, privitoare respectării garanțiilor procesual-penale oferite persoanei private de libertate, echidistante, predispuse a da aplicare principiului egalității de arme, prin efect: urmăritoare a construi retrospectiva incidentelor, admițătoare de drept la voce a deținutului.

Membrii Oficiului Avocatului Poporului consideră instituția reținerii drept una direct răspunzătoare pentru creșterea sau descreșterea fenomenului criminalității, finalități atinse pentru prima categorie prin: neglijență de serviciu, manifestare de ignoranță față de formarea continuă a funcționarilor publici, admiterea aplicării forței fizice, a mijloacelor speciale, dar și a armelor de foc în lipsa efectuării testului de proporționalitate, de necesitate și nu numai, iar pentru a doua categorie prin: desfășurarea sistematică a cursurilor de instruire, inclusiv a celor care cultivă tehnici de stăvilire a unor raporturi conflictuale într-un mod cât mai puțin vătămător, acestea vor indica ce circumstanțe și ce mijloace devin necesare imobilizării unei persoane agresive, bănuite de comiterea unei infracțiuni, sancționarea funcționarilor publici care diformează și aplică periclitat instituția reținerii.

Pentru consultarea întregului material al Studiului urmează a fi accesat link-ul, efectuat în cuprinsul: 01.06.2020-31.12.2020, de către membrii Oficiului Avocatului Poporului, în cadrul Proiectului ,,Apărători împotriva torturii”, realizat îndatorat susținerii financiare a Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

[1] de la ratificarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale