Nicolae Pascaru

În sensul urmăririi de către R.Moldova a parcursului european, a procesului de democratizare, dar și în sensul dezvoltării tot mai vizibile a relațiilor capitaliste, o importanță deosebită capătă activitatea de antreprenoriat. Tot mai multe afaceri sunt deschise în RM, dar un lucru ce unește toate aceste afaceri, îl reprezintă faptul că indiferent de genul de activitate, antreprenorii trebuie cu strictețe să respecte cadrul legal privind desfășurarea activităților de antreprenoriat, mai cu seamă, dacă aceste activități presupun obținerea anumitor acte permisive (autorizații/licențe de activitate).

Importanța studierii evoluției cadrului legal privind reglementarea licenței în activitatea de întreprinzător se manifestă prin multitudinea de impacturi economice și sociale ale licenței.

Totodată, studierea evoluției cadrului legal privind licențierea în activitatea de întreprinzător, permite și identificarea direcției de dezvoltare a acestei instituții.

Analizând evoluția cadrului legal privind licențierea anumitor genuri de activități antreprenoriale din R.Moldova începând cu redobândirea statutului de stat independent și până în prezent, o putem împărți în două etape principale, și anume:

Prima etapă: reprezintă perioada imediat de după obținerea independenței R.Moldova, până în anul 1998.

În acest sens, analizând reglementările prinvind licența în activitatea de întreprinzător din perioada respectivă, putem identifica/enumera următoarele acte normative: Hotărârea Guvernului nr. 451/1992 cu privire la aprobarea Regulilor de eliberare a certificatelor şi licenţelor persoanelor juridice şi fizice, care acţionează în calitate de intermediar la organizarea angajării provizorii a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare[1], Hotărârea Guvernului nr. 726/1994 cu privire la autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului în Republica Moldova[2], Hotărârea Guvernului nr. 950/1994 despre aprobarea Condiţiilor acordării licenţelor pentru comerţul cu amănuntul şi activităţi în sfera alimentaţiei publice[3], Hotărârea Guvernului nr. 204/1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor)[4], (potrivit ptc. 5 din hotărârea prenotată, lombardurile îşi desfăşoară activitatea numai după primirea licenţei pentru activitate, eliberată conform legislaţiei în vigoare.), Hotărârea Guvernului nr.581/1995 cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în R. Moldova[5], (Hotărârea nr.581/1995 enumera Lista genurilor de activitate ce necesită autorizare prin licenţe eliberate de ministere, departamente şi alte organe de stat ale R. Moldova precum și Regulamentul cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate în R. Moldova.), Hotărârea Guvernului nr. nr. 5/1996 Despre unele încălcări ale Regulamentului cu privire la modul de acordare, suspendare şi anulare a licenţelor pentru fabricarea, stocarea şi comercializarea en gros a producţiei alcoolice[6], Hotărârea Guvernului nr. 693/1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru dreptul de comercializare cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi articolelor de tutun[7], Hotărârea Guvernului nr. 888/1997[8], urmată de Hotărârea Guvernului nr.110/1998 cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în Republica Moldova[9],urmată de Hotărârea Guvernului nr.859/1998 cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în R. Moldova[10].

Analizând prevederile enunțate, putem menționa că în perioada respectivă, reglementarea juridică a activităților de antreprenoriat prin licență avea la bază numeroase acte normative.

De asemenea, majoritatea reglementărilor privind licența în activitatea de întreprinzător se regăseau în special în Hotărâri de Guvern, ce reglementau procedura și etapele de obținere a licențelor de activitate în diferite domenii de antreprenoriat care necesita licență pentru a putea fi desfășurate. Astfel, multitudinea de reglementări privind licența în activitatea de întreprinzător, crea diferite practici neuniforme și intepretări, uneori abuzive, în aplicarea cadrului legal privind activitățile de antreprenoriat care necesitau licență.

O încercare de uniformizare a reglementărilor privind autorizarea prin licențiere a activităților de întreprinzător are loc odată cu adoptarea Hotărârii Guvernului nr.581/1995 cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în R. Moldova.

Astfel, Hotărârea nr.581/1995, stipula expres și exhaustiv Lista genurilor de activitate (inclusiv antreprenoriale) ce necesitau autorizare prin licenţe. De asemenea, hotărârea prenotată, stipula că licențele erau eliberate de ministere, departamente şi alte organe de stat ale R. Moldova. Totodată, hotărârea prevedea și Regulamentul cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate, Lista genurilor de activitate interzise pe teritoriul R. Moldova, etc.

Hotărârea nr.581/1995, a fost urmată de o serie de alte Hotărâri de Guvern similare, care reglementau genurile de activitate antreprenoriale care necesită licență în RMoldova, hotărâri, care ulterior au fost abrogate, odată cu adoptarea unei legi speciale privind licența de activitate.

Pluritatea de reglementări, uneori contradictorii, a determitat legislativul în anul 1999 să adopte Legea nr.332/1999 privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate[11].

A doua etapă: privind reglementarea instituției licențierii anumitor activități de antreprenoriat prin licență, reprezintă perioada între anul 1999-2017. Odată cu adoptarea Legii nr.332/1999, deducem tendința legiuitorului de a crea un cadru normativ uniform referitor la genurile de antreprenoriat care necesită licență.

De asemenea, spre deosebire de reglementările anterioare, în Legea nr.332/1999, legiuitorul pentru prima dată definește licența.

În acest sens, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr.332/1999, licenţa pentru practicarea anumitelor genuri de activitate era definită ca fiind un act prin care se atestă capacitatea şi dreptul titularului de a desfăşura un anumit gen de activitate în condiţii care să asigure calitatea şi siguranţa mărfurilor şi serviciilor.

Totodată, Legea nr.332/1999 prevede forma, conținutul licenței, durata acesteia, actele necesare pentru a obține licența, organele competente să acorde licență, cazurile de suspendare dar și de retragere a licențelor, drepturile și obligațiile titularului de licență, etc.

De asemenea, reieșind din prevederile Legii nr.332/1999, comparativ cu reglementările anterioare, se enumera lista exhaustivă și expresă a autorităților competente să elibereze licență în dependență de competența acestor autorități în diferite domenii.

Totodată, în Legea nr.332/1999, crește numărul de activități antreprenoriale care necesită licență.

Acțiunea în timp a Legii nr.332/1999, a durat până în anul 2001, atunci când legiuitorul a adoptat Legea nr. 451 din 30.07.2001 pivind licențierea unor genuri de activitate.[12]

În sensul art. 2 din Legea nr. 451/2001, licența reprezenta act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, în Legea nr. 451/2001, legiuitorul indică expres că licența reprezintă un act administrativ (care emană de la o autoritate publică) împuternicită prin lege cu dreptul de a elibera licența de activitate într-un anumit domeniu.

De asemenea, Legea nr. 451/2001, operează și cu noțiunea de licenţiere, prin care se subânțelege totalitatea procedurilor de reglementare a activităţii de întreprinzător legate de eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii şi retragerea licenţelor, eliberarea copiilor şi duplicatelor acestora, ţinerea dosarelor de licenţiere şi a registrelor de licenţe, controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere, adoptarea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.

Totodată, prin Legea nr. 451/2001 s-a micșorat considerabil numărul de autorități competente să eliberere licență în activitatea de întreprinzător, multe domenii privind eliberarea licențelor de activitate în diferite domenii de antreprenoriat trec în competența Agenţiei Servicii Publice.

De asemenea nr. 451/2001, prevede expres și care erau taxele pentru eliberarea licențelor de activitate în diferite domenii de întreprinzător.

În anul 2011 legiuitorul a adoptat Legea nr.160 privind reglementare prin autorizare a activității de întreprinzător, adoptată la 22.07.2011[13].

Astfel, legea nr.160/2011 stabileşte cadrul juridic de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător, și are drept scop de a institui prevederi unitare privind procedura de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător, care va fi aplicată de autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător sau a unei alte activităţi prevăzute de lege, conexă cu activitatea de întreprinzător.

În sensul Legii nr.160/2011, prin licență se subânțelege un act permisiv care învesteşte titularul cu drept de a desfăşura un anumit gen de activitate, integral sau parţial, asupra căruia se răsfrîng criteriile de licenţiere stabilite de lege. Un aspect important prevăzut de Legea nr.160/2011 se referă la faptul că spre deosebire de reglementările anterioare legiuitorul a prevăzut și NOMENCLATORUL ACTELOR PERMISIVE eliberate de către autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător, potrivit Anexei nr. 1 la lege.

Aferent actelor normative prenotate, din categoria actelor normative care reglementează activitatea de întreprinzător (inclusiv prin licențiere), cu titlu de exemplu putem aduce următoarele legi: Legea nr.235 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, adoptată la 20.07.2006[14], legea care stabilește principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, procedura de revizuire a actelor normative potrivit acestor principia și care are drept scop crearea unui cadru juridic favorabil mediului de afaceri şi climatului investiţional pentru dezvoltare social-economică. Legea nr. 845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, adoptată la 03.01.1992[15], lege care stabileşte agenţii economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să desfăşoare activitate de antreprenoriat în Republica Moldova şi determină principiile juridice, organizatorice şi economice ale acestei activităţi. Potrivit prevederilor Legii nr. 845/1992 prin antreprenoriat se subânțelege o activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, etc.

Modificări majore asupra cadrului legal care reglementează activitatea de întreprinător prin licențiere au fost operare în anul 2017, odată cu adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 185 din 21.09.2017[16]. Astfel, în urma modificărilor operate prin legea prenotată, multe activități de antreprenoriat care necesitau licență, au fost scutite de a fi necesitatea de obținerea licențelor de activitate, drept rezultat al acestor modificări și numărul total de acte permisive pentru inițierea activității de întreprinzător, în diferite domeniile de activitate, pentru anul 2017, a scăzut condiderabil până la 180, comparativ cu anul 2015 când existau peste 400 de acte permisive (licențe/autorizații, etc).

Totodată, prin Legea nr. 185/2017, a scăzut considerabil numărul actelor necesare pentru dreptul de a obține licență întru desfășurarea unei anumite activității antreprenoriale prin licență.

De asemenea, prin Legea nr. 185/2017, a fost abrogată și Legea nr. 451/2001.

În concluzie, cu referire la etapele de dezvoltare și evoluția cadrului legal privind licența în activitatea de antreprenoriat în RM, putem deduce următoarele aspecte:

De la declararea RM ca stat independent și până în prezent, legiuitorul din RM a făcut progrese considerabile și importante în ajustarea cadrului legal privind licența în activitatea de întreprinzător, procedura de eliberare, suspendare și/sau retragere a actelor permisive în activitatea de întreprinzător, etc.

În acest sens, putem menționa faptul că în RM cadrul legal privind licența în activitatea de înteprinzător este destul de divers, reprezentat prin prisma a mai mult acte normative, legea cadru în domeniul licențierii activității de antreprenoriat în prezent, fiind legea nr. 160/2011 privind reglementare prin autorizare a activității de întreprinzător.

De asemenea, reieșind din prevederile legale analizate supra, putem deduce faptul că cadrul normativ privind licența în activitatea de întreprinzător în RM, se află mereu în vizorul legiuitorului, acesta, operând permanent modificări în actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător prin licență, datorită importanței sociale și economice a activității de antreprenoriat pentru RM, or, activitatea de antreprenoriat, reprezintă o prioritate pentru politica economică a statului atât pe plan național cât și pe plan internațional în interacțiunea cu investitori.

Statul, prin intermediul organelor sale abilitate, ar trebui să susțină prin politicile sale activitatea de antreprenoriat, inclusiv, prin crearea unui cadru legal favorabil mediului de afaceri.

De asemenea, rolul statului este și acela de a supraveghea și controla asupra respectării de către anteprenori al cadrului legal vizavi de activitatea care o practică.

În acest sens reglementările juridice nu trebuie să creeze mari impedimente dezvoltării mediului de afaceri, or, anume activitatea de antreprenoriat, reprezintă una dintre activitățile care permit unei societăți să prospere. Astfel, așa cum am menționat supra, prin Legea nr. 185/2017, legiuitorul a redus considerabil numărul total de acte permisive pentru inițierea activității de întreprinzător, în toate domeniile de activitate, pentru anul 2017, iar în urma modificărilor operate numărl de acte permissive (inclusive licențe de activitate în anumite domenii), a scăzut până la 180, comparativ cu anul 2015, atunci când existau peste 400 de acte permisive.

Din cele prenotate, mai putem deduce și tendința legiuitorului de a nu împovăra foarte mult și birocratiza anumite domenii antreprenoriale în RM prin necesitatea de a obține licență, licența, fiind în prezent necesară pentru un număr considerabil mai mic de domenii antreprenoriae comparativ cu reglementările anterioare, acest lucru fiind benefic pentru mediul de afaceri din țară.

[1] Monitor nr.6/144 din 30.06.1992. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.1077 din 20.11.1997.
[2] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8 art.86 din 13.10.1994. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.118 din 11.02.2013.
[3] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.7 art.38 din 02.02.1995. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.890 din 28.08.2001.
[4] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.23 art.191 din 27.04.1995.
[5] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.59-60. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr. nr.888 din 19.09.1997.
[6] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-6 art.22 din 25.01.1996.
[7] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.9/27 din 06.02.1997. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.890 din 28.08.2001.
[8] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.77-78/791 din 27.11.1997. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.110 din 02.02.1998.
[9] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.24-25.
[10] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.79-80. Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.893 din 28.08.2001.
[11] Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-64 art.290 din 17.06.1999. Abrogată prin Legea R.Moldova nr.451-XV din 30.07.2001.
[12]Legea nr. 451 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, adoptată la 30.07.2001, publicată la 18.02.2005 în Monitorul Oficial Nr. 26-28, abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017 Monitorul Oficial nr.371-382/632 din 27.10.2017.
[13] publicată la 14.10.2011 în Monitorul Oficial Nr. 170-175.
[14] în vigoare 01.01.2008) Monitorul Oficial nr.126-130 art.627 din 11.08.2006.
[15] publicată la 28.02.1994 în Monitorul Oficial Nr. 2.
[16] Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 371-382 art. 632 din 27.10.2017.