Dreptul afacerilor

GameStop: o nouă ilustrație a jocurilor de pe piața financiară
15.03.2021 | Andreea Otean

Andreea Otean

Andreea Otean

În prima lună a anului 2021, piața bursieră a cunoscut o serie de evenimente care au bulversat lumea financiară. Lanțul de magazine de jocuri video GameStop a fost ținta instrumentului de baza a transformării pieței financiare într-un „casino” al Wall Street-ului. Achiziționarea masivă a acțiunilor Game Stop (în continuare GME), de către investitorii neexperimentați, determinați să atace marile fonduri de investiții, a provocat o serie de scurtcircuite pe piețele financiare, doborând un hedge fund (Melvin Capital), dar și provocând pierderi colosale pentru alții. Acţiunile GME au avut un avans de 642%, ceea ce înseamnă că au crescut de peste 7 ori, compania ajungând la o capitalizare de 10,3 miliarde de dolari. Deși fenomenul GameStop nu reflectă o practică nouă, ea rămâne a fi una ieșită din comun, atât prin metoda desfășurării sale, cât și prin proporțiile și presupusele intenții. Fiind comparată cu căderea Bastiliei, această „rebeliune” a micilor investitori necesită o explicație a evenimentelor care se presupune că au marcat democratizarea pieței financiare.

Compania americană GameStop este unul dintre cei mai mari retaileri de jocuri video din lume. În ciuda activității sale de aproape 30 de ani, analiștii bursieri au catalogat-o drept o companie fără viitor în secolul dematerializării jocurilor video, predominat de activitatea online. Dificultățile financiare, urmate de un declin constant pe piața bursieră, de la valori ale acțiunilor de 30 USD în 2016 până sub 4 USD în vara anului trecut, au transformat compania GameStop într-o țintă perfectă pentru hedge funds-urile care practică vânzările în lipsă (short selling) și alte tactici speculative în legătură cu acele companii ale căror acțiuni se află în declin. Odată cuplat cu noile tendințe de facilitare a accesului la mecanismele de investiții pentru publicul larg (la câteva clickuri distanță) prin intermediul rețelelor de socializare, primim un scenariu în cele mai bune tradiții “David și Goliath” sau investitorii Robinhood versus investitorii experimentați.

Ce e un Hedge Fund?

Hedge fund-urile sunt fondurile de investiții specializate, care utilizează pe piața bursieră diverse tactici de investiții, inclusiv agresive, urmărind scopul de a obține o rată maximă a rentabilității.

Sunt deschise numai investitorilor „acreditați” sau calificați, astfel, in Statele Unite ale Americii, acestea sunt deschise persoanelor cu un venit anual care depășește 200.000 USD în ultimii doi ani sau cu o valoare netă care depășește 1 milion USD. Astfel, se presupune că aceștia ar putea face față riscurilor potențiale în urma investițiilor de proporții mari.

Majoritatea fondurilor speculative sunt nelichide, ceea ce înseamnă că investitorii trebuie să-și păstreze banii investiți pentru perioade mai lungi de timp, iar retragerile sunt deseori limitate la anumite perioade de timp.

Din acest motiv, fondurile speculative utilizează diverse strategii pentru a încerca să genereze randamente active pentru investitorii lor. Printre strategiile clasice se enumeră și „Long/Short Equity”, care implică vânzarea/cumpărarea acțiunilor în dependență de presupunerea unei creșteri/scăderi al valorii sale.

Revenind la cazul GameStop, „Melvin Capital” și „Citron Research” au fost fondurile americane, care au decis să profite de pe urma scăderii valorii acțiunilor GameStop, utilizând metoda „short selling” sau vânzarea în lipsă.

Cum funcționează un „short selling”?

„Short selling-ul” este o tehnică speculativă conform căreia un investitor „pariază” și mizează pe faptul că acțiunile unei companii vor scădea, astfel încât investitorul să profite dacă valoarea activului scade. Aceasta oferă trader-ilor posibilitatea de a face bani atunci când prețurile activelor financiare scad, în timpul crizelor financiare sau corecțiilor pe piețele financiare. Trader-ul împrumută titlul/acțiunea de la brokerul său, tot el îl/o vinde anticipând o scădere a prețului pieței bursiere. Pentru a-și închide poziția de vânzare, trader-ul răscumpără titlul. Investitorul își asumă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție al titlului. Brokerul recuperează titlul împrumutat de către trader, interesul lui constituind comisionul care i se achita pentru timpul cât poziția era deschisă.

Micul joc poate fi și mai sofisticat: unii speculează scăderea, fără a avea niciun activ tranzacționabil, fără a mai împrumuta activul de la altcineva sau a se asigura că acesta poate fi împrumutat, ei speculează doar prin jocul de opțiuni (naked shorting). Jocuri foarte periculoase, în legătură cu care autoritățile de reglementare luaseră în considerație potențialul lor de explozie în epopeea Lehman Brothers. Ulterior, autoritățile au promis că vor supraveghea și controla această practică, aceasta fiind declarată ilegală în Statele Unite de către SEC ( U.S Securities and Exchange Commission) încă din 2008, în urma crizei financiare. Istoria GameStop demonstrează, însă, ca practicarea ei a continuat.

„Short selling-ul” vine la pachet cu riscul de pierdere a capitatului sau de pierdere potențială (teoretic) nelimitată, riscul de suspendare a cotațiilor, sau ca în cazul GameStop, riscul de „short squeeze”.

Ce este un „short squeeze”?

Un „short squeeze” apare în urma creșterii bruște și rapide a prețului acțiunilor. „Short squeez-ul” îi afectează pe cei care folosesc tehnica „short selling-ului”, ei sunt efectiv obligați să părăsească piața atunci când prețurile cresc rapid. Aceștia vor încerca să-și închidă pozițiile scurte (short-urile) cât mai repede posibil pentru a-și limita pierderile. Acest efect este agravat de lichiditatea și afluxul de ordine de cumpărare fără contrapărți vânzătoare, deoarece toată lumea dorește să cumpere. În loc să riște pierderi foarte mari, vânzătorul în „short” va prefera să răscumpere, generând o reacție în lanț, care poate supraevalua masiv compania respectiv.

Un astfel de eveniment a transformat, de exemplu, „Volkswagen” în cea mai valoroasă companie din lume, pentru scurt timp, în mijlocul crizei financiare din 2008.

Cum s-a ajuns la „short squeeze-ul secolului” în cazul GameStop?

Întâi de toate trebuie sa menționăm câțiva actori cheie ai acestui fenomen. Site-ul „Reddit” este un site web american de divertisment, o rețea de socializare și agregator de știri, unde membrii înregistrați ai comunității pot plasa conținut sau crea forumuri. Astfel, pe site-ul „Reddit” a fost creat forumul “Wall Street Bets” (r/WallStreetBets), unde, particularii, traderii sau pasionații de investiții riscante (fără mari resurse financiare în raport cu băncile sau fondurile de investiții) făceau schimb de informații, opinii, sfaturi și/sau își discutau strategiile. Forumul “Wall Street Bets” (r/WallStreetBets), și-a folosit influența celor peste 2.9 milioane de abonați pentru a declara război hedge funds-urilor, tot ei și short sellers. Aceștia s-au încurajat reciproc să cumpere cât mai multe GME, cu scopul de a genera o creștere  artificială a prețului acestora, și de a conduce toți short sellers la pierderi enorme, cei din urmă trezindu-se în curând prinși în „short squeeze”.

Cumpărările au fost efectuate prin intermediul uneia dintre cele mai populare aplicații de trading – „Robinhood”, care oferă posibilitatea utilizatorilor ei să efectueze operațiuni bursiere gratuit. Remunerarea sa, cât și a brokerului cu care cooperează – „Citadel”, bazându-se pe modelul giganților Internetului: monetizează datele personale colectate de la clienți. Cu toate acestea aplicația a blocat și, ulterior, a redeschis, însă într-un mod restricționat, cumpărarea GME și ale altor companii vizate de către investitorii individuali, stimulând astfel un conflict în relația sa cu membrii comunitatății „WallStreetBets”, și fiind învinuit de o manipulare a pieței.

Acest „flash mob” bursier începe în data de 25 și 26 ianuarie, astfel încât în data de 27 ianuarie, prețul GME urcă la 380 USD, o creștere de 470% de la începutul anului 2021. GameStop a crescut cu 18% în ziua de luni, cu 93% marți și a explodat miercuri – cu 135%. La sfârșitul zilei, numeroase fonduri speculative deja aveau pierderi imense, fondul „Melvin Capital” pierduse 3,7 miliarde USD în decursul primelor 3 săptămâni ale anului. Însă pierderile totale se numără la aproximativ 70 miliarde USD.

Pe măsură ce investitorii profesioniști au început să se îndepărteze de GameStop, prețul acțiunilor a început să scadă, stabilizându-se la aproximativ 40-50 USD la jumătatea lunii februarie. Cu toate acestea, prețurile acțiunilor s-au dublat din nou în mod neașteptat pe 24 februarie și au continuat să crească, ajungând la 265 USD la închiderea tranzacțiilor din 10 martie. Motivele celei de-a doua creșteri ne fiind încă pe deplin clare.

Considerațiuni juridice

În urma unei astfel de alerte de instabilitate a sistemului financiar, litigiile par inevitabile.

Printre primele acțiuni împotriva „Robinhood” (deja peste 30 la număr), sunt cele, intentate de către clienții companiei, concentrate asupra restricțiilor de tranzacționare impuse de „Robinhood”, invocându-se încălcări ale obligațiunilor contractuale, precum și a obligației de bună credință și tratare loială, neglijență și încălcări ale datoriei fiduciare. Alte acțiuni  intentate împotriva „Robinhood” și împotriva altor părți, sunt fondate pe marginea practicilor anticoncurențiale în conformitate cu legislației SUA și a secțiunilor 1 și 2 din Sherman Antitrust Act, invocă o coordonare necorespunzătoare, prin interzicerea în mod nejustificat a achiziționării anumitor valori mobiliare, restricționând în așa mod tranzacționarea pe piața bursieră, precum și comportamentul excluziv și anticoncurențial în interzicerea reclamanților de a efectua tranzacții. Cu toate acestea, procesele ar putea să nu aibă prea multe șanse în instanță. Datorită acordului semnat de clienții  Robinhood, în care se menționează că acesta are împuternicirea de a opri cumpărările de acțiuni, fără nicio notificare prealabilă.

Regula 10b-5 adoptată de SEC în temeiul Securities Exchange Act din 1934 este probabil să fie cea mai comună bază pentru motivarea acțiunilor înaintate referitor la fraudele cu implicarea valorilor mobiliare, care au ca rezultat manipularea prețului acțiunilor – inclusiv scheme clasice sau noi, precum „Pump and Dump”. „Pump and Dump” fiind la fel o tehnică ilegală, care constă în crearea unei urgențe false de a cumpăra acțiuni, scopul autorilor fiind de a le crește artificial prețul. Investitorii care răspândesc în mod intenționat această falsă prezicere, își vând imediat acțiunile odată ce volumul vânzărilor atinge o masă critică, astfel lăsând compania la pământ, cu acțiunile la o valoarea infimă. Pentru că prețul acțiunilor a scăzut  sub prețul de vânzare, ceilalți investitori pierd bani, deoarece nu reușesc să își vândă acțiunile la timp. Deși cazul GameStop încă nu a fost caracterizat drept un caz de fraudă” Pump and Dump”, foarte mulți au comparat ceea ce s-a întâmplat cu retailer-ul de gaming cu o schemă frauduloasă. Motivul cheie care încă ne împiedică să catalogăm acest caz drept o fraudă „Pump and dump” este faptul că mobilizarea individualilor a fost generată de către propria lor dorință de a împiedica hedge funds-urile short sellers, și nu de vreo alertă sau informație falsă. Transparența intențiilor poate deveni o provocare pentru autoritățile de reglementare, legiuitorii și oficialii Departamentului de Justiție care doresc să pedepsească sau să prevină acest tip de activitate în viitor.

O altă posibilă caracterizare a acțiunii utilizatorilor „r/WallStreetBets” este manipularea pieței. Titlul 15 U.S.C. § 78i expune infractorii la pedeapsă cu executare în cazul în care se constată că au manipulat prețul titlurilor de valoare. Manipularea pieței are loc atunci când o persoană afectează în mod artificial oferta sau cererea unui stoc unei acțiuni, determinând creșterea sau scăderea dramatică a prețului stocului. Pentru a califica drept un caz de manipulare a pieței, SEC trebuie să efectueze un test din patru secțiuni : „(1) că acuzatul avea capacitatea de a influența prețurile pieței; (2) că acuzatul a intenționat în mod special să creeze o tendință a prețului sau a prețurilor care nu reflectă forțele legitime ale cererii și ofertei; (3) că au existat prețuri artificiale; și (4) că acuzatul a cauzat prețurile artificiale. ” Ne putem asuma că SEC nu are resurse suficiente ca să urmărească fiecare persoană care a participat la fenomenul Game Stop. Numărul membrilor abonați la r / „WallStreetBets” a crescut de la 1,7 milioane la începutul lunii Ianuarie la 6 milioane începând cu 29 Ianuarie. Resursele limitate ale SEC ar face dificilă depistarea tuturor acestor utilizatori „anonimi” și aplicarea unor penalități împotriva acestora. Cu toate acestea, SEC poate alege să identifice persoanele care au început totul și să le vizeze pentru o acțiune de aplicare a manipulării pieței.

O situație similară a avut loc în 2014, când SEC a investigat coluziunea necorespunzătoare în rândul investitorilor de fonduri speculative. Investitorii au fost acuzați că au colaborat în mod necorespunzător, fără să depună un formular 13D la SEC, care este obligatoriu atunci când o persoană sau un grup achiziționează mai mult de 5% din orice clasă de acțiuni ale unei companii listate la bursă. În acest caz, investitorii au căutat să colaboreze și să-i efectueze un „short squeeze” investitorului miliardar William “Bill” Ackerman, având un motiv asemănător cu cel al „r / WallStreetBets”, deși la o scară mult mai mică. Cu toate acestea, SEC se va confrunta cu o provocare în a demonstra că persoanele participante în cazul GameStop au fost de fapt coluzionate între ele și că dețineau mai mult de 5% din valorile mobiliare tranzacționate public.

Keith Gill, una dintre cele mai influente voci care a manifestat o mare influență în cazul GameStop pe forumul WallStreetBets Reddit, a fost acuzat că s-a prezentat eronat drept un investitor amator și a profitat prin creșterea artificială a prețului acțiunii. Acțiunea colectivă inentată împotriva lui Gill, care a utilizat nickname-ul „Roaring Kitty” pe YouTube, a fost depusă la tribunalul federal din Massachusetts. Conform acesteia Gill era de fapt un profesionist licențiat în valori mobiliare care a manipulat piața pentru a profita el însuși. Gill a susținut acțiunile GameStop fiind activ pe rețelele de socializare precum Twitter, Reddit, dar și YouTube, unde a folosit un alias mai puțin experimentat. „Comportamentul înșelător și manipulator al lui Gill nu numai că a încălcat numeroase reglementări și reguli din industrie, ci și diverse legi privind valorile mobiliare, subminând integritatea pieței acțiunilor GameStop”, se susține în acuzarea sa. „A provocat pierderi enorme nu numai celor care au cumpărat contracte de opțiuni, ci și celor care au fost influențați de el și au cumpărat acțiuni GameStop în timpul perioadei când piața era predominată de prețuri majorate.”

Cererea a fost depusă de către firma Hagens Berman Sobol Shapiro în numele lui Christian Iovin din statul Washington și al unor persoane cu o situație similară. Iovin a vândut opțiuni în valoare de 200.000 USD pe acțiunile GameStop atunci când acțiunile erau sub 100 USD. Acțiunea a crescut rapid la prețul de 400 USD, obligându-l să le cumpere înapoi la prețuri ridicate. https://securities.stanford.edu/filings-documents/1076/MISL00_01/2021216_f01c_21CV10264.pdf

De exemplu, ar fi o determinare de facto dacă este ilegal ca un investitor să declare public că achiziționează acțiuni GameStop și să îi încurajeze pe alții să facă același lucru. Aproape 6 milioane de abonați ai site-ului „Reddit”, pot permite SEC invocarea unei manipulări a pieței, mai ales că și comunitatea „r / WallStreetBets” pare să fi făcut acest lucru cu singurul scop de a crește prețul acțiunii pentru a efectua un „short squeeze” investitorilor hedge fund. Pe de altă parte, transparența acțiunilor lor poate complica considerabil investigațiile fiind o sabie cu două tăișuri. Deși în mod tradițional coluziunile între investitori sunt dificil de dovedit pentru autoritățile de reglementare, deoarece de multe ori se fac în secret, încurajarea deschisă în rândul utilizatorilor ar face-o mai ușoară în acest caz.

Desigur, dacă pe fir existau persoane care răspândeau informații false sau induceau în eroare, acestea nu puteau fi taxate doar conform titlului 15 U.S.C. § 78i, dar și în conformitate cu titlul privind frauda pe valori mobiliare, 18 USC § 1348. Acest titlu declară drept infracțiune fraudarea sau inducerea în eroare a altei persoane în legătură cu vânzarea sau cumpărarea unei mărfuri. Cu toate acestea, până în prezent, se urmărește stabilirea clară a indiciilor conform cărora s-ar fi făcut declarații frauduloase sau înșelătoare în efortul de a determina oamenii să cumpere acțiuni.

Deși această abordare poate fi, de fapt, democratizatoare, ea poate avea, de asemenea, un impact devastator asupra pieței în ansamblu și asupra companiilor individuale. În plus, volatilitatea și lipsa de experiență vor face ca marea majoritate a investitorilor care participă la aceste scheme să sufere pierderi considerabile.


[1] Haut du formulaire “The GameStop Short Squeeze – Potential Regulatory and Litigation Fall Out and Considerations” by Gibson Dunn
[2] https://www.forbes.fr/business/comment-gamestop-et-une-armee-de-traders-de-reddit-ont-revele-le-marche-le-plus-risque-depuis-des-decennies/
[3]   The Texas Attorney General issued civil investigative demands. See Diane Bartz, Texas Attorney General Probes GameStop Trade Curbs from Robinhood, Others (Jan. 29, 2021), https://www.reuters.com/article/us-retail-trading-robinhood-texas/texas-attorney-general-probes-gamestop-trade-curbs-from-robinhood-others-idUSKBN29Y2US. The New York Attorney announced an inquiry. See Ben Feuerherd, NY AG Letitia James ‘Reviewing’ Robinhood Over GameStop Trade Restrictions (Jan. 28, 2021), https://nypost.com/2021/01/28/ny-ag-letitia-james-reviewing-robinhood-over-gamestop-trading/.
[4]   See Kayali v. Robinhood Financial, LLC et al., No. 21 Civ. 510 (N.D. Ill.); Lavin v. Robinhood Financial, LLC et al., No. 21 Civ. 115 (E.D. Va.); Ross v. Robinhood Financial LLC et al., No. 21 Civ. 292 (S.D. Tex.).
[5]   See Daniels v. Robinhood Financial, LLC et al., No. 21 Civ. 290 (D. Colo.); Gatz v. Robinhood Financial, LLC, No. 12 Civ. 490 (N.D. Ill.).
[6]   15 U.S.C. § 78i(a)(2).
[7] See Iovin v. Gill, 21-cv-10264, U.S. District Court District, District of Massachusetts (Springfield) https://securities.stanford.edu/filings-documents/1076/MISL00_01/2021216_f01c_21CV10264.pdf
[8] https://fortune.com/2021/01/28/robinhood-class-action-lawsuit-gamestop-gme-amc-stocks-walstreetbets-halted-purchasing/
[9] https://cdn.robinhood.com/assets/robinhood/legal/Robinhood%20Customer%20Agreement.pdf
[10] https://www.the-interest.com/articles/gamestop-quand-internet-fait-plier-wall-street


Aflaţi mai mult despre , , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.