Drept penal şi contravenţional

Redimensionarea reglementării răspunderii pentru infracţiunile, săvârşite în sfera activităţii economice externe, în Codul Penal al Republicii Moldova
16.08.2021 | Vitalie Stati

Vitalie Stati

Dr. Vitalie Stati

În rezultatul adoptării Legii nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative [1] (în continuare – Legii nr. 257/2020), care a intrat în vigoare la 01.01.2021, Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM) a suportat anumite amendamente. Astfel, printre altele, acest cod a fost completat cu art. 13416 „Substanțe toxice” și art. 13417 „Mărfuri strategice”. De asemenea, au suferit modificări și/sau completări art. 248 și 249 CP RM. Nu în ultimul rând, CP RM a fost completat cu art. 2481 „Contrabanda cu mărfuri accizate” și 2482 „Colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor introduse prin contrabandă”. Infra vom analiza aceste amendamente.

1. Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, în art. 248 CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă erau reunite cinci variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

După intrarea în vigoare a acestei legi, în art. 248 CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă sunt reunite șapte variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 248 CP RM, prima variantă-tip de infracțiune constă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale.

La rândul său, cea de-a doua variantă-tip de infracțiune, prevăzută la alin. (2) art. 248 CP RM, se exprimă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 4000 de unități convenționale.

Conform alin. (3) art. 248 CP RM, cea de-a treia variantă-tip de infracțiune constă în înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea  mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale.

Cea de-a patra variantă-tip de infracțiune, specificată la alin. (4) art. 248 CP RM, se exprimă în scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova, dacă valoarea acestora este mai mare de 8000 de unități convenționale.

Potrivit alin. (5) art. 248 CP RM, cea de-a cincea variantă-tip de infracțiune constă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este obligatorie.

Cea de-a șasea variantă-tip de infracțiune, specificată la alin. (6) art. 248 CP RM, se exprimă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive.

Varianta agravată de infracțiune, prevăzută la lit. a) şi b) alin. (7) art. 248 CP RM, presupune că infracţiunile specificate la alineatele (1)-(6) sunt săvârşite:

– de două sau mai multe persoane (lit. a));

– cu folosirea situației de serviciu (lit. b)).

În fine, conform lit. c) alin. (7) art. 248 CP RM, cea de-a șaptea variantă-tip de infracțiune constă în:

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei;

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal;

– înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;

– scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova;

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este obligatorie;

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora,  a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive,

dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 de unități convenționale.

2. Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, dispoziția alin. (1) art. 248 CP RM avea următorul conținut: „Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei”.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, alin. (1) art. 248 CP RM are următoarea dispoziție: „Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale”.

Comparând cele două variante ale alin. (1) art. 248 CP RM, remarcăm următoarele deosebiri:

a) sintagma „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor” a substituit sintagma „trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor”.

Această modificare, ce se referă la conținutul faptei prejudiciabile din cadrul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 248 CP RM, are un caracter de concretizare. Or, din pct. 5) art. 1 din Codul vamal [2] reiese că prin „trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova” se înţelege „introducerea şi scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri […], inclusiv prin expedieri poştale internaţionale, prin conducte şi prin linii de transport electric”.

Observăm, de asemenea, că în art. 248 CP RM s-a revenit la termenul „mărfuri”. Amintim că acest termen a fost înlocuit prin termenul „bunuri” în rezultatul intrării în vigoare a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative [3] (în continuare – Legii nr. 179/2018). Revenirea la termenul „mărfuri” este binevenită, deoarece, spre deosebire de termenil „bunuri”, acest termen este definit în Codul vamal[1]. În acest mod, este asigurată compatibilizarea terminologică a prevederilor Codului penal cu prevederile Codului vamal[2];

b) sintagma „prin locuri stabilite pentru control vamal” este de factură nouă. Ea nu a fost utilizată în alin. (1) art. 248 CP RM până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020.

În varianta în vigoare a art. 248 CP RM, se face diferențierea dintre contrabanda, săvârșită prin locuri stabilite pentru control vamal (alin. (1)), și contrabanda săvârșită prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal (alin. (2)). Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 nu se făcea o asemenea diferențiere. Sintagma „eludarea controlului vamal”, folosită în art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, se referea la ipoteza în care intrarea în sau ieşirea din Republica Moldova se făcea, inter alia, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta. Această ipoteză avea un caracter alternativ, desemnând una dintre metodele de comitere a contrabandei. În lipsa eludării controlului vamal, dacă era prezentă o altă metodă de comitere a contrabandei (tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea bunurilor în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; nedeclarare; declarare neautentică), fiind prezente alte condiții obligatorii consemnate în art. 248 CP RM, apărea temeiul aplicării acestui articol, fără a se face o diferențiere în funcție de alineatul aplicabil. În opoziție, conform legii în vigoare, în cazul în care contrabanda este săvârșită prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, se aplică nu alin. (1) art. 248 CP RM, dar alineatul (2) al acestui articol[3];

c) textul „prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop” a substituit textul „tăinuindu-le de el (e. de controlul vamal – n.a.), prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop”.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, prin „tăinuirea de controlul vamal” se înţelegea metoda de săvârșire a contrabandei, care presupunea neprezentarea pentru controlul vamal a mărfurilor care se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, adică cu folosirea locurilor special pregătite sau adaptate în acest scop (locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale, locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de transport drept ascunzişuri etc.).

După intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, tăinuirea de controlul vamal și ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop reprezintă două metode distincte de comitere a contrabandei. Astfel, prin „tăinuirea de controlul vamal” se înţelege metoda de săvârșire a contrabandei, care presupune neprezentarea pentru controlul vamal a mărfurilor care se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, însă altfel decât prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; prin „ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop” se înţelege metoda de săvârșire a contrabandei, care presupune neprezentarea pentru controlul vamal a mărfurilor care se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe calea folosirii locurilor ascunse ale corpului, a hainelor, a obiectelor personale, a locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de transport drept ascunzişuri etc.[4];

d) textul „dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale”[5] a substituit textul „valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei”.

Pe această cale a fost revizuit modul de stabilire a parametrilor valorici ai mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 248 CP RM. În Nota informativă la proiectul care stă la baza Legii nr. 257/2020, găsim următoarele argumente în susținerea acestei metamorfoze: „Ultimele modificări ale prevederilor articolelor 248 și 249 din Codul penal au fost operate prin Legea nr. 179/2018 privind îmbunătățirea climatului investițional, în vigoare din 17.08.2018. Modificările aprobate au dus la majorarea cuantumului proporțiilor minime pentru ca fapta să constituie infracțiune de contrabanda de la 20 salarii medii prognozate pe economie la 100 salarii medii prognozate pe economic. În urma acestor modificări au scăzut capacitățile de prevenire a faptelor de contrabandă prin atragerea la răspundere. De menționat că odată cu majorarea salariului mediu prognozat pe economie, majorare care se operează cel puțin odată pe an, crește semnificativ și cuantumul sumei necesare pentru ca fapta să constituie infracțiune. În conformitate cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 este stipulat ca obiectiv atingerea salariului mediu pe economie în valoare de 11200 de lei, ceea ce ar însemna că valoarea bunurilor pentru a începe urmărire penală într-o cauză penală pe art. 248 alin. (l) ar fi de 1120000 lei. În aceste condiții există riscul creșterii fenomenului de contrabandă datorită sancționării prea blânde pentru astfel de fapte conform procedurii contravenționale” [4].

În acest fel, autorii proiectului, care stă la baza Legii nr. 257/2020, recunosc eșecul ideii promovate în Legea nr. 179/2018, prin care textul „valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei” a fost introdus în alin. (1) art. 248 CP RM. Am criticat această idee încă la etapa discutării proiectului care a stat la baza Legii nr. 179/2018 [5]. [6] Am atras atunci atenția asupra opiniei exprimate de Ministerul Afacerilor Interne: „Completarea art. 248 şi 249 din Codul penal cu alin. (6) şi, respectiv, cu alin. (4), potrivit cărora urmează a fi majorate cuantumul proporţiilor mari şi deosebit de mari, prezintă un caracter deficitar, deoarece noțiunea de proporții este redată în alin. (1) și (11) art. 126 din Codul penal. Totodată, aceasta duce la apariţia unor contradicţii între normele penale, deoarece prevederile art. 126 din Codul penal sunt incluse în Capitolul XIII al părţii generale, prevederi ce stabilesc şi definesc reguli generale, în baza cărora sunt construite normele din partea specială. Or, legea penală reprezintă un sistem de norme, cu o construcție logică. Modificările propuse generează un tratament juridic discriminatoriu, ceea ce contravine principiilor legii penale, stipulate la art. 2, 4 și 5 din Codul penal și prevederilor constituționale, ceea ce poate genera neconstituționalitatea normelor penale. De asemenea, menţionăm că majorarea cuantumului prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 248 și 249 din Codul penal va avea un impact direct asupra combaterii fenomenului contrabandei şi al traficului ilicit de mărfuri, iar, în mod indirect, va influenţa negativ dezvoltarea relaţiilor economice” [7]. Iată cum au reacționat autorii proiectului, care a stat la baza Legii nr. 179/2018, la această opinie: „Nu se acceptă. Formulele respective, implicit derogarea de la art. 126 CP RM, au fost incluse la sugestia Serviciului Vamal, fiind invocat faptul că proporțiile prevăzute la art. 126 CP RM nu sunt comensurabile și nu justifică pericolul social al infracțiunii de contrabandă. Mai mult, odată cu evoluțiile sociale se impune o revizuire a art. 126 CP RM in integrum, însă acest subiect urmează a fi abordat într-un cadru mai larg, bazat pe o analiză doctrinară și factologică profundă” [7].

Pune în gardă următorul aspect: autorii proiectului, care a stat la baza Legii nr. 179/2018, conchid că revizuirea in integrum a art. 126 CP RM trebuie abordată într-un cadru mai larg, bazat pe o analiză doctrinară și factologică profundă. Accentuăm că această afirmație a fost făcută după nici doi ani de la ultima revizuire cardinală a art. 126 CP RM. Însă, frapează nu doar aceasta. Surprinde lipsa de logică ce caracterizează poziția autorilor proiectului care a stat la baza Legii nr. 179/2018: dacă revizuirea in integrum a art. 126 CP RM ar trebui să se bazeze pe o analiză doctrinară și factologică profundă, de ce atunci derogarea de la acest articol, promovată prin Legea nr. 179/2018, n-ar trebui să se bazeze pe o analiză similară? De ce pentru a se face o astfel de derogare a fost suficientă sugestia Serviciului Vamal?

Apropo, o întrebare similară se impune în legătură cu introducerea, prin Legea nr. 257/2020, a textului „dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale” în alin. (1) art. 248 CP RM. A fost oare efectuată o analiză doctrinară și factologică profundă a oportunității modificării în acest mod a parametrilor valorici ai mărfurilor ce reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 248 CP RM?

3. La alin. (2) art. 248 CP RM se stabilește răspunderea pentru „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 4000 de unități convenționale”[6].

În Nota informativă la Proiect se argumentează în felul următor stabilirea răspunderii pentru o asemenea faptă: „Prin alin. (2) art. 248, 2481 din Codul penal, s-a propus introducerea unui alineat separat, pentru fapta de contrabandă săvârșită „prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal”. În cazul dat, se propune reducerea în jumătate a proporțiilor din cauza pericolului social al acțiunilor întreprinse pe segmentul „verde” al frontierei de stat, și anume, să fie stabilite în sumă mai mare de la 2000 unități convenționale în cazul produselor supuse accizelor, echivalentul a 100000 lei, în cazul celorlalte mărfuri sau bunuri ar fi de la 4000 unități convenționale, echivalentul a 200000 lei, iar in cazul tutunului în cantitate mai mare de 30000 țigarete cu filtru sau fără filtru” [4]. Locul săvârșirii infracțiunii constituie criteriul principal care permite deosebirea infracțiunii, prevăzute la alin. (2) art. 248 CP RM, de infracțiunea specificată la alin. (1) art. 248 CP RM. Întrucât prima dintre aceste infracțiuni este comisă în alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, gradul ei de pericol social este mai ridicat în comparație cu cel al infracțiunii specificate la alin. (1) art. 248 CP RM.

În alt context, nu se poate susține că alin. (2) art. 248 CP RM implică o incriminare ex novo. Or, așa cum am consemnat supra, sintagma „eludarea controlului vamal”, folosită în art. 248 CP RM până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, se referea la ipoteza în care intrarea în sau ieşirea din Republica Moldova se făcea, inter alia, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta.

Spre deosebire de alin. (1) art. 248 CP RM, alin. (2) al acestui articol nu conține nicio mențiune privitoare la metoda de săvârșire a infracțiunii. Aceasta nu este întâmplător, luând în considerare faptul că trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova se face prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Într-o astfel de ipoteză, este irelevantă metoda prin care mărfurile sunt trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova[7].

4. La alin. (3) art. 248 CP RM se stabilește răspunderea pentru „înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale”.

În Nota informativă la Proiect [4] lipsește informația cu privire la oportunitatea completării legii penale cu o asemenea normă, ceea ce contravine art. 30 al Legii nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative [8].

Din alin. (3) art. 248 CP RM reiese că obiectul material sau imaterial al infracțiunii, specificate la această normă, îl reprezintă mărfurile aflate sub supraveghere vamală. Conform pct. 20) art. 1 din Codul vamal, prin „supraveghere vamală” se înțelege „acţiunile întreprinse, în general, de organele vamale pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale şi, după caz, a altor dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală”. Potrivit alin. (1) art. 197 din același cod, „mărfurile […] se află sub supraveghere vamală de la începutul şi până la sfârşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal”.

În art. 1 din Codul vamal găsim alte două definiții relevante, care vizează una dintre componentele faptei prejudiciabile prevăzute la alin. (3) art. 248 CP RM: „punere în liberă circulaţie – acţiunea prin care organul vamal lasă necondiţionat şi fără restricţii la dispoziţia persoanei mărfurile şi mijloacele de transport după vămuire; (pct. 15)); „punere condiţionată în circulaţie – punerea în liberă circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport, condiţionată de îndeplinirea unor restricţii, cerinţe sau condiţii” (pct. 16)). Aceeași componentă a faptei prejudiciabile analizate este reprezentată de modalitatea normativă de înstrăinare.

Cea de-a doua componentă a faptei prejudiciabile, prevăzute la alin. (3) art. 248 CP RM, este reprezentată de inacțiunea de neachitare a drepturilor de import asupra mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, înstrăinate sau puse în libera circulație.

În lipsa vreuneia dintre componentele sus-menționate ale faptei prejudiciabile specificate la alin. (3) art. 248 CP RM, lipsește temeiul aplicării acestei norme.

În cazul infracțiunii prevăzute la la alin. (3) art. 248 CP RM, valoarea mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, înstrăinate sau puse în libera circulație, trebuie să fie mai mare de 8000 de unități convenționale. Se aplică răspundere contravențională în cazul în care valoarea mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, înstrăinate sau puse în libera circulație, este mai mică sau egală cu 8000 de unități convenționale. Astfel, art. 287 din Codul contravențional stabilește răspunderea, inter alia, pentru: „eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal sau pierderea lor” (alin. (7)); „acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi” (alin. (14)).

Considerăm că prevederea de la alin. (3) art. 248 CP RM nu presupune o incriminare ex novo. Or, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, ipoteza prevăzută de această normă intra sub incidența alin. (7) sau (14) art. 287 din Codul contravențional.

5. Alin. (4) art. 248 CP RM prevede răspunderea pentru „scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova, dacă valoarea acestora este mai mare de 8000 de unități convenționale”.

În Nota informativă la Proiect se argumentează oportunitatea completării legii penale cu o astfel de normă: „În conformitate cu pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu eliberarea certificatelor de origine preferențiale la exportul mărfurilor (certificate de formă „A”, „CT-1”, „EUR.l”), cu eliberarea certificatelor de origine supleante la punerea în circulație liberă a mărfurilor, anterior introduse pe teritoriul Republicii Moldova și plasate sub supraveghere vamală în baza unui certificat de origine preferențial, precum și cu verificarea certificatelor de origine preferențiale și nepreferențiale la import. Procedura de eliberare a certificatelor de origine preferențiale este reglementată de protocoalele regulilor de origine aferente acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea și controlul ulterior al certificatelor de origine preferențială a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 761/2014. Totodată, în cadrul acordurilor de comerț liber, la care Republica Moldova este parte, există prevederi conform cărora autoritățile vamale își acordă asistență reciprocă în vederea confirmării/precizării originii preferențiale a mărfurilor. Conform prevederilor pct. 68 al Hotărârii Guvernului nr. 761/2014, „în cazul în care, în urmă controalelor efectuate sau în baza informațiilor existente, se denotă iregularități în sistemul de certificare a originii mărfurilor, organele vamale ale Republicii Moldova (din oficiu sau la cererea statelor solicitante) efectuează o investigație de urgență în vederea depistării și eliminării iregularități lor”. În situația în care Serviciul Vamal nu-și va onora obligațiunile internaționale privind controlul originii mărfurilor, există posibilitatea ca organele vamale din străinătate să pună la îndoială calitatea mărfurilor exportate din Republica Moldova, astfel va avea de suferit imaginea Republicii Moldova pe plan mondial, cât și agenții economici onești care activează legal. Drept urmare poate surveni riscul anulării facilităților, obținute prin aderarea la acordurile internaționale la care suntem parte. Prin urmare, se propune introducerea răspunderii penală pentru faptele enunțate conform alin. (4) art. 248 al proiectului” [4].

Așadar, pericolul social al faptei, incriminate la alin. (4) art. 248 CP RM, se exprimă în următoarele: făptuitorul declară fals originea mărfii ca fiind obținută integral în Republica Moldova. Prin aceasta făptuitorul urmărește ca marfa, pe care o scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, să fie supusă unor reguli de origine preferenţiale (i.e. unor acte normative cu aplicare generală folosite pentru a determina dacă mărfurile vor beneficia de un tratament preferenţial în cadrul schimburilor comerciale) sau unor reguli de origine nepreferenţiale (i.e. unor acte normative ale Republicii Moldova cu aplicabilitate generală în ceea ce priveşte determinarea ţării de origine a mărfurilor, cu condiţia ca aceste reguli de origine să nu fie legate de regimuri comerciale preferenţiale[8]). În acest fel, făptuitorul încalcă, după caz, prevederile: Legii nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte [9]; Legii nr. 120 din 04.05.2007 pentru ratificarea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) [10]; Legii nr. 201 din 27.09.2012 pentru ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber [11]; Legii nr. 111 din 28.05.2015 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia regională cu privire la regulile de origine preferenţiale pan-euro-mediteraneene [12]; actelor internaţionale care reglementează procedura de completare, autentificare, eliberare şi control ulterior al certificatelor de origine a mărfurilor.

Se poate afirma că alin. (4) art. 248 CP RM este o normă specială în raport cu alin. (1) art. 248 CP RM (în ipoteza de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin declarare neautentică în documentele vamale, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale).

De asemenea, se poate afirma că prevederea de la alin. (4) art. 248 CP RM nu implică o incriminare ex novo. Or, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, ipoteza analizată intra sub incidența alin. (1) art. 248 CP RM, care prevedea răspunderea, printre altele, pentru trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei, prin declarare neautentică în documentele vamale.

6. La alin. (5) art. 248 CP RM se stabilește răspunderea pentru „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este obligatorie”.

Prototipul acestei norme este alin. (4) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020: „Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie”.

Observăm o anumită diferență de esență dintre „norma în vigoare” și „norma veche”, care se referă la metodele de săvârșire a infracțiunii: în alin. (4) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, nu erau indicate ca metode de comitere a infracțiunii: folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; nedeclarare; declarare neautentică în documentele vamale. Sub acest aspect, „norma în vigoare” are o sferă de aplicare mai largă în comparație cu cea a „normei vechi”.

Este de precizat că, în alin. (5) art. 248 CP RM, este specificată metoda de ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, fără a fi menționată metoda de tăinuire de control vamal. În consecință, această normă nu poate fi aplicată în ipoteza de introducere pe sau scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale, prin neprezentarea pentru controlul vamal a acestor valori care se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, însă altfel decât prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop[9].

7. Alin. (6) art. 248 CP RM prevede răspunderea pentru „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive”[10].

Considerentele în sprijinul incriminării unei asemenea fapte sunt prezentate în Nota informativă la Proiect: „Ambiguitatea prevederilor alin. (2) art. 248 Cod penal, și anume nu este clar de ce legiuitorul a considerat că trecerea peste frontieră vamală a unor mărfuri, care pot fi procurate cu ușurință la orice piață (substanțele cu efect putemic, substanțele toxice și substanfele otrăvitoare), au fost puse pe cântar de egalitate cu substanțele explozive, narcotice, etc. În conformitate cu prevederile art. 16 din Codul penal, infracțiunile sunt clasificate în dependență de caracterul și gradul prejudiciabil. Pomind de la acest deziderat, ar reieși că este vorba despre anumite substanțe, utilizarea incorectă a cărora poate cauza urmări grave. Ar fi corect ca dispoziția acestei norme juridice să fie una de blanchetă, făcând referire la o lista exhaustivă, astfel încât să fie excluse oricare interpretări. De menționat că există o lista a substanțelor toxice, substanțelor cu acțiune drastică aflate sub control internațional pe teritoriul Republicii Moldova, în corespundere cu convențiile ONU. Astfel, în scopul eliminării lacunelor prezente la moment, se impune completarea cu art. 13414 Cod penal prin care se fie stabilită definiția „substanțelor toxice”, totodată enumerarea exhaustivă a acestora să fie reglementată de Guvem, în conformitate cu convențiile internaționale. Imposibilitatea aplicării normei juridice prevăzute la alin. (3) art. 248 Cod penal care constă în lipsa unei noțiuni legale a termenului de armament. Actualmente, niciun act normativ și niciun expert nu poate spune dacă un obiect este sau nu armament. Nu este clar cum trebuie de procedat cu părțile componente ale armelor. Întru inducerea clarității pe marginea acestui subiect, se impune comasarea articolelor 248 alin. (2) și (3) în vigoare la moment într-un singur alineat prevăzut în proiectul respectiv la art. 248 alin. (6)” [4].

Din această argumentare rezultă că alin. (6) art. 248 CP RM a luat locul alin. (2) și (3) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020. Amintim că alin. (2) art. 248 CP RM în această variantă a stabilit răspunderea pentru „trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor stupefiante, psihotrope, substanțelor cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei”. La rândul său, alin. (3) art. 248 CP RM, în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, prevedea răspunderea pentru „trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei”.

Remarcăm anumite diferențe dintre „norma în vigoare” și „norma veche”, referitoare la conținutul obiectului material sau imaterial al infracțiunii:

a) în „norma în vigoare” nu găsim mențiuni privind substanțele otrăvitoare, radioactive şi explozive, deşeurile nocive, armament și dispozitivele explozive;

b) în „norma veche” lipseau mențiunile referitoare la precursori, etnobotanice sau analogii drogurilor, substanțele nocive, componentele esențiale ale armelor de foc, dispozitivele militare, materialele explozibile, nucleare sau radioactive.

În Nota informativă la Proiect, autorii acestuia vor să ne convingă că art. 13416 „Substanțe toxice”[11], art. 13417 „Mărfuri strategice”[12] și alin. (6) art. 248 CP RM au menirea să contribuie la dezambiguizarea prevederilor art. 248 CP RM. Însă, și de această dată, legiuitorul demonstrează inconsecvență. Nu este clar de ce doar două noțiuni, care sunt utilizate în alin. (6) art. 248 CP RM în vederea desemnării obiectului material sau imaterial al infracțiunii, au fost alese de legiuitor pentru a fi definite? De ce în Capitolul XIII din partea generală a Codului penal nu au fost definite noțiunile „substanțe nocive”, „dispozitive militare”, „materialele explozibile”, „materiale nucleare” și „materiale radioactive” folosite în alin. (6) art. 248 CP RM, care sunt, de asemenea, susceptibile de interpretare extensivă defavorabilă?

Prin adoptarea alin. (6) art. 248 CP RM, legiuitorul a îngreunat, nu a ușurat, interpretarea art. 248 CP RM. Noțiunile, care au fost utilizate în alin. (2) și (3) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, au fost definite atât în doctrina penală, cât și în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 5 din 24.12.2010 privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale [13]. În condiții de relativă stabilitate, pe parcursul a aproximativ 19 ani, aceste definiții își găsiseră consacrarea în uzul teoreticienilor și practicienilor penaliști. Întrebarea este: cât timp va trece până își vor găsi aceeași consacrare definițiile noțiunilor folosite în alin. (6) art. 248 CP RM? Însă, mai importantă este o altă întrebare: care va fi calitatea interpretării în practică a noțiunilor, folosite în alin. (6) art. 248 CP RM, și cum va influența aceasta aplicarea normei în cauză?

8. La alin. (7) art. 248 CP RM se stabilește răspunderea pentru „acțiunile prevăzute la alin. (1)-(6): a) săvârșite de două sau mai multe persoane; b) săvârșite cu folosirea situației de serviciu; c) dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 de unități convenționale”.

Pentru comparație, în alin. (5) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, se prevedea răspunderea pentru „acţiunile prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4), săvârşite: b) de două sau mai multe persoane; c) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu; d) în valoarea sumei drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei”.

Observăm deosebirea dintre prevederea de la lit. b) alin. (7) art. 248 CP RM, în varianta de după intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, și prevederea de la lit. c) alin. (5) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020: în prima variantă, subiect special al infracțiunii poate fi nu doar persoana cu funcţie de răspundere care-și folosește situiația de serviciu, ci și persoana, care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală, care-și folosește situiația de serviciu.

O altă deosebire este cea dintre prevederea de la lit. c) alin. (7) art. 248 CP RM, în varianta de după intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, și prevederea de la lit. d) alin. (5) art. 248 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020. Cu ajustările de rigoare, analiza efectuată supra, la pct. 2 d), este aplicabilă ipotezei de față.

Atragem atenția asupra unei erori tehnico-legislative admise în dispoziția de la lit. c) alin. (7) art. 248 CP RM. Potrivit acestei norme, răspunderea se aplică, inter alia, pentru faptele prevăzute la alin. (5) și (6) art. 248 CP RM, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 de unități convenționale. O astfel de abordare este greșită, deoarece: a) entitățile, care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunilor prevăzute la alin. (5) și (6) art. 248 CP RM, nu sunt mărfuri în sensul alin. (1)-(4) art. 248 CP RM și al pct. 1) art. 1 din Codul vamal; b) valoarea exprimată în bani a entităților, care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunilor prevăzute la alin. (5) și (6) art. 248 CP RM, nu are nicio relevanță în planul calificării faptelor în baza art. 248 CP RM. În cazul lor relevantă este exclusiv calitatea specială a obiectului material sau imaterial al infracțiunii.

Pe cale de consecință, recomandăm ca alin. (7) art. 248 CP RM să înceapă cu textul „Acțiunile prevăzute la alin. (1)-(4) […]”.

9. În art. 2481 CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă cu mărfuri accizate sunt reunite patru variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 2481 CP RM, prima variantă-tip de infracțiune constă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 4000 de unități convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate  mai mare de 60000 de bucăți.

La rândul său, cea de-a doua variantă-tip de infracțiune, prevăzută la alin. (2) art. 2481 CP RM, se exprimă în introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă valoarea acestora este mai mare de 2000 de unități convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 30000 de bucăți.

Conform alin. (3) art. 2481 CP RM, cea de-a treia variantă-tip de infracțiune constă în înstrăinarea sau punerea în libera circulație fără achitarea drepturilor de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea acestora este mai mare de 4000 de unități convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 60000 de bucăți.

Varianta agravată de infracțiune, prevăzută la lit. a) şi b) alin. (4) art. 2481 CP RM, presupune că infracţiunile specificate la alineatele (1)-(3) sunt săvârşite:

– de două sau mai multe persoane (lit. a));

– cu folosirea situației de serviciu (lit. b)).

În fine, conform lit. c) alin. (4) art. 2481 CP RM, cea de-a patra variantă-tip de infracțiune constă în:

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei;

– introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal;

– înstrăinarea sau punerea în libera circulație fără achitarea drepturilor de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală,

dacă valoarea mărfurilor accizate este mai mare de 8000 de unități convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 120000 de bucăți.

Se poate afirma că: alin. (1) art. 2481 CP RM este o normă specială în raport cu alin. (1) art. 248 CP RM; alin. (2) art. 2481 CP RM este o normă specială în raport cu alin. (2) art. 248 CP RM; alin. (3) art. 2481 CP RM este o normă specială în raport cu alin. (3) art. 248 CP RM. În toate aceste cazuri, relația de concurență dintre norma specială și norma generală este condiționată de calitatea specială a obiectului material sau imaterial al infracțiunii: mărfuri supuse accizelor (mărfuri accizate).

Cu această ocazie, precizăm că toate categoriile de mărfuri supuse accizelor sunt specificate în anexele la Titlul IV din Codul fiscal: bere fabricată din malţ; vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate; alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de minimum 80%; alcool etilic şi alte distilate denaturate, cu orice titru alcoolic volumic; țigarete care conţin tutun (cu filtru sau fără filtru); condensate de gaz natural; uleiuri (distilate) uşoare şi medii; motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare; azot; oxigen, etc. [14]

În toate celelalte privințe, cu ajustările de rigoare, analiza efectuată supra, la pct. 2-4 și 8, este aplicabilă infracțiunilor prevăzute la art. 2481 CP RM.

De asemenea, se poate susține că art. 2481 CP RM nu presupune o incriminare ex novo. Or, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, ipoteza analizată intra sub incidența art. 248 CP RM. Totodată, este necesar să concretizăm, că, până la intrarea în vigoare a legii în cauză, nu se făcea o diferențiere a mărfurilor care constituiau obiectul material sau imaterial al infracțiunii, în funcție de (ne)supunerea acestora accizelor.

10. În art. 2482 CP RM se prevede răspunderea pentru o singură infracțiune: „Colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor care trebuie plasate sub o destinație vamală, cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă, dacă valoarea acestora este mai mare de 2000 de unități convenționale în cazul mărfurilor supuse accizelor, în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 60000 de bucăți, iar în cazul celorlalte mărfuri – mai mare de 4000 de unități convenționale”[13].

În Nota informativă la Proiect găsim argumente alambicate și nu întotdeauna coerente în susținerea incriminării faptei specificate la art. 2482 CP RM: „Introducerea art. 2482 reiese din faptul că contrabanda reprezintă o infracțiune atribuită celor din domeniul activității economice, ceea ce presupune că mărfurile (bunurile) în această accepțiune au o valoare comercială (valoare în vamă, prin prisma prevederilor art. 7 alin. (7) din Codul de procedura penală, conform Hotărârii explicative a Plenului CSJ nr. 5/2010), ori conform accepțiunii art. pct. 44) din Codul de procedura penală, prin bun înfracțional se înțelege bunul care poate fi pus sub sechestru în conformitate cu prevederile prezentului cod, precum și bun care poate fi supus confiscării speciale sau confiscării extinse, deoarece introducerea și scoaterea în/din țară a bunurilor, presupune achitarea drepturilor de import și, respectiv, de export, cuvenite statului, iar în cazul unor bunuri care nu ar prezenta o valoarea pecuniară nu ar există nici prejudiciul economic care ar putea fi cauzat statului prin efectuarea unui astfel de trafic ilicit peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ceea ce ar presupune o prevedere de formă fără conținut juridic și faptic în ceea ce ține infracțiunea de contrabandă în esență. Cu atât mai mult că unele bunuri sunt prohibite, restricționate sau limitate în circuitul liber, care nu se regăsesc în dispozițiile alin. (2)-(4) ale art. 248 din Codul penal, cum ar fi unele medicamente, care nu se atribuie la categoria substanțelor psihotrope sau cu efecte puternice, mijloacele tehnice pentru obținerea clandestină a informației, dispozitivele pentru producerea drogurilor, dispozitivele pentru consumarea opiumului, alte mijloace și bunuri strategice etc., care reprezintă pe lângă prejudiciul economic și pericolul social, privind securitatea persoanei și securitatea propriu-zisă a statului.”[14]

Sintagma „cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă” din art. 2482 CP RM denotă că infracțiunea, prevăzută de acest articol, se află în conexitate cronologică cu infracțiunile prevăzute la art. 248 și 2481 CP RM: mai întâi se comite una dintre infracțiunile specificate la art. 248 și 2481 CP RM, pentru ca ulterior să fie săvârșită infracțiunea prevăzută la art. 2482 CP RM[15].

Este posibil ca autor al infracțiunii, specificate la art. 2482 CP RM, să fie autor al uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 și 2481 CP RM. Nu se exclude ca autor al infracțiunii, specificate la art. 2482 CP RM, să fie altcineva decât autorul uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 și 2481 CP RM. În ultimul caz, infracțiunea, specificată la art. 2482 CP RM, poate fi privită drept complicitate calificată sau favorizare calificată. Într-un asemenea caz, fapta complicelui calificat sau a favorizatorului calificat se asimilează faptei autorului infracțiunii. Drept urmare, nu este necesară invocarea suplimentară a alin. (5) art. 42, art. 49 sau 323 CP RM.

Infracțiunea, specificată la art. 2482 CP RM, prezintă o trăsătură particularizantă față de infracțiunile prevăzute la art. 248 și 2481 CP RM. Această trăsătură caracterizează obiectul material sau imaterial al infracțiunii. Astfel, pentru a fi considerate obiect material sau imaterial al infracțiunii specificate la art. 2482 CP RM, mărfurile trebuie să fie susceptibile de plasare sub o destinație vamală.

Potrivit pct. 32) art. 1 din Codul vamal, destinaţie vamală constituie „plasarea mărfurilor sub un regim vamal[16], plasarea lor într-o zonă liberă, într-un magazin duty-free, reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea statului”.

Mărfurile prohibite nu sunt susceptibile de plasare sub o destinație vamală. Conform pct. 41 art. 1 din Codul vamal, mărfuri prohibite reprezintă „mărfurile a căror plasare sub orice destinaţie vamală este interzisă”. În corespundere cu alin. (1) art. 20 din același cod, „anumite mărfuri […] sunt prohibite de legislaţie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova”.

Până la îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de legislaţie mărfurile restricționate nu sunt susceptibile de plasare sub o destinație vamală. Conform pct. 42 art. 1 din Codul vamal, mărfuri restricţionate se consideră „mărfurile a căror plasare sub o destinaţie vamală este condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de legislaţie”. În corespundere cu alin. (1) art. 21 din același cod, „pot fi stabilite restricţii la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor […] pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte”.

11. Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, în art. 249 CP RM, sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea drepturilor de import erau reunite două variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune. După intrarea în vigoare a acestei legi, în art. 249 CP RM, sub aceeași denumire marginală sunt reunite, ca și înainte, două variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 249 CP RM, prima variantă-tip de infracțiune constă în eschivarea de la achitarea drepturilor de import prin includerea în documentele vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor date neautentice privind valoarea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, regimul sau destinația vamală, tratamentul tarifar favorabil sau preferențial, dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de 8000 de unități convenționale.

La rândul său, varianta agravată de infracțiune, prevăzută la lit. a) şi b) alin. (2) art. 249 CP RM, presupune că infracţiunea specificată la alineatul (1) este săvârşită:

– de două sau mai multe persoane (lit. a));

– cu folosirea situației de serviciu (lit. b)).

În fine, conform lit. c) alin. (2) art. 249 CP RM, cea de-a doua variantă-tip de infracțiune constă în eschivarea de la achitarea drepturilor de import prin includerea în documentele vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor date neautentice privind valoarea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, regimul sau destinația vamală, tratamentul tarifar favorabil sau preferențial, dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de 16000 de unități convenționale.

Comparând cele două variante ale art. 249 CP RM, remarcăm următoarele deosebiri:

a) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, dispoziția alin. (1) art. 249 CP RM avea următorul conținut: „Eschivarea de la achitarea drepturilor de import care depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei”. După intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, alin. (1) art. 249 CP RM are următoarea dispoziție: „Eschivarea de la achitarea drepturilor de import prin includerea în documentele vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor date neautentice privind valoarea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, regimul sau destinația vamală, tratamentul tarifar favorabil sau preferențial, dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de 8000 de unități convenționale”.

Comparând cele două variante ale alin. (1) art. 249 CP RM, remarcăm diferențe care se referă nu doar la parametrii valorici ai obiectului material al infracțiunii[17], ci și la latura obiectivă a infracțiunii.

Mai precis, în alin. (1) art. 249 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, nu era specificată o metodă de comitere a infracțiunii. Infracțiunea, prevăzută de această normă, făcea parte din categoria de infracţiuni cu conţinut deschis de incriminare, deoarece textul de lege nu restricționa metodele prin care infracțiunea în cauză putea fi săvârșită.

În contrast, în alin. (1) art. 249 CP RM în varianta de după intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, este descrisă singura metodă posibilă de săvârșire a infracțiunii: includerea în documentele vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor date neautentice privind valoarea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, regimul sau destinația vamală, tratamentul tarifar favorabil sau preferențial. În prezența oricărei alte metode, alin. (1) art. 249 CP RM este inaplicabil;

b) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, la lit. b) alin. (2) art. 249 CP RM era prevăzută o singură circumstanță agravantă a infracțiunii specificate la alineatul (1) al acestui articol: „de două sau mai multe persoane”. După intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, în alin. (2) art. 249 CP RM sunt consemnate două circumstanțe agravante: „de două sau mai multe persoane” (lit. a)); „cu folosirea situației de serviciu” (lit. b)).

Completarea alin. (2) art. 249 CP RM cu litera b) este în consonanță cu prezența în art. 248 și 2481 CP RM a dispozițiilor similare cu privire la săvârșirea infracțiunii cu folosirea situației de serviciu. În acest mod, legiuitorul a decis să asigure o anumită uniformizare a prevederilor art. 248, 2481 și 249 CP RM. Ceea ce este salutabil;

c) comparând lit. c) alin. (2) art. 249 CP RM, în varianta de după intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020, cu alin. (3) art. 249 CP RM în varianta de până la intrarea în vigoare a acestei legi, remarcăm diferențe care se referă la parametrii valorici ai obiectului material al infracțiunii. Cu ajustările de rigoare, analiza efectuată supra, la pct. 2 d), este aplicabilă ipotezei prevăzute la lit. c) alin. (2) art. 249 CP RM în varianta de după intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020.

*Acest articol a fost publicat în: Modern scientific challenges and trends: a collection scientific works of the International scientific conference (7-9 June, 2021). Warsaw: Sp. z o. o. “iScience”, 2021, Issue 5, Part 1, p. 51-72.


[1] Conform pct. 1) art. 1 din acest cod, prin „mărfuri” se are în vedere „orice bun mobil: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, instrumente de plată şi valori mobiliare materializate exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi mijloace de transport (care fac obiectul unei tranzacţii economice externe), cu excepţia celor prevăzute la pct. 4)”.
[2] Surprinde lipsa de consecvență a legiuitorului: în alin. (10) art. 287 din Codul contravențional, care este o normă complementară în raport cu alin. (1) art. 248 CP RM, se folosește nu termenul „mărfuri”, dar sintagma „mărfuri, obiecte și alte valori”.
[3] Precizăm că, în cazul infracțiunilor prevăzute la alin. (3)-(6) art. 248 CP RM, nu se face diferențierea dintre contrabanda, săvârșită prin locuri stabilite pentru control vamal, și contrabanda săvârșită prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.
[4] Este de precizat că, în alin. (5) și (6) art. 248 CP RM este specificată metoda de ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, fără a fi menționată metoda de tăinuire de control vamal.
[5] Alin. (10) art. 287 din Codul contravențional stabilește răspunderea pentru „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune”. Această normă contravențională este complementară în raport cu alin. (1) art. 248 CP RM, întrucât prevede răspunderea pentru introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor, obiectelor și altor valori este mai mică sau egală cu 8000 de unități convenționale.
[6] Alin. (101) art. 287 din Codul contravențional prevede răspunderea pentru „introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune”. Această normă contravențională este o normă complementară în raport cu alin. (2) art. 248 CP RM, întrucât prevede răspunderea pentru introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor, obiectelor și altor valori este mai mică sau egală cu 4000 de unități convenționale.
[7] În acest registru, semnalăm inconsecvența legiuitorului care, în alin. (101) art. 287 din Codul contravențional, ce este o normă complementară în raport cu alin. (2) art. 248 CP RM, specifică metodele de săvârșire a infracțiunii: ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; nedeclarare; declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Printr-o asemenea abordare defectuoasă, legiuitorul a generat o lacună: nu va putea fi aplicată nicio normă contravențională în cazul în care introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă această faptă nu constituie infracţiune, se va face altfel decât prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei (de exemplu, dacă această faptă va fi comisă cu utilizarea dronelor sau a animalelor dresate).
[8] În corespundere cu pct. 18 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor, „regulile de origine nepreferenţiale vor include toate regulile de origine utilizate în cadrul instrumentelor nepreferenţiale de politică comercială, cum ar fi pentru aplicarea: tratamentului naţiunii celei mai favorizate; taxelor antidumping şi taxelor compensatorii; măsurilor de salvgardare; reglementărilor referitoare la marcajul originii şi restricţiilor cantitative sau contingentelor tarifare discriminatorii, aplicate în conformitate cu prevederile Acordurilor O.M.C. Ele vor cuprinde, de asemenea, regulile de origine utilizate pentru achiziţii publice şi statisticile comerciale”*.
* Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 174-176.
[9] Este adevărat că o astfel de ipoteză nu era consemnată nici în „norma veche”, care se aplica, printre altele, în cazul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, tăinuindu-le de controlul vamal prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop.
[10] În alin. (6) art. 248 CP RM, este specificată metoda de ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, fără a fi menționată metoda de tăinuire de control vamal. Drept urmare, această normă nu poate fi aplicată în ipoteza de introducere pe sau scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive, prin neprezentarea pentru controlul vamal a entităților sus-menționate care se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, însă altfel decât prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop. Este adevărat că o astfel de ipoteză nu era consemnată nici în „norma veche”, care se aplica, printre altele, în cazul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor stupefiante, psihotrope, substanțelor cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau explozive, a deşeurilor nocive, a produselor cu destinaţie dublă, a armamentului, a dispozitivelor explozive sau a muniţiilor, tăinuindu-le de controlul vamal prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop.
[11] Conform acestui articol, „prin substanțe toxice se înțeleg substanțele cu acțiune drastică, care se află sub control național și internațional, în corespundere cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, și care sunt înscrise în listele aprobate de către Guvern”.
Este regretabilă incoerența de care dă dovadă legiuitorul. În art. 13416 CP RM, prin „substanțe toxice” se are în vedere substanțele cu acţiune drastică, aflate sub control internaţional pe teritoriul Republicii Moldova, specificate în Lista nr. 2 din Tabelul nr. 5 din Hotărârea Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor nr. 7 din 01.12.1998*. În primul rând, în aceeași hotărâre, în Lista nr. 1 din Tabelul nr. 5, este stabilită lista de substanțe toxice, aflate sub control internaţional pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel nu este clar de ce în art. 13416 CP RM substanțele cu acțiune drastică sunt confundate cu substanțele toxice. Or, aceste două categorii de substanțe au regimuri juridice diferite. În al doilea rând, nu Guvernul, ci Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale aprobă lista substanțelor cu acțiune drastică. Nu există niciun act normativ al Guvernului prin care ar fi aprobată o astfel de listă. Întrucât art. 13416 CP RM face referință la un act normativ inexistent, ajungem la concluzia că acest articol este inaplicabil.
* Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 16-18.
[12] Potrivit articolului în cauză, „prin mărfuri strategice se înțelege: a) produse, tehnologii şi servicii care au utilizare dublă (civilă și militară); b) armament, muniții, echipamente militare, tehnologii şi servicii aferente; c) produse, tehnologii şi servicii care sunt utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete care pot fi purtătoare de astfel de arme; d) alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în interesul securității naționale sau al politicii externe, în conformitate cu acordurile şi aranjamentele internaționale la care Republica Moldova este parte”.
Această definiție reproduce definiția noțiunii „mărfuri strategice” din art. 2 al Legii nr. 1163 din 26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice*.
* Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 137-138.
În Nota informativă la Proiect se menționează, printre altele: „Imposibilitatea aplicării normei juridice prevăzute la alin. (3) art. 248 Cod penal care constă în lipsa unei noțiuni legale a termenului de armament. Actualmente, niciun act normativ și niciun expert nu poate spune dacă un obiect este sau nu armament”*. Însă, chiar în art. 13417 CP RM se utilizează termenul „armament”. În afară de aceasta, articolul în cauză conține sintagme care, ca și termenul „armament, nu sunt nici clare, nici previzibile: „echipamente militare, tehnologii şi servicii aferente”; „alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în interesul securității naționale sau al politicii externe”. În astfel de condiții va fi extrem de dificil ca art. 13417 CP RM să nu fie interpretat extensiv defavorabil.
* Nota informativă la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – art. 6, 71, 10; Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică – art. 91, 11; ș.a.). Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5334/language/ro-RO/Default.aspx.
[13] Alin. (11) art. 287 din Codul contravențional prevede răspunderea pentru „colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor, obiectelor și altor valori care trebuie plasate sub o destinație vamală, dacă acestea sunt fără acte de proveniență sau sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă aceste acțiuni nu constituie o altă infracțiune*”. Această normă contravențională este o normă complementară în raport cu art. 2482 CP RM, întrucât prevede răspunderea pentru colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor, obiectelor și altor valori care trebuie plasate sub o destinație vamală, dacă acestea sunt fără acte de proveniență sau sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă valoarea mărfurilor, obiectelor și altor valori este mai mică sau egală cu 2000 de unități convenționale în cazul mărfurilor supuse accizelor, în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mică sau egală cu 60000 de bucăți, iar în cazul celorlalte mărfuri – mai mică sau egală cu 4000 de unități convenționale.
* Este greșită utilizarea sintagmei „o altă infracțiune” în alin. (11) art. 287 din Codul contravențional, din moment ce această normă stabilește răspunderea pentru o contravenție, nu pentru o infracțiune.
[14] Nota informativă la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – art. 6, 71, 10; Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică – art. 91, 11; ș.a.). Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5334/language/ro-RO/Default.aspx
[15] Precizăm că obiectul material sau imaterial al infracțiunii specificate la art. 2482 CP RM pot să-l reprezinte doar mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, nu și mărfurile scoase de pe teritoriul Republicii Moldova.
[16] În conformitate cu alin. (1) art. 23 din Codul vamal, „sunt stabilite următoarele regimuri vamale: 1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export; 2) regimuri vamale suspensive: a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă (cu suspendare); d) transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecţionare pasivă”.
[17] Cu ajustările de rigoare, analiza efectuată supra, la pct. 2 d), este aplicabilă ipotezei de față.


BIBLIOGRAFIE:

  1. Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357.
  2. Codul vamal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 160.
  3. Legea nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 309-320.
  4. Nota informativă la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – art. 6, 71, 10; Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică – art. 91, 11; ș.a.). Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5334/language/ro-RO/Default.aspx
  5. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Disponibil: www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5083
  6. Stati V. Îmbunătățirea climatului investițional văzută prin prisma unei recente inițiative legislative de amendare a legii penale a Republicii Moldova. În: Актуальные научные исследования в современном мире. Сборник научных трудов. Переяслав-Хмельницкий, 2018, Вып. 3, ч. 8, p. 139-147.
  7. Tabelul de sinteză cu privire la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative (în baza avizelor recepționate). Disponibil: www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5083
  8. Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17.
  9. Legea nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 185-199.
  10. Legea nr. 120 din 04.05.2007 pentru ratificarea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 70-73.
  11. Legea nr. 201 din 27.09.2012 pentru ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 228.
  12. Legea nr. 111 din 28.05.2015 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia regională cu privire la regulile de origine preferenţiale pan-euro-mediteraneene. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 166-176.
  13. Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 5 din 24.12.2010 privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale. Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=316
  14. Codul fiscal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62.


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.