Drept penal şi contravenţional

Practicarea ilegală a activității financiare – premisele și oportunitatea incriminării
23.08.2021 | Cristina Chihai

Gheorghe Reniță

Cristina Chihai

Introducere

Ab initio, remarcăm că progresul economic a contribuit la amplificarea activității financiare şi, per ansamblu, la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. De altfel, acest progres a avut şi o serie de consecințe negative, una dintre care este extinderea economiei tenebroase. Așadar, activitatea financiară reprezintă un domeniu favo­rabil pentru multiple ilegalități, iar consecințele complexe ale acestora erodează statul pe toate dimen­siu­nile, în special relațiile economice, sociale şi juridice din societate.

Drept consecință, atât în plan național, cât și în plan mondial, s-a înregistrat o ascensiune colosală a nive­lului de criminalitate în domeniul economiei, care înglobează și activitatea financiară. Această aserțiune este reflectată de evoluția prodigioasă a piramidelor financiare.

Rezultate și discuții

De la general la particular, remarcăm că Parlamentul Republicii Moldova, realizând consecințele dezastruoase ale piramidelor financiare, abia în 2012 a adoptat Legea pentru completarea unor acte legislative, nr.128 din 8 iunie 2012 [1], care a complinit Codul contravențional al Republicii Moldova cu art.2631 ,,Organizarea de structuri financiare” și, in ultima ratio, Codul penal al Republicii Moldova cu art.2411 „Practicarea ilegală a activității financiare”.

Din această perspectivă, reflectăm că practicarea legală a activității financiare reprezintă garanția și secu­ri­tatea activității economice, dar nicidecum o îngrădire a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoa­nelor. Așadar, prin stabilirea condițiilor imperative privind desfășurarea acestei activități, statul urmărește asigurarea satisfacerii echitabile a intereselor economice de ordin privat și de ordin public, realizarea controlului de stat asupra agenților economici și lupta contra activităților economice ilegale, aplicarea politicii de impozitare de către stat etc. Prin urmare, această intervenție legală a statului asigură, în mod remarcabil și cert, respectarea principiilor de desfășurare a activității financiare, precum: libertatea și legalitatea exercitării activității, concurența loială și buna-credință a subiectelor activității, la fel interzicerea formelor vădit infrac­ționale ale subiectelor activității financiare.

În urma acestei incursiuni, considerăm relevant și iminent de a stabili esența incriminării faptei de practicare ilegală a activității financiare în contextul istorico-evolutiv și al factorilor sociali, politici și economici, care au stat la baza adoptării unei astfel de norme, debutând cu importanța și oportunitatea adoptării normei supuse cercetării.

Ad probationem, pentru susținerea poziției noastre, reiterăm că, potrivit prevederilor art.13 alin.(1) și (2) al Legii privind actele legislative, nr.780 din 27 decembrie 2001 [2] (abrogată prin Legea cu privire la actele normative, nr.100 din 22 decembrie 2017 [3]) ,,inițierea procedurii de elaborare a unui act legislativ este pre­cedată de analiza științifică a consecințelor politice, sociale, economice, financiare, juridice, culturale, sani­tare şi psihologice ale reglementărilor în materie, de analiza comparativă a acestora cu reglementările în materia respectivă ale legislației comunitare de constatare a incompatibilității reglementărilor în vigoare cu cerințele sociale existente şi cu reglementările în materia respectivă ale legislației comunitare sau a inexistenței de acte legislative în domeniul respectiv. În activitatea de cercetare şi documentare pentru fundamentarea proiectului de act legislativ se ţine cont de practica judecătorească şi de doctrina juridică în materie”. Iar potrivit art.26 alin.(1) și (2) al Legii cu privire la actele normative, nr.100 din 22 decembrie 2017, analiza ex ante cuprinde următoarele etape principale: a) definirea problemei, pornind de la analiza relaţiilor sociale existente şi a celor preconizate, precum şi de la inexistenţa sau ineficienţa cadrului normativ relevant; b) stabilirea obiectivului şi a domeniului intervenţiei juridice; c) identificarea opţiunilor şi mijloacelor necesare pentru soluţionarea problemei şi/sau atingerea obiectivului şi analiza acestora prin intermediul impactului financiar, administrativ, economic, social, asupra mediului etc.; d) compararea opţiunilor existente şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru atingerea obiectivului. Opţiunile recomandate se vor întemeia pe dispoziţiile constituţionale, pe pre­vederile legislaţiei naţionale şi pe cele ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, pe jurisprudența Curţii Constituționale şi a instanţelor judecătoreşti, după caz, pe legislația Uniunii Europene, precum şi pe doctrina juridică în domeniu.

Drept rezultat, aceasta denotă faptul că însuși legiuitorul nostru subliniază valoarea și proeminența analizei științifice a factorilor care au stat la baza elaborării și adoptării unei norme juridice, precum și a cercetării rela­ţiilor sociale existente şi a celor preconizate a fi reglementate prin adoptarea normei juridice. Mai mult, la adoptarea unor norme este necesar de a stabili inexistenţa sau ineficienţa cadrului normativ existent la acel moment.

Înainte de a purcede la analiza propriu-zisă, a fortiori, menționăm că esența legiferării unei fapte drept infrac­țiune constă în acordarea celui mai înalt grad prejudiciabil al valorilor sociale. Astfel, în doctrina autohtonă autorii S.Brînza și V.Stati susțin că „legiferarea penală presupune, de altfel, acumularea treptată de date ştiinţi­fice necesare elaborării de norme penale, precum şi discutarea temeinică a posibilelor consecințe de la adop­tarea respectivelor norme. Într-un anumit sens, ea presupune mai cu seamă monitorizarea stării legii penale. Şi doar în ultimă instanţă, atunci când este imperios, legiferarea penală trebuie să se exprime în adoptarea unor amendamente la legea penală. În vederea realizării obiectivelor legiferării penale, amendamentele la legea penală trebuie să fie adoptate doar în cazuri iminente necesare, atunci când aceasta o dictează schimbările din mediul social, precum şi alţi factori ce reclamă o investigare specială” [4]. În continuarea idei date, considerăm necesar de a statua că, potrivit aserțiunii doctrinarului A.Eșanu, ,,contribuția incontestabilă în vederea stabilirii cadrului legislativ corespunzător, larg și variat de incriminări în vederea apărării valorilor sociale, îi revine legiuitorului a cărui obligativitate este precizarea cu exactitate atât a faptei interzise, cât și a pedepsei cores­pun­zătoare ei” [5, p.56].

La fel, în literatura de specialitate din România se menționează că incriminarea ,,este operațiunea prin care un comportament social periculos este calificat drept infracțiune, prin promulgarea unei legi care definește conținutul infracțiunii și sancțiunea aplicabilă în caz de săvârșire a acesteia” [6, p.11].

În această consecutivitate logică de idei, vom debuta cu deducția autoarei autohtone L.Miculeț, care statuează că ,,situația economică se schimbă mai rapid decât legislația, de aceea avansarea vieții economice înaintează deja în prezent alte sarcini juridice, inclusiv cele privind protejarea economiei naționale prin legislația penală adecvată. Activitatea privind perfectarea cadrului penal ce vizează crimele economice este o sarcină de lungă durată, de aceea de rând cu elaborarea propunerilor curente de perfectare a legislației penale urmează de progno­zat și potențialele modificări și completări ale acesteia, conceptul și direcțiile pe care urmează să se dezvolte le­gis­lația penală ca să protejeze tendințele pozitive din economie” [7, p.285-286].

În urma reiterării viziunilor și argumentelor reținute atât de către doctrinarii autohtoni, cât și de cei străini, concluzionăm că se înregistrează o tendință permanentă și stringentă de perfectare a prevederilor legale și de eficientizare a aplicării acestora, în contextul în care relațiile economice se află în dezvoltare continuă. Prin urmare, legiuitorul este obligat să legifereze faptele prejudiciabile care nu au încă o acoperire juridico-penală, drept exemplu fiind completarea Codului penal cu articolul 2411.

Debutând cu constatarea din punct de vedere general a esenței și condițiilor incriminării, la caz, reiterăm că prin Legea pentru completarea unor acte legislative, nr.128 din 8 iunie 2012, Codul penal al Republicii Mol­dova a fost completat cu art.2411, care prevede tragerea la răspundere penală pentru fapta de practicare ilegală a activității financiare.

În contextul investigației date, aplicând una dintre metodele de interpretare a legii penale, in concreto – me­toda istorică, urmează să cercetăm în primul rând actele preparatorii ale acestei completări.

Sub acest aspect, aducem ca notă de informare faptul că doctrinarii români C.Bulai și B.Bulai au constatat că ,,metoda istorică constă în înțelesul normei de drept penal prin studierea datelor de ordin politic, economic și juridic ce caracterizează condițiile în care a fost adoptată norma interpretată. În vederea interpretării corecte trebuie să fie cercetate lucrările preparatorii ale actului normativ în care se cuprind normele interpretate, ex­pu­nerile de motive, dezbaterile publice sau din cadrul organului legiuitor, cu ocazia adoptării legii, precedente legislative, elemente din legislația penală comparată care au putut servi la elaborarea legii. Cu aceste informații de ordin istoric se pot stabili atât ratio legis, cât și mens legis” [8, p.98].

Metodă istorică presupune analiza împrejurărilor istorice, sociale, politice și, respectiv, economice care au determinat adoptarea și/sau modificarea unei norme de drept. În acest sens, reținem, ipso factum, că catali­za­torul și punctul forte al incriminării faptelor analizate l-a constituit, abia în anul 2012, înregistrarea pe teri­to­riul Republicii Moldova a existenței și dezvoltării piramidelor financiare, cum ar fi „Intercapital”, ,,MMM-2011”, precum și reținerea prejudiciilor colosale asupra deponenților și, per ansamblu, asupra economiei statului.

De menționat că în Republica Moldova s-a constatat existența piramidei financiare denumite ,,MMM-2011”, cu deviza ,,Мы Можем Многое” (Noi Putem Mai Mult), înființată de către Serghei Mavrodi și răspândită în mai multe state. De fapt, atestăm că MMM-2011 reprezintă o renaștere a piramidei MMM, care a fost creată de aceeași persoană și care a înregistrat o anvergură în anii 1990 în mai multe state. MMM este considerată cea mai mare piramidă financiară din istoria Rusiei. Mai mult, aceasta a devenit un catalizator pentru aparița și dezvoltarea a cca 1700 de alte piramide financiare, precum TibetCharaKhoper-InvestSelengaTelemarketHermes, Vlastilina, Fondul de Pensiune Regional ,,Nord”, Hoper-Invest etc. [9].

Așadar, revenind la piramida MMM-2011, evidențiem că aceasta nu a fost înregistrată oficial, nu avea un sediu oficial și nici un cont bancar unic. În realitate, aceasta funcționa conform schemei Ponzi, înființată în anii 1920 de către Charles Ponzi, în care profitul este generat în detrimentul noilor participanți. Totuși, fon­da­torul Serghei Mavrodi a recunoscut că proiectul este o piramidă financiară și a avertizat cu privire la o posi­bilă pierdere de fonduri în orice moment [10]. În 2011, organele de drept și autoritățile financiare ale Federației Ruse au recunoscut MMM-2011 drept o piramidă financiară, în care profiturile deponenților sunt generate din banii depuși de noi participanți [11, p.75]. În cazul Republicii Moldova, organele penale au pornit urmărirea penală pe faptul practicării ilegale a activității de întreprinzător şi tentativei de escrocherie în privința condu­că­torului a zece grupuri de membri ai acestei piramide, cel din urmă declarând că la acel moment deja erau înregistraţi mai mult de o mie de deponenţi [12]. Ulterior, pe 31 mai 2012, Serghei Mavrodi a anunțat crearea unei noi piramide MMM-2012, iar pe 1 iunie 2012 aceasta a fost deja lansată. La doar puțin peste o săptămână piramida financiară MMM-2012 a fost relansată și în Republica Moldva [13]. Totuși, în cazul MMM-2012 au fost reținuți trei reprezentanți ai acestei piramide, fiind învinuiți de escrocherie.

În aceste condiții, constatăm că în cazul primei piramide financiare ,,MMM-2011” organele de drept au pornit urmărirea penală în baza art.241 CP RM și a art.27, art.190 CP RM [14]. Per a contrario, la distanță de un an, procuratura intentează dosar penal în baza art.190 CP RM în privința unor conducători ai piramidei financiare MM-2012 din Republica Moldova.

Din această perspectivă, ne exprimăm dezacordul noastru față de divergența calificării faptelor similare în cazul înființării piramidelor financiare MM-2011 și MM-2012. Prin urmare, se reține aplicabilitatea neunitară şi imprevizibilă a legii penale de către organele de urmărire penală. Totuși, considerăm că aceasta se datorează lipsei normei penale speciale sub egida căreia ar fi calificate faptele de practicare a schemelor piramidale financiare.

Mai mult, considerăm că pentru potențialii infractori lipsa normei penale speciale și, respectiv, constatarea evitării răspunderii penale poate fi privită ca un focar al înființării piramidelor financiare, posibilitatea de a utiliza metodele și mijloacele de ultimă inovație și ca camuflare a acestor piramide sub egida unei activități legale.

În alt registru al cercetării noastre, subliniem că întâi de toate s-a considerat oportun de a reglementa fapta de practicare a schemelor piramidale drept ilicit contravențional și, prin urmare, s-a propus completarea Codului contravențional al Republicii Moldova cu art.2631,,Organizarea de scheme de tip piramidal” [15].

Așadar, în primul raport al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova s-a menționat, pe bună dreptate, că ,,necesitatea introducerii acestei norme este dictată de apariţia unor asemenea structuri, prin intermediul cărora cetățenii sunt înșelați şi deposedați. Exemple în acest sens sunt „MMM” în Federaţia Rusă, „Caritas” în România, „Intercapital” în Republica Moldova. […] Astfel de reglementări conţine legislația mai multor ţări din UE, SUA, fiind primele care au reglementat acest tip de fapte în legislaţie” [16].

Întru a susține necesitatea introducerii amendamentelor, invocăm tezele autorilor Notei informative la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova. Acestia menționează că ,,…în legislaţia actuală a Republicii Moldova este prevăzută o gamă largă de măsuri care ar putea fi aplicate în cazul survenirii efectelor nefaste ale unei scheme piramidale, nu întotdeauna însă acestea sunt în măsură să repună în drepturi persoanele vătămate. În această ordine de idei, devine iminentă nece­si­ta­tea protejării cetăţenilor de la posibilele efecte nefaste ale schemelor piramidale până la producerea propriu-zisă a acestora” [17]. În  acest context, ne alăturăm opiniei expuse de deputatul Gh.Brega, potrivit căruia „la momentul când este vorba despre milioane, sute de mii de lei, fapta depășește cadrul Codului contravențional, căzând sub incidența Codului penal” [18].

Schimbând vectorul de analiză al investigației efectuate, în contextul în care inițial în proiectul de Lege se propunea complinirea doar a Codului contravențional cu art.2631, logic apare întrebarea firească privind veri­di­citatea trecerii faptei de practicare a schemelor piramidale sub egida ilicitului contravențional sau a celui penal.

Întru determinarea răspunsului la întrebarea formulată, este relevant să apelăm la doctrina juridică, care ne­­mijlocit și just stabilește esența incriminării unei fapte și, respectiv, a delimitării dintre contravenție și infracțiune.

Așadar, luând în considerare realitatea de fapt – dezvoltarea pe cale ascendentă în Republica Moldova a piramidelor financiare și, per a contrario, ținând cont de faptul că în legislația altor state există deja prevederi juridico-penale care reglementează aceasta faptă, doctrinarii autohtoni au accentuat necesitatea stringentă și oportunitatea trecerii sub egida ilicitului penal a faptei de practicare ilegală a activității financiare, inclusiv a schemelor piramidale financiare [19, p.9; 20, p.91-98; 21, p.179]. Din această optică, nu putem face abstracție de opinia doctrinarului V.Pașca în vederea stabilirii cauzelor și factorilor adoptării unei norme de drept, care susține că „incriminarea unor fapte trebuie să constituie ultima ratio pentru legiuitor, acesta intervenind prin mijloace penale numai în măsura în care aceleași obiective nu pot fi atinse prin aplicarea altor sancțiuni ju­ri­dice” [22, p.11]. De asemenea, autorii I.Tănăsescu, C.Tănăsescu și G.Tănăsescu au stabilit că ,,pornind de la supoziția că orice faptă penală care nesocotește regula de drept reprezintă o faptă ilicită, prin lege s-a gradua­lizat pericolul social al unor comportamente umane, reținându-se că doar infracțiunile ce prezintă un pericol social ridicat, restul faptelor ilicite fiind reprezentate de contravenții, abateri administrative, delicte civile…fapta ilicită penală se detașează de restul formelor de ilicit juridic (administrativ, civil, contravențional), întrucât prin ilicitul penal să vatămă importante valori sociale, pentru care este necesară aplicarea pedepsei penale” [23].

A fortiori, în urma statuării viziunilor autorilor, punctăm că, deoarece practicarea piramidelor financiare și consecințele acestora au atins la nivel mondial cote alarmante, asigurarea stabilității și securităţii activității finan­ciare devine una dintre sarcinile primordiale ale legiuitorului pentru dezvoltarea economiei statului. Prin urmare, se constată stringența reglementării faptelor de practicare ilegală a activității financiare sub egida Codului penal, lege aplicată in ultima ratio. De altfel, măsura imperioasă și indubitabilă o constituie intervenția legii penale, aceasta din considerentul că alte forme ale răspunderii juridice în combaterea acestor fapte ilicite ar fi ineficiente și inechitabile în raport cu relațiile sociale prejudiciate și gradul colosal al urmărilor cauzate.

Deci, revenind de la general la particular, in concreto – la analiza actelor preparatorii în contextul introducerii amendamentelor, în prima lectură a promulgării legii deputații și-au exprimat viziunea asupra justeței și echi­tății incriminării schemelor piramidale și a altor asemenea modalități faptice, din punctul de vedere nu doar al ilicitului contravențional, dar și al celui penal. Așadar, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 11 mai 2012, deputatul I.Chiorescu a constatat că „la momentul actual, schemele frauduloase s-au înmulțit atât de mult şi în forme atât de variate, încât uneori sunt greu de identificat. Mai mult, uneori oa­menii, chiar dacă recunosc riscul iminent la care se expun, în speranţa unui câştig rapid şi uşor, oricum se ex­pun acestuia. Exemplul cel mai recent şi vădit în acest sens îl prezintă lansarea şi activitatea pe teritoriul Re­publicii Moldova a bine-cunoscutei piramide «MMM». […] Paradoxal, însă, până la momentul actual nu am avut o normă care să protejeze oamenii de aceste scheme. Importanţa acestui proiect de lege rezidă în instituirea unei norme care să ocrotească cetăţeanul până la producerea prejudiciului material, până la momentul în care acesta se va pomeni deposedat şi în imposibilitatea de a-şi recupera pierderile. În prezent, există norme aplicabile doar din momentul producerii prejudiciului” [18].

În alt registru, ne exprimăm viziunea că pentru calificarea unei fapte drept infracțiune și tragerea la răspundere penală, în contextul respectării principiului legalității, precum și a regulilor de accesibilitate și previzibilitate a legii penale, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este obligatoriu existența unei norme care ar stabili limitele activității financiare legale și a celei ilegale. Drept consecință, pentru evitarea invocării prin­cipiilor ,,nullum crimen, nulla poena sine lege” (,,nu există infracțiune, nu exista pedeapsă fără prevederea expresă în lege”) și ,,ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” (,,unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem”), s-a resimțit necesitatea adoptării unor norme de referință care ar reglementa noțiunea și esența activităţii financiare ilegale.

Așadar, în susținerea poziției noastre, se impune exegeza Șefului Direcției Juridice, Ion Creangă, exprimată în Avizul la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova, potrivit căruia: ,,Autorul proiectului ar putea să propună introducerea şi definirea activităţii piramidale de ob­ţi­nere a profitului într-o lege specială, ce reglementează fie activitatea financiară, fie activitatea de antreprenor sau comerţul interior, ulterior sancţionând nerespectarea acestor prevederi legale. În acest caz, va fi posibil şi introducerea în legislaţia naţională a prevederilor privind sancţionarea nerespectării prevederilor legale, care va întruni elementele constitutive ale contravenţiei sau, după caz, ale infracţiunii” [24]. De asemenea, deputatul A.Stoianoglo a declarat că „…pentru stabilirea răspunderii, trebuie să se prevadă în legislaţie că activitatea aceasta este ilegală şi se interzice. De aceea, pentru lectura a doua propun să introducem norme care prevăd că ţara noastră interzice această activitate.” Astfel, ,,în procesul de pregătire a proiectului pentru lectura a doua de către deputatul în Parlament V.Ioniţă au fost înaintate unele amendamente, care, în contextul modificărilor propuse la Codul contravenţional, necesită a fi introduse şi în alte acte legislative, cum ar fi: Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare și Codul penal. La şedinţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi din 06 iunie 2012 aceste amendamente au fost acceptate de autorii iniţiati­vei legislative şi aprobate cu votul majorităţii membrilor comisiei” [25].

Drept rezultat al celor două lecturi în cadrul promulgării Legii pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova, nr.218 din 24 octombrie 2008 (nr.627 din 29 martie 2012), s-a aprobat Legea pentru completarea unor acte legislative, nr.128 din 08 iunie 2012, care a suplinit Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi cu art.91; Legea nr.280 din 22.07.2004 cu privire la orga­nizaţiile de microfinanţare cu lit.c) alin.(1) art.8; Codul contravențional cu art.2631 ,,Organizarea de structuri financiare” și, in ultima ratio, Codul penal cu art.2411 ,,Practicarea ilegală a activității financiare”.

În altă ordine de idei al investigației privind contextul complinirii Codului penal cu art.2411, apelăm la le­gis­lația statelor străine privind existența normelor corespondente și similare care incriminează fapta de prac­ti­care ilegală a activității financiare sau de creare și de practicare a piramidelor financiare. Reiterăm în acest context că autoarea L.Miculeț relevă că optimizarea și perfecționarea legislației penale ,,poate fi realizată eficient doar cu ajutorul unor studii comparate ale legislației anumitor țări cu economia de piață dezvoltată și ale legislației naționale” [7, p.286].

În urma acestei teze, constatăm că unele state deja conțineau prevederi legale privind interzicerea înființării și practicării schemelor piramidale; la caz, enumerăm: art.168a din Codul penal al Austriei (1974); Legea Irlandei privind vânzarea piramidală din 27 noiembrie 1980; Actul de concurență al Canadei (1985); art.6c din Legea Republicii Federale Germania privind combaterea concurenței neloiale (1994); art.24 din Legea comerțului onest din Noua Zeelandă (17 decembrie 1986); art.23, art.65 alin.(1) lit.h) și art.68 alin.(2) din Legea comerțului a Spaniei (1996); Ordonanța Guvernului României nr.99 din 29 august 2000 privind co­mer­cializarea produselor și serviciilor de piață, mai apoi, Legea României privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, nr.363 din 21 decembrie 2007; art.143/a din Codul penal al Albaniei (2001); Legea Italiei nr.173 din 17.08.2005; Legea Estoniei privind protecția consumatorilor (2007); art.44-45 din Legea Australiei privind concurența și protecția consumatorului (2010); art.299/C din Codul penal al Ungariei (2012).

Așadar, în urma analizei efectuate, în condițiile realității de facto la acel moment și existenței prevederilor juridico-penale în alte state, concluzionăm asupra necesității stringente la acel moment, respectiv a oportunității și justeței complinirii Codului penal cu infracțiunea de practicare ilegală a activității financiare. Totodată, con­chidem că modelul statului nostru denotă nu doar oportunitatea incriminării unor asemenea fapte prejudiciabile, dar și justețea acestuia, dat fiind că înglobează mai multe modalități faptice, i.e. piramidele financiare, vân­za­rea prin rețelele MLM (multilevel marketing) sau alte asemenea modalități. Cu acest prilej, considerăm că po­sibilitatea antrenării răspunderii penale demonstrează eficiența și rezonanța acesteia în vederea respectării principiului legalității, echității și proporționalității dintre valoarea socială protejată și consecințele dezastruoase cauzate. Totuși, ne exprimăm regretul că abia în anul 2012 legiuitorul a reținut gravitatea schemelor pira­mi­dale și le-a incriminat.

Schimbând vectorul de analiză al investigației efectuate, evidențiem că fapta de practicare ilegală a activi­tății financiare, în varianta inițială din anul 2012, până la intervenirea modificărilor în anul 2017, este incri­mi­nată în art.2411 CP RM, într-o variantă-tip şi într-o variantă agravată. Așadar, varianta-tip a infracţiunii în cauză, specificată la alin. (l) art.2411 CP RM, se exprimă în practicarea activităţii financiare fără înregis­trare şi fără autorizare în modul prevăzut de legislaţie. În varianta sa agravată, consemnată la alin.(2) art.2411 CP RM, aceeași acțiune se exprimă prin cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari.

În același timp, remarcăm că, recent, concepţia privitoare la răspunderea pentru infracțiunea prevăzută la art.2411 CP RM a suportat remanieri esenţiale, fiind operate amendamente atât prin Legea nr.225 din 15.12.2017, cât și prin Legea nr.179 din 26.07.2018. Astfel, la momentul actual, art.2411 CP RM stabilește răspunderea penală pentru practicarea activității financiare fără înregistrare şi/sau fără autorizare (licenţiere), în modul pre­văzut de legislaţie, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari (alin.(1)) și pentru aceeași acţiune care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari (alin.(2)).

Sub acest aspect, atestăm că legiuitorul a comis unele carențe și erori de ordin tehnico-legislativ, care influen­țează negativ asupra calificării legale, interpretării corecte și aplicării echitabile a prevederilor art.2411 CP RM. Astfel, prin implementarea acestor amendamente nu a fost soluționată nici pe departe cea mai mare parte a problemelor privind răspunderea penală pentru fapta incriminată în art.2411 CP RM. Însă, asupra modificărilor statuate supra ne vom pronunța într-un alt studiu aprofundat și complex, urmând a fi soluționate dilemele exis­tente privind elementele constitutive obiective și subiective ale infracțiunilor consemnate la art.2411 CP RM. Concomitent, ne propunem ca scop înaintarea recomandărilor care vor contribui la calificarea corectă și veri­dică de către practicieni a faptelor socialmente prejudiciabile potrivit art.2411 CP RM, precum și vor asigura aplicarea uniformă a normei cercetate.

Concluzii

Finalmente, sintetizând cele etalate supra, relevăm că incriminarea practicării ilegale a activității financiare a reflectat necesitatea stringentă a luptei împotriva progresului organizării și desfășurării practicilor ilicite financiare ce au luat amploare, rămânând persistentă oportunitatea, iminența și justețea complinirii Codului penal al Republicii Moldova cu art.2411.

*Acest articol a fost publicat în Revista științifică „Studia Universitatis Moldaviae” nr. 3(143) din 2021. 

Referințe:

  1. Legea pentru completarea unor acte legislative, nr.128 din 8 iunie 2012, În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.143-148.
  2. Legea privind actele legislative, nr.780 din 27 decembrie 2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.36-38.
  3. Legea cu privire la actele normative, 100 din 22 decembrie 2017. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17.
  4. BRÎNZA, S., STATI, V. Articolul 2011 „Violenţa în familie” din Codul penal suferă de grave carenţe tehnico-legislative. Partea I. În: Revista Națională de Drept, 2013, nr.7, p.3-7.
  5. EȘANU, A. Impactul ambiguităţii normei de incriminare asupra limitelor interzisului în legea penală a Republicii Moldova. În: Revista Națională de Drept, 2005, nr.6, p.56-59.
  6. PAȘCA, V. Drept penal. Partea generală. Ediția a III-a, actualizată cu modificările la zi ale Codului penal. Bucureşti: Universul Juridic, 2014. 620 p.
  7. MICULEȚ, L. Reglementarea juridică a răspunderii pentru infracțiunile economice și corupție în SUA și în Republica Moldova: studiu comparat. Chișinău, 2005. 293 p.
  8. BULAI, C., BULAI, B.N. Manual de drept penal: Partea generală. București: Universul Juridic, 2007. 680 p.
  9. Disponibil: https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%9C%D0%9C (Accesat: 15.04.2020)
  10. MMM-2011. Disponibil: https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%9C%D0%9C-2011 (Accesat: 15.04.2020)
  11. ДАВТЯН, А.А., ГАБРИЕЛЯН, Н.А. Финансовые пирамиды: новая волнa. B: Актуальные вопросы экономических Наук, 2012, c.72-76.
  12. Piramida financiară „MMM” în atenţia procurorilor: Comunicat de presă. Disponibil: http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/4479/?attempt=1 (Accesat: 16.04.2020)
  13. Piramida financiară MMM îşi continuă activitatea în Moldova şi recrutează noi membri. Disponibil: https://www.publika.md (Accesat: 16.04.2020).
  14. PiraMMMida lui Serghei Mavrodi s-a ales cu dosar penal în Republica Moldova Disponibil: https://adevarul.ro/moldova/actualitate/pirammmida-serghei-mavrodi-s-a-ales-dosar-penal-republica-moldova-1_50aeba1a7c42d5a6639f9e51/index.html (Accesat: 16.04.2020)
  15. Proiectul inițial de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008. Disponibil:http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1140/language/ro-RO/Default.aspx (Accesat: 14.04.2020).
  16. Raport al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, CJ6 nr.121 din 04.06.2012. Disponibil:http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1140/language/ro-RO/Default.aspx (Accesat:14.04.2020).
  17. Notă informativă la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova,218-XVI din 24.10.2008.  Disponibil:http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1140/language/ro-RO/Default.aspx (Accesat: 14.04.2020).
  18. Stenograma şedinţei plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 11.05.2012. Proiectul Legii pentru modi­fi­ca­rea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 (art.2631, 400). Disponibil:http://www.parlament.md/SesiuniParlamentare/Ședinţeplenare/tabid/128/SittingId/584/Default.aspx (Accesat: 14.04.2020)
  19. STATI, V. Răspunderea penală pentru practicarea ilegală a activității financiare (art.2411 CP RM). Partea I. În: Revista Națională de Drept, 2012, nr.11, p.7-12.
  20. BRÎNZA, S., STATI, V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol.II. Chişinău: Tipografia Centrală, 2015. 1300 p.
  21. STATI, V. Infracțiuni economice: Note de curs. Ediția a III-a, revizuită și actualizată până la data de 1 mai 2019. Chişinău: ÎS ,,Tipografia Centrală”, 2019. 600 p.
  22. PAȘCA, V. Drept penal. Partea generală. Ediția a III-a, actualizată cu modificările la zi ale Codului penal. Bucureşti: Universul Juridic, 2014. 620 p.
  23. TĂNĂSESCU, I., TĂNĂSESCU, C., TĂNĂSESCU, G. Drept penal general: Curs universitar. București: All Beck, 2002, 784 p.
  24. Avizul la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal al Republicii Moldova, nr.218-XVI din 24.10.2008 (nr.627 din 29.03.2012).
  25. Raport la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţio­nal 2008 (proiect nr.627 din 29 martie 2012 lectura II) al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, CJ6 nr.142 din 07.05.2012.

Aflaţi mai mult despre , , ,


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.