Dr. hab. Serghei Brînza

Dr. Vitalie Stati

Prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative [1], Codul penal a fost completat cu art. 248¹ și 248² CP RM. În cadrul unei investigații recente am analizat, inter alia, efectele acestei completări.[1] În prezentul studiu ne propunem să examinăm infracțiunile prevăzute la art. 248¹ și 248² CP RM.

1. În art. 248¹ CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă cu mărfuri accizate sunt reunite patru variante-tip de infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

Obiectul juridic special al acestor infracţiuni îl for­mează relaţiile sociale cu privire la securitatea vamală a Republicii Moldova, apărate împotriva:

– introducerii pe sau scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru control vamal, însă prin metode ilegale (în cazul infracțiunii specificate la alin. (1));
– introducerii pe sau scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal (în ipoteza infracțiunii prevăzute la alin. (2));
– înstrăinării sau punerii în libera circulație fără achitarea drepturilor de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală (în cazul infracțiunii specificate la alin. (3));
– fie a introducerii pe sau scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin metode ilegale sau prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, fie a înstrăinării sau punerii în libera circulație fără achitarea drepturilor de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală (în ipoteza infracțiunii prevăzute la lit. c) alin. (4)).

În continuare va fi examinat obiectul material (imaterial) al infracţiunilor specificate la art. 248¹ CP RM.

Se poate afirma că: alin. (1) art. 248¹ CP RM este o normă specială în raport cu alin. (1) art. 248 CP RM; alin. (2) art. 248¹ CP RM este o normă specială în raport cu alin. (2) art. 248 CP RM; alin. (3) art. 248¹ CP RM este o normă specială în raport cu alin. (3) art. 248 CP RM. În toate aceste cazuri, relația de concurență dintre norma specială și norma generală este condiționată de calitatea specială a obiectului material sau imaterial al infracțiunii: mărfuri supuse accizelor (mărfuri accizate).

Cu această ocazie, precizăm că toate categoriile de mărfuri supuse accizelor sunt specificate în anexele la Titlul IV din Codul fiscal: bere fabricată din malţ; vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate; alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de minimum 80%; alcool etilic şi alte distilate denaturate, cu orice titru alcoolic volumic; țigarete care conţin tutun (cu filtru sau fără filtru); condensate de gaz natural; uleiuri (distilate) uşoare şi medii; motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare; azot; oxigen, etc. [2]

Pentru a putea constitui obiectul material (imaterial) al infracţiunilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3) art. 248¹ CP RM, mărfurile supuse accizelor (cu excepția țigaretelor cu filtru sau fără filtru) trebuie să aibă o valoare care să depășească: 4000 de unități convenționale (în cazul infracțiunilor specificate la alin. (1) și (3)); 2000 de unități convenționale (în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (2)). Dacă valoarea acestor mărfuri nu depășește 4000 / 2000 de unități convenționale, atunci cele comise sunt pasibile de calificare potrivit alin. (10) sau (10¹) art. 287 din Codul contravenţional.

În ipoteza țigaretelor cu filtru sau fără filtru, contează nu valoarea exprimată în bani a acestora, ci cantitatea țigaretelor. Astfel, pentru a putea constitui obiectul material al infracţiunilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3) art. 248¹ CP RM, cantitatea de țigarete trebuie să depășească: 60000 de bucăți (în cazul infracțiunilor specificate la alin. (1) și (3)); 30000 de bucăți (în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (2)). În cazul în care cantitatea de țigarete nu depășește 60000 / 30000 de bucăți, calificarea se face în baza alin. (10) sau (10¹) art. 287 din Codul contravenţional.

În cazul infracţiunilor specificate la alin. (1), (2) și (3) art. 248¹ CP RM, este esenţial ca valoarea mărfurilor supuse accizelor (cu excepția țigaretelor cu filtru sau fără filtru), care constituie obiectul material (imaterial) al infracţiunii, să nu depășească 8000 de unități convenționale. În caz contrar, răspunderea se va aplica pentru infracțiunea prevăzută la lit. c) alin. (4) art. 248¹ CP RM.

În ipoteza infracţiunilor specificate la alin. (1), (2) și (3) art. 248¹ CP RM, cantitatea de țigarete cu filtru sau fără filtru, care constituie obiectul material (imaterial) al infracţiunii, nu trebuie să depășească 120000 de bucăți. În caz contrar, calificarea se face conform lit. c) alin. (4) art. 248¹ CP RM.

Datorită specificului său, infracţiunile prevăzute la art. 248¹ CP RM nu au victimă.

Latura obiectivă a infracţiunilor în cauză are o structură diferită și/sau un conținut diferit.

Astfel, în ipoteza infracţiunii specificate la alin. (1) art. 248¹ CP RM, latura obiectivă include următoarele trei semne:

1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea de introducere pe sau scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor;

2) locul de săvârşire a infracţiunii – locurile stabilite pentru controlul vamal;

3) metodele de săvârşire a infracţiunii:

a) tăinuirea de controlul vamal;
b) ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop;
c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
d) nedeclarare;
e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii, prevăzute la alin. (1) art. 248¹ CP RM, coincid în esență cu structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 248 CP RM.

În cazul infracţiunii specificate la alin. (2) art. 248¹ CP RM, latura obiectivă are următoarea structură:

1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea de introducere pe sau scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor;
2) locul de săvârşire a infracţiunii – alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.

Structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii, prevăzute la alin. (2) art. 248¹ CP RM, coincid în esență cu structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii prevăzute la alin. (2) art. 248 CP RM.

În ipoteza infracţiunii prevăzute la alin. (3) art. 248¹ CP RM, latura obiectivă include următoarele două semne:

1) fapta prejudiciabilă care constă în: a) acţiunea de înstrăinare sau punere în libera circulație a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală, însoțită de b) inacțiunea de neachitare a drepturilor de import aferente acestor mărfuri;
2) timpul de săvârşire a infracţiunii – timpul aflării mărfurilor accizate, care constituie obiectul material sau imaterial al infracțiunii, sub supraveghere vamală.

Structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii, prevăzute la alin. (3) art. 248¹ CP RM, coincid în esență cu structura și conținutul laturii obiective a infracțiunii prevăzute la alin. (3) art. 248 CP RM.

Încheind analiza laturii obiective a infracţiunilor prevăzute la art. 248¹ CP RM, vom menţiona că toate acestea sunt infracţiuni formale. Ele se consideră consumate, după caz, din momentul:

1) introducerii pe sau scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor (accizate), care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii (în cazul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) sau (2) art. 248¹ CP RM)[2];
2) neachitării în termenul stabilit a drepturilor de import (în cazul infracțiunii specificate la alin. (3) art. 248¹ CP RM).

Latura subiectivă a infracţiunilor prevăzute la art. 248¹ CP RM se caracterizează prin intenţie directă. De cele mai dese ori, motivul acestor infracţiuni constă în interesul ma­terial.

Subiectul infracţiunilor analizate este:

1) persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani;
2) persoana juridică (cu excepţia autorităţii publice).

În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (3) art. 248¹ CP RM, subiect poate fi doar persoana căreia îi revine obligația de a achita drepturile de import asupra mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală, obligație stabilită de art. 127⁴ din Codul vamal.

Răspunderea se agravează conform lit. a) sau b) alin. (4) art. 248¹ CP RM, dacă infracţiunile specificate la alineatele (1)-(3) sunt săvârşite:

– de două sau mai multe persoane (lit. a));
– cu folosirea situației de serviciu (lit. b)).

În ipoteza infracţiunii prevăzute la lit. c) alin. (4) art. 248¹ CP RM, valoarea mărfurilor accizate (cu excepția țigaretelor cu filtru sau fără filtru) trebuie să depășească 8000 de unități convenționale. În cazul aceleiași infracțiuni, dacă obiectul material îl reprezintă țigaretele cu filtru sau fără filtru, cantitatea acestora trebuie să depășească 120000 de bucăți.

2. În art. 248² CP RM se prevede răspunderea pentru infracțiunea de colectare, deținere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere și vânzare a mărfurilor introduse prin contrabandă.[3]

Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la art. 248² CP RM îl for­mează relaţiile sociale cu privire la circulația legală a mărfurilor care trebuie plasate sub o destinație vamală, cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă.

Obiectul material (imaterial) al infracţiuni examinate îl reprezintă mărfurile care îndeplinesc următoarele trei condiții:

1) sunt susceptibile de plasare sub o destinație vamală;

2) au fost introduse prin contrabandă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

3) fie au o valoare care depășește 2000 de unități convenționale (în cazul mărfurilor supuse accizelor, cu excepția țigaretelor cu filtru sau fără filtru) sau 4000 de unități convenționale (în cazul celorlalte mărfuri), fie se caracterizează printr-o cantitate care depășește 60000 de bucăți (în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru).

Referitor la prima dintre aceste condiții, potrivit pct. 32) art. 1 din Codul vamal, destinaţie vamală constituie „plasarea mărfurilor sub un regim vamal[4], plasarea lor într-o zonă liberă, într-un magazin duty-free, reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea statului”. [3]

Mărfurile prohibite nu sunt susceptibile de plasare sub o destinație vamală. Conform pct. 41 art. 1 din Codul vamal, mărfuri prohibite reprezintă „mărfurile a căror plasare sub orice destinaţie vamală este interzisă”. În corespundere cu alin. (1) art. 20 din același cod, „anumite mărfuri […] sunt prohibite de legislaţie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova”.

Până la îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de legislaţie mărfurile restricționate nu sunt susceptibile de plasare sub o destinație vamală. Conform pct. 42 art. 1 din Codul vamal, mărfuri restricţionate se consideră „mărfurile a căror plasare sub o destinaţie vamală este condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de legislaţie”. În corespundere cu alin. (1) art. 21 din același cod, „pot fi stabilite restricţii la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor […] pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte”.

Cea de-a doua condiție pe care o îndeplinește obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 248² CP RM, presupune următoarele: infracțiunea în cauză se află în conexitate cronologică cu una dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 și 248¹ CP RM. Astfel, mai întâi se comite una dintre infracțiunile specificate la art. 248 și 248¹ CP RM, pentru ca ulterior să fie săvârșită infracțiunea prevăzută la art. 248² CP RM[5].

Faptele, prevăzute la alin. (10) și (10¹) art. 287 din Codul contravențional, nu pot preceda infracțiunea specificată la art. 248² CP RM. Or, legiuitorul nu folosește termenul „contrabandă” pentru a desemna respectivele fapte contravenționale.

Referitor la cea de-a treia condiție pe care o îndeplinește obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 248² CP RM – dacă valoarea mărfurilor supuse accizelor (cu excepția țigaretelor cu filtru sau fără filtru) nu depășește 2000 de unități convenționale, sau valoarea celorlalte mărfuri nu depășește 4000 de unități convenționale, sau cantitatea țigaretelor cu filtru sau fără filtru nu depășește 60000 de bucăți – atunci cele comise sunt pasibile de calificare potrivit alin. (11) art. 287 din Codul contravenţional.

Datorită specificului său, infracţiunea prevăzută la art. 248² CP RM nu are victimă.

Latura obiectivă a infracţiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune.

Modalitățile normative ale acțiunii în cauză sunt:

1) colectarea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică obținerea în posesie a acestor mărfuri;
2) deținerea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică exercitarea posesiei asupra mărfurilor în cauză;
3) producerea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică crearea, fabricarea, confecționarea acestor mărfuri;
4) transportul mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică deplasarea dintr-un loc în altul a mărfurilor respective;
5) preluarea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică luarea în primire, recepționarea acestor mărfuri;
6) depozitarea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică păstrarea într-un depozit a mărfurilor în cauză;
7) predarea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică remiterea, înmânarea, transmiterea mărfurilor respective;
8) desfacerea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică înstrăinarea acestor mărfuri;
9) vânzarea mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, adică cedarea mărfurilor în cauză în schimbul unei sume de bani.

Această listă de modalități normative ale acțiunii prejudiciabile prevăzute la art. 248² CP RM are un caracter exhaustiv. Oricare alte operațiuni, săvârșite asupra mărfurilor care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii, pot fi calificate ca pregătire sau complicitate la infracțiunea specificată la art. 248² CP RM.

Încheind analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 248² CP RM, vom menţiona că aceasta este o infracţiune formală. Ea se consideră consumată din momentul săvârșirii acțiunii prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 248² CP RM se caracterizează prin intenţie directă.

Sintagma „cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă” din art. 248² CP RM trebuie interpretată în felul următor: în momentul comiterii infracţiunii prevăzute de acest articol, făptuitorul trebuie să cunoască că mărfurile, care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii prevăzute la art. 248² CP RM, au fost introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în rezultatul comiterii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 sau 248¹ CP RM. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, făptuitorului nu-i va putea fi imputată infracţiunea specificată la art. 248² CP RM.

Motivele infracțiunii prevăzute la art. 248² CP RM pot fi dintre cele mai variate: interesul material; năzuinţa făptuitorului de a-şi ajuta persoana apropiată; năzuinţa făptuitorului de a împiedica desfăşurarea în condiţii de normalitate a urmăririi penale, etc. Deşi nu se exclude ca subiectul să urmărească scopul de cupiditate, prezenţa acestui scop nu este indispensabilă.

Dacă scopul urmărit de făptuitor constă în introducerea în circuitul legal a mărfurilor care trebuie plasate sub o destinație vamală, cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă, atunci urmează a fi aplicat art. 243 CP RM, nu art. 248² CP RM.

Subiectul infracţiunilor analizate este:

1) persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani;
2) persoana juridică (cu excepţia autorităţii publice).

Este posibil ca autor al infracțiunii, specificate la art. 248² CP RM, să fie autorul uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 sau 248¹ CP RM. Nu se exclude ca autor al infracțiunii, specificate la art. 248² CP RM, să fie altcineva decât autorul uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 248 sau 248¹ CP RM. În ultimul caz, infracțiunea, specificată la art. 248² CP RM, poate fi privită drept complicitate calificată sau favorizare calificată. Într-un asemenea caz, fapta complicelui calificat sau a favorizatorului calificat se asimilează faptei autorului infracțiunii. Drept urmare, nu este necesară invocarea suplimentară a alin. (5) art. 42, art. 49 sau 323 CP RM.

* Acest articol a fost publicat în: Актуальные научные исследования в современном мире // Журнал. Переяслав, 2021,  Вып. 8, ч. 1, p. 70-77.

[1] A se vedea: Stati V. Redimensionarea reglementării răspunderii pentru infracţiunile, săvârşite în sfera activităţii economice externe, în Codul penal al Republicii Moldova. În: Modern scientific challenges and trends: a  collection scientific works of the International scientific conference (7-9 June, 2021). Warsaw: Sp. z o. o. “iScience”, 2021, Part 1, p. 51-72.
[2] In concreto, se are în vedere, după caz, momentul:
1) trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova (în cazul introducerii mărfurilor supuse accizelor (accizate) pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, sau în cazul introducerii lor pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul antrepozitelor vamale, sau în cazul în care făptuitorul nu imprimă celor săvârşite nici măcar o aparenţă de legalitate (de exemplu, în cazul în care locul de săvârșire a infracțiunii îl reprezintă alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal), presupunând scoaterea de bunuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introducerea lor pe teritoriul antrepozitelor vamale de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova);
2) depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor opera­ţiuni vamale care denotă intenţia de a introduce sau de a scoate mărfurile supuse accizelor (accizate) (în cazul scoaterii unor astfel de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul intro­ducerii lor pe teritoriul antrepozitelor vamale de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, presupunând că făptuitorul imprimă celor săvâr­şite o aparenţă de legalitate (de exemplu, îşi declară mărfurile supuse accizelor (accizate), însă această decla­rare este neautentică)).
[3] Reglementări similare conțin legislația altor state.
De exemplu, în Codul penal al Republicii Finlanda*, Capitolul 46 „Infracţiuni referitoare la import şi export” cuprinde Secţiunea 6 „Tranzacţii ilicite cu bunuri importate”. Această secțiune prevede: „Persoana care ascunde, furnizează, ia în posesia sa sau transmite proprietatea unui bun al cărui import a fost implicat într-o infracţiune prevăzută în secţiunile 1-5 sau în Capitolul 29, secţiunile 1-3 sau care, prin alte metode, manipulează un asemenea bun, chiar dacă are cunoştinţă de faptul că bunul a fost importat într-o asemenea manieră, va fi condamnată pentru tranzacţii ilicite cu bunuri importate la pedeapsa cu amendă sau cu închisoare pentru cel mult un an şi jumătate” (alin. (1)); „De asemenea, persoana care, printr-o modalitate menţionată în subsecţiunea 1, manipulează un produs care este supus taxei de accize şi cu privire la care a fost săvârşită o infracţiune prevăzută în Capitolul 29, secţiunile 1-3, după ce a fost importat, va fi condamnată pentru tranzacţii ilicite cu bunuri importate” (alin. (2)). Secţiunea 6(a) „Tranzacţii ilicite minore cu bunuri importate” din același capitol stabilește: „Dacă infracţiunea de tranzacţii ilicite cu bunuri importate, luând în considerare valoarea bunurilor în cauză şi alte circumstanţe aferente faptei, este considerată minoră, autorul va fi condamnat pentru tranzacţii ilicite minore cu bunuri importate la pedeapsa cu amendă”.
* Codul penal al Republicii Finlanda. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/cod-penal-finlanda-ro.html
Alin. (5) art. 250 „Contrabanda” din Codul penal al Republicii Slovenia prevede: „Persoana care dobândeşte sau colectează bunuri de contrabandă cu valoare mare pentru transportul pe teritoriul vamal al Comunităţii Europene, furnizează documente false sau le transportă în şi prin teritoriul vamal al Comunităţii Europene sau organizează în orice alt mod ascunderea, depozitarea sau vânzarea bunurilor de contrabandă, se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la trei la doisprezece ani şi cu amendă”.
* Codul penal al Republicii Slovenia. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Slovenia-RO.html
[4] În conformitate cu alin. (1) art. 23 din Codul vamal, „sunt stabilite următoarele regimuri vamale: 1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export; 2) regimuri vamale suspensive: a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă (cu suspendare); d) transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecţionare pasivă”.
[5] Precizăm că obiectul material sau imaterial al infracțiunii specificate la art. 248² CP RM pot să-l reprezinte doar mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, nu și mărfurile scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357.
2. Codul fiscal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62.
3. Codul vamal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 160.