Ecaterina Șaporda

La data de 25 noiembrie 2021, Curtea Constituțională a RM a pronunțat Decizia nr. 180 de inadmisibilitate a sesizării nr. 160g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 332 alin. (1) din Codul penal (falsul în acte publice).

Dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate:

Articolul 332 CP al RM (Falsul în acte publice) alin.(1): Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale […]

Dispozițiile constituționale presupus încălcate:

Art.(1) alin.(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.

Art.22 Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.

Art.23 alin.(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.

Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale:

1. Cu privire la noțiunea de „date vădit false”, Curtea a constatat că aceasta este utilizată în articolul 332 alin. (1) din Codul penal pentru a descrie componența infracțiunii de fals în acte publice. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că exigența previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt acțiunile și omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală și care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme.
2. În cazul dat, semnificația termenului contestat poate fi dedusă nu doar cu ajutorul consultanței juridice de specialitate, ci și din sensul obișnuit al acestuia. Instanțele judecătorești pot stabili valențele noțiunii „date vădit false” prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al termenilor, având în vedere circumstanțele cauzei concrete și probele administrate.
3. Cu privire la neclaritatea textului „alte interese personale”, Curtea constată că, prin Hotărârea Plenului nr. 7 din 15 mai 2017, Curtea Supremă de Justiție a stabilit unele repere care pot contribui la interpretarea noțiunii de „alte interese personale”. Astfel, potrivit interpretării oferite de instanța judecătorească supremă, prin alt interes personal se înţelege: „interesul nepatrimonial, care rezultă din necesităţile sau intenţiile personale ale persoanei publice, respectiv, persoanei cu funcţie de demnitate publică, din activităţile acestor persoane, în calitatea lor de persoane private, din relaţiile lor cu persoane apropiate sau persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate sau forma organizatorico-juridică, din relaţiile sau afiliaţiile personale cu partide politice, cu organizaţii necomerciale şi cu organizaţii internaţionale, precum şi care rezultă din preferinţele sau angajamentele acestora”.

Decizia Curții Constituționale:

Declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a textelor „înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false” și „alte interese personale” din articolul 332 alin. (1) din Codul penal.