Joi, 9 decembrie 2021, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a informat că reprezentantul desemnat al instituției, av. dr. conf. Stanislav Copețchi, a participat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul audierilor publice pe marginea Proiectului de lege nr. 353 din 16.11.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul reprezentantului desemnat, a salutat intenția legiuitorului de a adopta un asemenea act de clemență, constituind o veritabilă măsură de umanizare a politicii penale a statului, fiind îndreptată spre evitarea suprapopulării penitenciarelor, precum și spre atingerea altor finalități vitale.

În cadrul discuțiilor/audierilor purtate reprezentantul desemnat al Uniunii Avocaților din Republica Moldova a ținut să puncteze, inter alia, următoarele sugestii/observații generale pe marginea proiectului de lege enunțat:

1) A fost evidențiată neînțelegerea faptului dacă condițiile vizând (i) caracterizarea pozitivă și, (ii) evaluarea psihologică, sunt aferente situațiilor în care se cere aplicarea Legii doar față de cei condamnați, sau și față de persoanele învinuite sau inculpate. La o interpretare gramaticală a prevederilor alin.(1) art.1 din Proiectul de lege ar rezulta că aceste condiții sunt aferente tuturor ipotezelor, deși, logic, ar trebui să vizeze doar situația persoanelor condamnate.

2) A fost subliniată reticența Uniunii în ceea ce privește aprecierea de facto a celor două condiții, în situația în care acestea impun manifestarea unui subiectivism exagerat (e.g. care sunt criteriile în baza cărora poate fi determinat faptul dacă un condamnat sau altul se caracterizează pozitiv pe parcursul executării pedepsei sau a perioadei de probațiune?!).

3) A fost remarcată omisiunea din Proiectul de lege de a reglementa mecanismul de punere în aplicare a Legii cazurilor în care vizează infracțiuni în curs de urmărire penală sau judecare. Alin.(2) art.1 din Proiectul de lege prevede acest mecanism doar în cazul persoanelor condamnate. Plus la aceasta, mecanismul privind aplicarea Legii cazurilor persoanelor condamnate nu pare a fi unul în consonanță perfectă cu prevederile art.469-471 din Codul de procedură penală și prevederile art.272 din Codul de executare. Proiectul de lege exclude posibilitatea condamnatului de a înainta personal în instanță un demers prin care să solicite examinarea posibilității aplicării actului de amnistie.

4) A fost invocată lipsa unei justificări de a face trimitere la termeni maximi ai pedepsei cu închisoarea (pentru diverse situații) în vederea aplicabilității Legii, ci nu la categorii de infracțiuni (ușoare, mai puțin grave, grave, deosebit de grave sau excepțional de grave).

5) Au fost sesizate prevederile discriminatorii înscrise la art.4 din Proiectul de lege, având drept conținut absolvirea de la executarea pedepsei doar a femeilor care au fost condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de o anumită gravitate, cu întrunirea unor condiții adiționale (e.g. existența unui număr de copii cu vârsta de până la 12 ani). Uniunea Avocaților și-a exprimat nedumerirea de ce aceste prevederi sunt aplicabile doar femeilor, nu și bărbaților, în condițiile în care, anterior a mai existat o discriminare similară (art.96 Cod penal), remediată ulterior de către legiuitor.

6) A fost evidențiată rezerva Uniunii în ceea ce privește lista ipotezelor/situațiilor în care persoanele învinuite, inculpate sau condamnate nu ar putea beneficia de prevederile Legii cu privire la amnistie.

7) A fost remarcată omisiunea legiuitorului de a prevedea reglementări speciale vizând reducerea termenului de pedeapsă cu închisoare pentru minori. În comparație, este de notat că lit. e) alin.(1) art.8 din Proiectul de lege conține o prevedere specială privind reducerea pedepsei cu închisoarea pentru persoanele condamnate cu vârsta cuprinsă între 18 și 21 ani.