Jurisprudenţă

CEDO. Kablis v. Russia. Blocarea unui account din rețeaua de socializare «VKontakte» încalcă prevederile Convenției
13.12.2021 | Cătălin Avxentiev

Cătălin Avxentiev

Pe 30 aprilie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Kablis v. Russia. Reclamantul a invocat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și lipsa dreptul la un remediu efectiv.

Situația de fapt:

Pe 15 septembrie 2015, a fost reținut guvernatorul Republicii Komi și mai mulți dintre subalternii săi. Aceste evenimente l-au determinat pe reclamant, Grigory Kablis, să organizeze un „pichet” pentru a discuta despre faptul reținerii conducerii de vârf a regiunii.

Reclamantul a publicat pe rețeaua de socializare VKontakte un mesaj despre organizarea unui pichet și a menționat că acesta va avea loc în apropierea pieței centrale a orașului, și nu în locul autorizat de administrația orașului. A doua zi după publicare pe rețeaua de socializare VKontakte a unui apel de participare la pichet, contul lui Grigory Kablis din respectiva rețea de socializare a fost blocat.

Concluziile instanțelor naționale:

Instanțele au concluzionat că publicațiile sunt controversate, reclamantul a difuzat informații despre un eveniment public, a cărui desfășurare nu fusese autorizat în mod corespunzător.

Curtea Supremă a Federației Ruse (Верховный Суд) a refuzat admiterea recursului în casație al lui Grigory Kablis din cauza absenței oricăror încălcări semnificative ale dreptului material sau procedural.

Aprecieri și argumente ale Curții Europene a Drepturilor Omului:

Curtea observă, în primul rând, că scopul evenimentului public a fost de a exprima o opinie asupra unei chestiuni de actualitate și de interes public, și anume reținerea recentă a funcționarilor guvernamentali regionali. În al doilea rând, aprobarea evenimentului public a fost refuzat din motive formale – din cauza unei interdicții generale privind organizarea evenimentelor publice în locația aleasă de solicitant.

Curtea reiterează, în acest context, că exprimarea cu privire la chestiuni de interes public are dreptul la o protecție sporită. Prin urmare, articolul 10 § 2 din Convenție nu are o marjă redusă pentru restricțiile privind discursul politic sau exprimarea în chestiuni de interes public.

O astfel de ingerință va constitui o încălcare a articolului 10, cu excepția cazului în care este „prevăzută de lege”, urmărește unul sau mai multe scopurile legitime menționate la articolul 10 § 2 și este „necesară într-o societate democratică” pentru atingerea acestor scopuri.

Curtea consideră că în speță, chestiunile privind respectarea legii și existența unui scop legitim nu pot fi disociate de problema dacă ingerința a fost totuși „necesară într-o societate democratică”.

Curtea notează că în prezenta cauză măsura de blocare a fost luată înainte de a fi emisă o decizie de către instanțele naționale, cu privire la ilegalitatea conținutului informațiilor publicate. Prin urmare, aceasta a reprezentat o restrângere prealabilă.

Curtea reiterează în această privință, că art. 10 nu interzice restricțiile prealabile. Cu toate acestea, pericolele inerente a restrângerilor prealabile sunt de așa natură încât necesită cea mai atentă examinare din partea Curții și sunt justificate doar în circumstanțe excepționale. În cazurile de restrângere prealabilă, este necesar un cadru legal, care să asigure atât un control strict asupra sferei de aplicare a restrângerilor, cât și un control judiciar eficient pentru a preveni orice abuz de putere.

În speță, Curtea constată că în cadrul legal național lipsesc garanțiile necesare împotriva abuzurilor impuse de Curte.

Rezultă astfel că încălcarea procedurii de desfășurare a evenimentelor publice în prezenta cauză a fost minoră și nu a creat niciun risc real de tulburare a ordinii publice, nu a avut potențialul de a duce la consecințe dăunătoare pentru siguranța publică sau pentru drepturile altora. În astfel de circumstanțe, Curtea nu este convinsă că a existat „o necesitate socială imperioasă“ de a aplica măsuri de restrângere prealabile.

Totodată, Curtea a stabilit că posibilitatea solicitantului de a-și crea un nou cont în rețeaua de socializare nu are nici o incidență asupra acestor constatări.

Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului:

Curtea a stabilit încălcarea articolului 13 coroborat cu articolul 11 și încălcarea articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Federația Rusă a fost obligată să plătească reclamantului 12 500 EUR în calitate de prejudiciu moral și 2.500 EUR costuri și cheltuieli.

P.S. Pe scurt, mă bucur că reclamantul și-a restabilit locul sub soare pe tărâmul digital.

Cătălin Avxentiev


Aflaţi mai mult despre , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.