Vlad Bercu

Zilele acestea a fost anunțat că cunoscutul judecător român Cristi Danileț a fost penalizat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România (în continuare „CSMR”), prin decizia de excludere a acestuia din magistratură.

În acest sens, pe adevărul.ro a fost publicat materialul cu privire la faptul că Cristi Danileţ a fost acuzat de Inspecţia Judiciară de abateri disciplinare în legătură cu postările acestuia pe reţeaua de socializare Tik Tok. O altă acuzaţie se referă la un text publicat într-o carte despre asaltul politicului asupra justiţiei în timpul guvernării PSD. În baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a fost dispusă de către CSMR sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. a), adică, „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

În cadrul unui raport, identificat generic drept Contribuția Comisiei de la Veneția la Ghidul privind utilizarea de către judecători a rețelelor sociale, elaborat de Rețeaua Globală de Integritate Judiciară a UNODC (document), Comisia de la Veneția a constatat că în mai multe state judecătorii sunt: (1) îndemnați să nu utilizeze rețelele de socializare (Regatul Unit având reguli scrise în acest sens); (2) trebuie să se abțină de la vizionarea paginilor rețelelor sociale ale părților sau martorilor la procesele aflate pe rol (Israel). Conform acestui document, mai multe state au reguli de conduită în rețelele de socializare pentru judecători.

La sfârșitul anului 2019, CSMR a aprobat Îndrumarul de bune practici privind activitatea judecătorilor şi procurorilor în spaţiul social media/platformele on-line (document), care debutează în introducere cu întrebare – De ce avem nevoie de un Îndrumar? Acest debut pare că are rolul de a-i convinge pe cei vizați că Îndrumarul este necesar în ultimă instanță, ceea ce deja trezește semne de întrebare. Oportunitatea unui îndrumar, ghid, recomandare se motivează printr-un gap normativ, care se resimte în cadrul unui domeniu profesional, sau de aplicare a legii.

„În societatea digitală a zilelor noastre, a devenit extrem de important ca toate activităţile individuale publice ale judecătorilor şi procurorilor să conţină dovada conştientizării permanente a rolului şi poziţiei justiţiei în societate, ştiut fiind că „întreaga valoare a puterii judecătoreşti depinde de oamenii care o vor exercita” – din introducerea Îndrumarului.

Acest „postulat” pare a fi extras dintr-un Codex mason mai mult decât dintr-un act normativ. Judecătorii trebuie să conștientizeze permanent, non-stop, rolul lor mesianic în cadrul societății umane. Frank Herbert ar fi preluat acest citat cu mare drag, ori nu i-a ajuns inspirație de asemenea formulări solemne și profetice.

În continuare, surprinzător, judecătorii și procurorii sunt îndemnați să nu se baricadeze într-un turn de fildeș, „Un bun judecător sau procuror nu trebuie să rămână închis într-un turn de fildeş, străin de problemele curente ale societății. Dimpotrivă, opinia publică în zilele noastre are nevoie să ştie că judecătorii şi procurorii sunt oameni în primul rând, bine ancoraţi în viaţa cotidiană” – dar să țină minte că sunt oameni de rând care conștientizează permanent.

„Pentru a fi pe Facebook, utilizatorul judecător sau procuror trebuie să-şi creeze un profil, adică să decidă ce şi câtă informaţie personală să distribuie. Crearea unui profil deschide posibilitatea de a crea o listă cu alte profiluri, aşa-zişii „prieteni”. Termenul de „prietenie” însuși este înşelător, deoarece interacţiunea virtuală, acceptată de utilizatori, nu are ca premisă prietenia din viaţa reală.”  Propun ca CSMR să facă o colaborare cu rețele de socializare și la utilizatorii judecători și procurori să le fie atribuită o bifă specială în dreptul numelui – gen 🔗🔨.

În linii generale, documentul e plin de absurdități, dar chiar și așa, în partea a doua Îndrumarul permite, „Judecătorii și procurorii pot publica texte, fotografii și înregistrări video despre viața privată, preferințe personale, interese profesionale, hobby-uri, cu condiția să respecte normele deontologice ale statutului de judecător şi procuror.”

Revenind la judecătorul Danileț, eu nu voi critica alegerea domniei sale de a fi prezent pe TikTok, acest fapt este deja o crimă, însă o crimă împotriva bunului gust, ceea ce legal nu îi putem incrimina. Postările sale de pe TikTok nu au avut un caracter ofensator sau care să prejudicieze imaginea magistraturii române, ele din contra erau imagini ale unui om în primul rând. Cât de sensibilă, complexată, frustrată ar trebuie să fie magistratura dacă ea a simțit că prin aceasta i-a fost atinsă onoarea, probitatea și prestigiul profesional.

Din păcate, această decizie m-a lăsat cu un postgust amar, îndeosebi pentru că noi, cei din Republica Moldova, ne uităm la cei de peste Prut ca la un role-model, încercăm să luăm exemplu de la fratele mai mare care face facultate europeană și a intrat în clubul de 27 stele. Cu titlu de recomandare, această speță ar trebui să intre neapărat în caietele de spețe ale audienților INM/INJ la secțiunea disproporționalitate, sau cum CEDO bate la ușă (în ideea că decizia CSMR va rămâne în forță și după contestare).

Acestea fiind scrise, mie nu îmi rămâne decât să-i urez succes domnului judecător Cristi Danileț.