În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (2¹) din Codul de procedură civilă în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, reclamantul este în drept să modifice temeiul sau obiectul acţiunii. Exercitarea acestui drept după începutul dezbaterilor judiciare constituie o acţiune nouă, care poate fi depusă în instanţă în ordine generală. În asemenea cazuri, continuă examinarea cererii depuse anterior, ori se dispune încetarea procesului, dacă reclamantul renunţă la acţiunea iniţială. Instanţa restituie părţii, printr-o încheiere protocolară, cererea de modificare a temeiului sau obiectului acţiunii, precum şi actele anexate.

În acest context, instanţa de recurs subliniază că reclamanta este în drept să-şi modifice pretențiile sau obiectul din acţiune, dar până la începerea dezbaterilor judiciare, iar cererea de modificare a pretențiilor sau obiectului acțiunii trebuie să corespundă cerințelor de formă a cererii de chemare în judecată stabilite la art. 211 din Codul administrativ.

Prin urmare, instanţele de judecată nu aveau împuterniciri de a examina o cerere verbală de modificare a pretențiilor şi obiectului acţiunii, care a fost înaintată după începerea dezbaterilor judiciare, ori o astfel de cerere constituie o acţiune nouă, care poate fi depusă în instanţa de judecată separat.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel greşit a interpretat prevederile art. 219 din Codul administrativ, ori acestea stabilesc imperativ că instanţa de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acţiune, iar înlăturarea greșelilor de formă, depunerea corectă a cererilor presupune şi respectarea procedurii prevăzute de art. 211 din Codul administrativ.

:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-1044/21 din 15 decembrie 2021

Av. stagiar, drd. Alina Gaja
Redactor-șef JMD